EXAMINAREA PRIN TERMOGRAFIERE

STEFAN ALEXANDRU MIHAI, GRUPA – 641 CB

1
Facultatea IMST, CE 203, Splaiul Independentei nr. 313, 060042 Sector 6, București, Romania
Lyxe19@Gmail.com, 0773980896

1.Scopul lucrarii
Scopul controlului prin termografie cu radiatie in infrarosu este evaluarea cu ajutorul unei
camere a structurii unui monument istoric, a problemelor aparute in tencuiala , a scaparilor de
caldura prin ferestre si a umiditatii in structura acestuia. Se urmaresc indicatii de defect date de
emisia de radiatie a corpului examinat. Se calibreaza camera, se pozitioneaza , se inregistraza o
imagine vizibila si o imagine in infrarosu si se salveaza . Se prelucreaza imaginile cu ajutorul
software-ului MatLab.
2.Descrierea teoretica a metodei
Domeniul de aplicare:
Principalele domenii de utilizare ale termografierii in infrarosu sunt prezentate sintetic :
- Energetica si electrotehnica
- Constructii civile si industriale

Cu ajutorul camerei termografice s-au putut observa problemele structurii blocului si

problemele legate de izolarea termica a acestuia. Astfel s-a reusit remedierea problemei legate
de pierderea caldurii prin reabilitarea blocului.

- Constructii de masini
- Medicina
 3.Principiul metodei
Radiatiile infrarosii sunt emise de toate corpurile calde, cu temperaturi mai mari de zero.
Termografia in infrarosu se bazeaza pe captarea radiatiei infrarosii emisa de obiectul examinat si
convertirea acesteia prin intermediul unui detector intr-o marime electrica usor de masurat si de
codificat pentru vizualizare si stocare.

a. Mecanismele de transfer de energie prin radiaţie

Se considera doua elemente materiale S şi R situate intr-un mediu semi-transparent M.

Transferul de energie prin radiaţie se realizeaza prin urmatoarele fenomene:

- emisie termica – corpul S transforma o parte din caldura sa in radiaţie electromagnetica;

- transmisie – mediul M transmite total sau parţial radiaţia emisa de corpul S;

- reflexie sau difuziune – corpul R reflecta in mediul M o parte din radiaţia emisa de corpul S care

vine in contact cu suprafaţa

- absorbţie termica – corpul R transforma in caldura o parte din radiaţia provenita de la corpul S

b. Posibilitati de detectie a radiatiei IR

Termoviziunea sau vizualizarea in infrarosu (IR) este o tehnica prin care o camera detecteaza si
afiseaza o harta a intensitatii radiatiei pe un domeniu din spectrul electromagnetic.
TERMOVIZIUNEA defineste imaginea obtinuta de camera termica si se utilizeaza in special in
aplicatiile militare sau de supraveghere civila, in timp ce TERMOGRAFIA implica si masurarea de
temperatura, in aplicatii industriale sau stiintifice.

Infrarosul ocupa o portiune larga in cadrul spectrului electromagnetic, de la 0,8µm (micrometri)

pana la 200µm, insa numai o mica parte este utilizabila de echipamentele de masurare si
vizualizare IR. Functie de producator, sunt recunoscute 3 subdomenii:

- Unde scurte (SW - ShortWaves) sau Apropiat infrarosu (NIR – NearInfrared) 0,8 ... 1,5µm

- Unde medii (MW - MidWaves) 2 ... 5µm

- Unde lungi (LW – LongWaves) 7 ... 15µm

Din punct de vedere principial schemele de termografiere pot fi grupate in doua mari grupe:
1. Principiul metodei active - consta in incalzirea obiectului de examinat, cu unul sau mai multe
impulsuri termice produse de un ansamblu de blitzuri de radiaţie termica alimentat de la o sursa
de curent speciala.

Metodele active se folosesc pentru: detectarea defectelor in materiale; masurarea grosimilor

straturilor de acoperire sau invelişurilor; caracterizarea materialelor din punct de vedere al
comportamentului termic;

2. Principiul metodei passive - consta in captarea radiaţiei termice emise de obiectul examinat,
inregistrarea imaginii termice şi apoi decodificarea şi interpretarea imaginii termice a obiectului
de examinat. Metodele pasive au o aplicabilitatea extrem de larga: evidenţierea traseelor pe
unde se produc pierderi de caldura.

Schema de principiu

Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR

 Un parametru important al camerelor este sensibilitatea lor la lungimile de unda generate de
iluminatoarele IR.

Sensibilitatea aparatului şi contrastul termic depind de alegerea benzii spectrale.

In momentul caracterizarii unei anumite benzi trebuie examinaţi o serie de parametri:

- emisivitatea spectrala a materialelor,

- puterea termica disipata de obiect (radiaţia termica proprie),

- contrastul termic,

- transmisia atmosferica,

- detectorul de radiaţii,

- radiaţiile parazite ale sistemului de masura.

Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR

Distanţa de operare a iluminatoarelor IR, depinde de tipul de obiecte / suprafeţe ce necesita

iluminare . Aceasta distanţa determina in cele din urma intensitatea luminii reflectate care poate fi
captata de catre camera.

La determinarea necesarului de putere din partea iluminatorului IR trebuie avut in vedere faptul
ca intensitatea luminoasa este invers proporţionala cu patratul distanţei obiect-sursa. Camerele cu
lentile cu un unghi larg de filmare necesita iluminare cu un dispozitiv IR cu unghi similar sau mai mare
(unghi operaţional total de 60 o şi distanţa de 30 m).

Echipamente utilizate la termografierea in IR

-Senzorul (elementul sensibil) detector sau captor, este elementul specific fiecarui traductor si
are functia de a detecta marimea fizica ce trebuie masurata.

Senzorul detecteaza doar marimea de intrare X, eliminand sau reducand la minim influentele
celorlalte marimi fizice existente in mediul respectiv. Sub actiunea marimii de intrare are loc o
modificare de stare a elementului sensibil, modificare ce se manifesta sub forma unui semnal electric la
iesirea senzorului.

- Senzor cu racire cu apa si purjare aer, cu sistem de retragere automata, pentru procese cu
temperaturi pana la 1600 oC

- Senzor de temperatura: Pt 100 clasa A; termocuplu PtRhPt In afara de alegerea senzorului

potrivit, camerele destinate pentru funcţionarea la lungimi de unda mai mari ar trebui sa fie echipate cu
lentile de corecţie a spectrului IR.

Utilizarea unor astfel de filtre de corecţie elimina problemele de focalizare care apar atunci
cand camera trece de pe modul de operare color in cel alb-negru şi viceversa.
 4.Modul de lucru
In vederea realizarii unui control nedistructiv folosind termografierea in infraroşu trebuie
parcurse urmatoarele etape:

- se identifica echipamentul necesar;

- probele de examinat se monteaza cu elemente de fixare pe dispozitivul de poziţionare şi

orientare;

- poziţionarea blitzurilor in raport cu proba examinata se face astfel incat fluxul termic radiant
pe care acestea il furnizeaza sa asigure o incalzire uniforma a suprafeţei probei;

- poziţionarea camerei şi focalizarea imaginii termice.

- stabilirea parametrilor de examinare. Parametrii de examinare, se aleg in funcţie de natura

materialului din care este confecţionata proba şi de grosimea acesteia, corelarea realizandu-se prin
metode teoretice şi experimentale

- examinarea propriu-zisa.

Paleta de culori este asociata cu schimbarile de culoare ale fierului la cresterea temperaturii
sale: culorile alb, galben si rosu corespund temperaturilor mai inalte, iar albastru, violet si negru
temperaturilor mai coborate.

Stabilirea programului de control propriu-zis: o crearea formelor şi procedurilor de comunicare,

incluzând definirea tipurilor de inspecţii:

 de rutină, periodică, inspecţie unică;

 după instalarea echipamentului sau modificări ale acestuia. o colectarea datelor în faza
preliminară inspecţiei:

 cu camera în infraroşu. o proiectarea şi elaborarea rapoartelor de defect; o stabilirea

procedurilor de urmărire a programului, incluzând:

- transmitere de rapoarte la departamentele interesate;

- notificarea defectelor pentru intervenţii: - programarea inspecţiilor post-reparaţii; - cu camera

IR sau pirometre IR.

- notificarea defectelor minore pentru monitorizare;

- programarea inspecţiilor de monitorizare.

 5. Concluzii
- Reducerea substanţială a costurilor de mentenanţă datorită diminuării timpilor de revizie
planificaţi, prin detectarea şi localizarea defectelor în stare incipientă.

- Creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor prin micşorarea

întreruperilor neplanificate (avariilor).

- Creşterea indicatorilor de siguranţă în funcţionare a instalaţiilor de producere, transport şi

distribuţie a energiei electrice.

Bibliografie
1. http://iota.ee.tuiasi.ro/~bogdan.neagu/laborator/12.%20Termografie%20in%20infrarosu.pdf
2. Curs + laborator inspectia Calitatii
3.