Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana

Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB

Termografierea cu radiație în infrarosu

CUPRINS:

1 Scopul lucrarii:
2 Descrierea teoretică a metodei
2.1 Domeniul de aplicare:
2.2 Istoric;
3 Principiul metodei:
3.1 Radiația în infrarosu;
3.2 Emisivitatea corpurilor;
3.3 Tipuri de detectoare ale radiației IR (principiile fizice ale detectoarelor de radiație
IR);
3.4 Termografierea in infraraosu:
3.4.1 Definitia termografierii;
3.4.2 Schema de principiu (explicatii);
3.4.3 Formarea si afisarea imaginii campului observat (ce tip de ccodare a imaginii
foloseste camera, tipul de software utilizat la prelucrarea primara, tipul de format a
fișierului de ieșire: jpeg, tiff, bmp, png etc
3.4.4 Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica (teorie, exemple de aplicatii);
3.4.5 Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;
3.4.6 Echipamente utilizate la termografierea in IR - tipuri de camere de termografiere
3.4.7 Standarde utilizate in termografierea IR;
3.4.8 Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;
3.4.9 Instrumente/aparatură utilizate/utilizată
4 Modul de lucru
4.1 Inregistrarea imaginilor in infrarosu - precizarea tipului de echipament cu care s-a
lucrat, a conditiilor in care s-a facut masurarea, a factorilor de mediu care pot
influenta rezultatele, etapele inregistrarii etc);
4.2 Prelucrarea imaginilor in infrarosu cu ajutorul unor functii specifice Matlab (scopul
pentru care se aplica prelucrarea imaginii, prezentarea functiilor matlab care ajuta
la prelucrarea imaginii, prezentarea imaginlor brute si prelucrate cu fiecare functie
Matlab specificata etc);
4.2.1 Prezentarea rezultatelor si interpretarea acestora (se vor prezenta in paralel
imaginile in IR prelucrate si cele in spectrul vizibil - inregistrate cu aparatul foto;
conditiile de mediu de inregistrare specifice; modul de identificare/codare a
imaginilor; prezentarea problemelor identificate si explicarea acestora etc);

5 Bibliografie
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
1 Scopul lucrarii:
Scopul lucrării constă în determinarea defectelor. Pentru acest lucru a fost utilizată metoda
Termografierii în Infraroșu, utilizănd camera ThermaCam SC640.
Termografia in infrarosu este o tehnica de vizualizare a distributiei temperaturilor lasuprafata
corpurilor si de masurare a valorilor acestor temperaturi in orice punct alimaginii.
Termografia in infrarosu este o tehnica ce permite obtinerea, cu ajutorul uneiaparaturi
adecvate, a imaginii termice a unei scene termice observate intr-un domeniu spectral din
infrarosu.
Scopul lucrarii consta in evidentierea defectelor si a starii cladirilor in scopulconceperii de
masuri privind mentenanta,restaurarea si conservarea acestora,cat si aplicareacorecta si
specializata a unor sisteme de management operational care sa asigure in finalconservarea cat
mai indelungata a cladirilor.

2 Descrierea teoretică a metodei ( unde se aplică termografierea în infraroșu).

Metoda Termografierii în Infraroșu se bazează pe fenomenul fizic de emisivitate a corpurilor


(T >°k) în domeniul Infraroșu. Pentru aceasta se utilizează senzori incorporati cu camere speciale
de prelucrare a imaginii. În urma acestei prelucrări va rezulta o termogramă (harta temperaturilor)
a câmpului vizual examinat, temperatura ridicată corespunzătoare unui nivel de radiație în
Infraroșu mai mare.

2.1 Domeniul de aplicare:

Termografia in infrarosu permite a se vedea “invizibilul” – caldura si repartitia ei


superficiala pe suprafata corpului. Aparatele termografice moderne “vad” temperaturi mergand
de la -40OC pana la +1500-2000OC si pot decela diferente de temperatura de numai
0,04OC.Termografia in infrarosu isi poate gasi utilizarea practica in orice domeniu in care
caldura apare sau isi modifica distributia ca urmare a unui proces chimic, fizic (mecanic, electric
etc.), biologic sau de alta natura. Practic, orice proces tehnic sau biologic, care implica o
transformare energetica in caldura sau care consuma, genereaza caldura poate face obiectul
unui studiu termografic.
Prin urmare, termografia in infrarosu, ca metoda nedistructiva de examinare poate fi
folosita in:
- scanarea termica a cladirilor
- mentenanta
- productie
- transport
- cresterea vizibilitatii in domeniul maritim
- vizualizarea scurgerilor de gaze
- domeniul medical
- cercetare
- securitate si supraveghere
- sisteme auto Night Vision.
Metodele active se folosesc pentru:
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB

-detectarea defectelor in materiale stratificate,acoperite,lipite,compozite(metalice


sau nemetalice)
-masurarea grosimilor straturilor de acoperire sau invelisurilor
-caracterizarea materialelor din punct de vedere al comportamentului termic
Metodele pasive au o aplicabilitate extrem de larga :
In constructii:
-evidentierea traseelor pe unde se produc pierderi de caldura
-verificarea izolatiilor
-masurarea umiditatii sau a igrasiei
-detectarea fisurilor si a crapaturilor
In energetica:
-verificarea periodica a echipamentelor electrice:transformatoare,intrerupatoare,panouri
electrice,etc
-verificarea echipamentelor aferente centralelor electrice
-verificarea masinilor electrice :motoare,generatoare,etc
-verificarea echipamentelor centralelor nucleare
In industria chimica si petrochimie :
-supravegherea proceselor chimice exoterme si endoterme
-verificarea rezervoarelor de cracare si cuptoarelor de piroliza
-verificarea conductelor pentru transportul aburului
In sudare:
-supravegherea proceselor de sudare
-verificarea preincalzirii

Alte domenii in care este utilizata termografierea in infrarosu:


-in industria prelucratoare:supravegherea functionarii instalatiilor de racire,verificarea
functionarii masinilor-unelte,etc
-in medicina:detectarea tumorilor,diagnosticarea infectiilor,etc
-in industria sticlei:verificarea cuptoarelor si parametrii de functionare
-electronica:verificarea circuitelor integrate si a componentelor electronice in functiune
-studii ecologice privind poluarea apelor
-detectarea focarelor de incendii in paduri
-recesamantul animalelor salbatice
-paza frontierelor
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
2.2 Istoric
Principalele momente istorice în evoluţia termografiei în infraroşu.

Momentul Autorul Descoperirea făcută cu implicaţii deosebite pentru


descoperirii termografierea în infraroşu
1800 Heschel Descoperirea radiaţiei infrarosii.
1830 Realizarea primelor detectoare de radiaţie infraroşie
bazate pe principiul termocuplelor (termopile).
1848 Kelvin Defineşte o scară absolută a temperaturii.
1861 Ärgstram şi Fourier Utilizarea undelor termice pentru caracterizarea
materialelor.
1890 Elster I. şi Geidl H Realizarea unui captor pe bază de emisivitate.
1929 Realizarea primelor detectoare de radiaţii infraroşii de
până la 1,2μm.
1935 Watson-Watt R. Realizarea primului radar.
1930-1940 Realizarea detectoarelor din PbS, pentru domeniu
1,0...3,0 μm.
1942 Producerea în serie a torpilelor ghidate cu radiaţii
infraroşii.
1940-1950 Realizarea detectoarelor din InSb, pentru domeniul
3,1...5,0 μm.
1960 Realizarea detectoarelor din telură de mercur şi
cadmiu (Hg Cd Te), pentru domeniu 8,0...12,0 μm.
1965 Firma AGA Fabricarea camerelor radiometrice pentru aplicaţii
civile.
1986 Realizarea de camere termografice cu detector răcit
cu un modul termoelectric.
1994 Realizarea primelor detectoare matriceale
1998 Realizarea de camere termografice fară răcire.

Multă vreme savanţii s-au întrebat care este “adevărata natură a focului”. Spre sfârşitul
secolului al XVIII-lea câţiva cercetători inventivi au imaginat o serie de experimente şi teorii
pentru a lămuri această problemă şi a stabili relaţia existentă între căldură şi temperatură.
Contele Rumford (1753-1814) şi Sir James Prescott Joule (1818-1889) in urma experimentelor
ce au evidenţiat procesul trasferului de căldură, au ajuns la concluzia ce afirmă: “curgerea
călduriie e un transfer de energie”, iar “căldura este mişcare”. Când un transfer de energie are
loc exclusiv în virtutea diferenţei de temperatură se spune că are loc un schimb de căldură.
Joseph Black, un fizician şi chimist francez-scoţian de la sfârşitul secolului al XVIII-lea a fost
primul care a făcut distincţia între căldură şi temperatură. Căldura reprezintă energia transmisă
de la un corp la altul pe baza mişcării moleculelor ce alcătuiesc corpurile respective. Dar într-un
corp oarecare, mişcarea dezordonată a miliarde de molecule ce îl alcătuiesc, nu reprezintă
nimic altceva decât energia sa termică.
Evolutia termografierii a fost dependenta pe de o parte de cunoasterea undelor
electromagnetice si a legilor care le guverneaza, iar pe de alta parte de dezvoltarea tehnicilor de
realizare a sensorilor capabili sa detecteze radiatia termica si sa ofere semnalele electrice sau
vizuale convenabile din punct de vedere al posibiltatilor de interpretare si masurare. De
asemenea, istoria termografierii se impleteste si cu cea a descoperiilor si inventiilor din domeniul
electricitatii si caldurii, ca si din cel al opticii.
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Pana in 1800, momentul de referinta si cel de inecput in ceea ce priveste termografierea
in infrarsou, foarte multi cercetatori au fost preocupati de aflarea si descrierea fenomenelor
electice, termice si optice. Fiind aproape de spectrul vizibil, radiatia in infrarosu se supune legilor
de propagare a luminii, astfel ca evolutia istorica a cunoasterii in acest domeniu este strans legata
de cunoasterea luminii, a mecanismelor vederii si a opticii in general:

- 1800 Hershel descopera radiatia infrarosie;

- 1864 Maxwell stabileste legile fundamentale ale electromagenticii;

- 1900 Plank pune bazele fizicii cuantice;

- 1929 se fabrica primele detectoare de radiatii infrarosii;

- 1960 incepe fabricarea radiometrelor in infrarosu pentru aplicatii militare;

- 1965 incepe fabricarea camerelor radiomerice pentru aplicatii civile.

O imbunatatire remarcabila a performatelor camerelor folosite in termigrafiere se datoreaza


evolutiei microelectronicii, care a condus la o micsorare substantial a gerutatii si volumului.

3 Principiul metodei:

Radiatia infrarosie,sau energie temica radianta invizibila,este similara cu lumina


vizibila,cu undele radio si cu radiatia ultravioleta,de care difera doar prin lungimea de una.Toate
sunt forme de energie electromagnetica-energie ce se propaga in linie dreapta,sub forma de
unde,cu viteza luminii si interactioneaza cu viteza materiei la nivel atomic si molecular.
Termografia in infrarosu este o tehnica de vizualizare a distributiei temperaturilor la
suprafata corpurilor(invizibila cu ochiul liber)si de masurare a valorilor acestor temperaturi in
orice punct al imaginii.Termografia face caldura „vizibila” si masurabila.
Bazele termografiei in infrarosu:orice corp din natura aflat la o temperatura peste zero
grade absolute emite energie in mod natural.Marimea energiei radiate este legata prin legi fizice
de temperatura corpului.La temperaturile uzuale,mergand pana la suta de grade celsius,energia
radianta este concentrata in cea mai mare parte in spectrul infrarosu.Aparatele de termografie
in infrarosu masoara aceasta energie folosind traducatoare specializate(sensibile in gama
lungimilor de unda 3-14 microni)si prin altgoritme de calcul adecvate,determina temperaturile
corespunzatoare din imagine
Termografierea in infrarosu permite masurarea temperaturii de la distanta si fara contact
direct,ceea ce este indispensabil,de exemplu,in cazul echipamentelor electrice aflate sub
tensiune sau in cel al piselor sau al materialelor la temperatura ridicata sau inaccesibile.
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB

Este o metoda de investigare nedistructiva,pentru ca nu intervine si nu influenteaza in niciun fel


materialul,obiectul sau procesul investigat.Este o tehnica de masurare ultrasensibila,punand in
evidenta variatiile de temperatura de zeci de grad,atat spatial(de la un punct la altul in
imagine),cat si temporal.
Alte avantaje ale utilizarii termografiei in infrarosu ce merita a fi mentionate sunt:
-sistemul de termoviziune furnizeaza o imagine care permite o identificare rapida si precisa a
punctelor ce reprezinta defectele potentiale.
-imaginea termica este in concordanta geometrica cu obiectul studiat
-informatiile termice,globale sau in detaliu,sunt obtinute in timp real
-permite asocierea cu echipamente complexe de inregistrare,stocare si preluare automata a
informatiilor.
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Aplicatii:
 Identificarea punctelor calde in instalatii electrice(conexiuni ixidate,fixare
deficitara,sertizare necorespunzatoare)
 Inspectii ale sistemelor mecanica(motoare electrice,turbine,lagare)
 Scanarea termica a instalatiilor de incalzire/racier,cuptoare

Calitatea imaginii oferite este una dintre cele mai importante caracteristii alea unei
camere de termoviziune.O rezolutie mai mare a imaginii termice ofera utilizatorului posibilitatea
de a vedea mai multe detalii,de a detecta problemele de la distante mai mari si de a lua decizii
mai bune si mai rapide.Camere de termoviziune permit determinarea precisa a temperaturii in
fiecare punct de masura din imaginea termica,oferind astfel utilizatorului posibilitatea de a gasi
un defect inainte de a fi prea tarziu.
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
3.1 Radiația în infrarosu

Radiația în infraroșu (IR) este o radiație electromagnetică a cărei lungime de undă este mai
lungă decât cea a luminii vizibile (400 - 700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației
terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~30000 μm). Majoritatea radiației termice emise de
către obiectele aflate la temperatura camerei este în infraroșu.
Caracterizarea pe scurt a radiatiilor in infrarosu:
radiațiile infraroșii sunt emise de toate corpurile calde, cu temperaturi mai
mari de zero absolut ( -273,15 grade Celsius).
energia emisă este proporțională cu frecvența radiației corespunzătoare și aceasta
este invers proporțională cu lungimea de undă.
radițiile invizibile, infraroșii și ultraviolete, nu produc senzația de lumină asupra
ochiului uman dar pot fi puse în evidență prin alte efecte pe care le au.
lungimea lor de undă depinde de temperatura emițătorului .

Radiația infraroșie, sau energie termică radiantă invizibilă, este similară cu lumina vizibilă,
cu undele radio și cu radiația ultravioletă, de care diferă doar prin lungimea de undă. Toate sunt
forme de energie electromagnetică - energie ce se propagă în linie dreaptă, sub formă de unde,
cu viteza luminii și interacționează cu viteza materiei la nivel atomic și molecular.

3.2 Emisivitatea corpurilor, lungimea de unda, corpul negru

Emisivitate - sau factor de emisie – un numar adimensional cu valori cuprinse între 0 și 1,


reprezentând raportul dintre puterea totală de emisie a unui corp și puterea totală de emisie a
corpului negru.
Lungimea de undă – când emisivitatea unui corp nu variază cu lungimea de undă, se spune că
acesta este corp gri. Când emisivitatea unui corp variază cu lungimea de undă, acesta este
corp selectiv.
Corp negru – corp perfect care absoarbe integral radiatia termica primita fiind si cel mai bun
emitator de radiatie.
Termograma- rezultat al transcrierii in temperatura a unuia sau mai multor harti de luminanta
(luminanta-stralucirea obiectelor masurate in cd/m2)ș imaginea codificata a unei scene termice.
Temperatura- marime caracteristica a nivelului energetic al unui corps au mediu material.
Conductie termica- fenomenul prin care se transmite caldura intr-un solid sau intr-un fluid care
nu se misca, static.
Convectie termica- procesul de transmitere a caldurii la interfata dintre un solid si un fluid,
fluidul aflandu-se in miscare.
Radiatie termica- fenomenul cu transmitere a caldurii ce poate fi exemplificat foarte bine prin
activitatea soarelui.
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
3.3 Tipuri de detectoare ale radiației IR (principiile fizice ale detectoarelor de
radiație IR);
Detectoarele de radiaţii folosite în prezent pe plan mondial sunt realizate într-o gamă
foarte largă de soluţii principiale şi constructive.
Tipuri de detectoare:
-detectoare cuantice;
-detectoare non-cuantice.
Cele mai răspândite din punct de vedere al principiului constructiv, sunt detectoarele
cuantice care, în literatura de specialitate sunt grupate în următoarele categorii: detectoare
fotoconductoare, fotovoltaice, fotoemisive şi mai recent, detectoarele matriceale.
Diferitele tipuri de detectori au diferite sensibilitati termale si spectrale.

3.4 Termografierea in infraraosu


Termografia in infrarosu este o tehnica de vizualizare a distributiei temperaturilor la
suprafata corpurilor (invizibila cu ochiul liber) si de masurare a valorilor acestor temperaturi in
orice punct al imaginii. Termografia face caldura "vizibilă" si masurabila.

3.4.1 Definitia termografierii

Termenul de termografie îşi are originea în cuvintele greceşti thermos şi graphae:


Termografie = thermos (căld) + graphae (scriere)

Termografie – determinarea și reprezentarea distribuției temperaturii prin măsurarea


densității radiației infraroșii (IR) de la o suprafață, incluzând interpretarea mecanismelor
întâmplătoare ce produc neregularități ăn imaginile termice.
Termografierea în infraroșu – tehnică ce permite obținerea, cu ajutorul unei aparaturi
adecvate, a imaginii termice a unei scene termice observate într-un domeniu spectral din
infraroșu. Înțelegând prin imagine termică – o repartiție structurată a datelor reprezentative ale
radiației infraroșii provenind de la o scenă termică și prin scenă termică – parte a spațiului obiect
care se observă cu o aparatură de termografiere în infraroșu.
Transformarea semnalului termic mai întâi într-un semnal electric,uşor de înregistrat se
face cu un dispozitiv de conversie.
Imaginile se obţin cu ajutorul microscoapelor în infraroşu pentru observarea obiectelor
foarte mici (cum ar fi microcircuitele) sau cu ajutorul camerelor de luat vederi în infraroşu, care au
o distanţă de focalizare mai extinsă. Microscoapele trebuie să aibă o rezoluţie spaţială de
minimum 0,0075 mm şi o rezoluţie de temperatură de circa 0,2˚C.
Timpul de răspuns este de o microsecundă. Camerele de luat vederi în infraroşu uzuale
pot prelua o imagine termică globală a obiectului supus analizei cu o rezoluţie de temperatură de
0,2˚C, rezoluţie care poate fi ameliorată cu ajutorul calculatorului
. În spectrul electromagnetic, domeniul radiaţiei în infraroşu este cuprins în intervalul
0.7...100 μm şi se divide în patru subdomenii:
• infraroşu inferior 0.7...2.4 μm;
• infraroşu mediu 2.4...5 μm;
• infraroşu superior 6...15 μm;
• infraroşu extrem 15...100 μm.
De menţionat că, în cazul instrumentelor de măsură în infraroşu, cele mai utilizate intervale
de lungimi de undă sunt 2-5 μm şi 7-12 μm.
Comunicațiile în infraroșu
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Transmisiile de date în infraroșu sunt deasemena utilizate în transmisiile de date între
perifericele sistemelor complexe cât și o perioadă bună de timp pentru a transfera date între
telefoanele mobile. Aceste dispozitive sunt utilizate conform standardelor publicate de IRDA
(Infrared Data Association). Telecomenzile și celelalte dispozitive ce utilizează transmiterea de
date în infraroșu folosesc LED-uri (light-emitting diodes) pentru a emite radiație infraroșie care
este direcționată de o lentilă plasticată într-un fascicul îngust. Fasciculul este modulat și se
deschide și închide pentru a cripta date. Receptorul utilizează o fotodiodă din silicon pentru a
converti radiația infraroșie în curent electric. Răspunde numai semnalului pulsatoriu creat de
transmitător și filtrează schimbările radiației infraroșii din lumina ambientală. Comunicațiile prin
infraroșu sunt folositoare utilizărilor casnice în zonele cu densitate mare a populației. Infraroșu nu
poate străpunge pereții și astfel nu poate interfera cu alte dispozitive din încăperi alăturate.
Infrarosu este cea mai comună metodă folosită pentru telecomenzile ce comandă aparate simple.
Telecomenzile prin infraroșu utilizează protocoale precum RC-5, SIRC, NEC etc. pentru a putea
funcționa.
Comunicațiile optice în spațiul liber ce utilizează lasere prin infraroșu poate fi o metodă
foarte convenabilă pentru a instala o legatură de comunicație în spațiul urban care să funcționeze
până la 4 gigabit/s, în comparație cu îngroparea cablului de fibră optică.
Laserele infraroșii sunt utilizate pentru a asigura lumina pentru sistemele de comunicație
prin fibră optică. Lumina infraroșie cu lungimea de undă în jurul valorii de 1330 nm sau 1550 nm
sunt cele mai bune decizii pentru firele standard de silicon.

3.4.2 Schema de principiu (explicatii)

Schema de principiu a termografierii active

pasive

Metodele active se folosesc pentru:


Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
 Detectarea defectelor în materiale stratificate, acoperite, compozite lipite
(în special, compozite polimerice);
 Masurarea grosimilor straturilor de acoperire sau învelișurilor;
 Caracterizarea materialelor din punct de vedere al comportamentului
termic.

Metodele pasive au o aplicabilitate mult mai largă.


Orice obiect sau proces poate fi vizualizat sub aspect termic dacă are o temperatură mai
mare de zero absolut (temperature de 0 K are punctul de pe scara termodinamică la care energia
termică a unui sistem îi atinge minimul, în sensul că nu se mai poate extrage căldură din sistem.
Prin acord international temperature de 0 K corespunde temperaturii pe scara Celsius de -273,15
° C, iar pe scara Fahrenheit la -459,67 ° C.

3.4.3 Formarea si afisarea imaginii campului observat (ce tip de ccodare a imaginii
foloseste camera, tipul de software utilizat la prelucrarea primara, tipul de format a
fișierului de ieșire: jpeg, tiff, bmp, png etc

Prelucrarea imaginilor in infrarosu s-a realizat cu ajutorul programului ThermaCam


Researcher Professional (ThermaCAM Researcher Professional este un software robust de
stocare digitală, măsurare și analiză în timp real). Tipul de format al imaginii este bmp (Formatul
de fișier BMP (en. Bitmap - hartă de biți), cunoscut de asemenea și ca fișier imagine Bitmap sau
formatul de fișier DIB (en. Device Independent Bitmap - „bitmap” independent de dispozitiv) sau
pur și simplu Bitmap, este un format de fișier imagine de tip rastru folosit pentru a stoca imagini
digitale independent de dispozitivul de afișare (cum ar fi un adaptor grafic) în special pe sistemele
de operareMicrosoft Windows și OS/2).

3.4.4 Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica (teorie, exemple de aplicatii);

Potentiale defecte detectabile cu ajutorul echipamentelor de inspectie termografica:


Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB

- puncte de scurgere a aburului uscat dintr-o instalatie de transport uzinala;

- dereglari ale tolerantelor componentelor in miscare (de exemplu, la conveioare sau linii
de productie);

- detectarea nivelului lichidului dintr-un rezervor inchis (cisterna, tanc);

- rulmenti defecti (sau lagare in care frictiunea nu mai are loc in limite normale);

- reductoare in situatii de lubrefiere insuficienta;

- flanse sau cuplaje elastice de arbori in rotatie;

- transformari de faza in fluidele scurse in afara circuitului procesului tehnologic/ chimic.

- contacte electrice cu rezisten a crescuta accidental;

diminuarea spatiilor de ventilatie naturala/fortata din interiorul echipamentelor/ instalatiilor


(impiedicarea convectiei termice);

- fisuri in materiale (putand determina discontinuitati in conductia caldurii prin corpul


pieselor);

3.4.5 Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

Este o tehnica de masura ultrasensibila, putand evidentia variatiile de temperatura de zecimi


de grad, atat spatial (de la un punct la altul in imagine), cat si temporal (regimuri tranzitorii ce au
loc in intervale de timp de ordinul secundelor pana la ore si zile).
Aceasta are ca efect imediat reducerea cheltuielilor (economii de energie electrica, economii
la reparatiile mijloacelor fixe), reducerea duratei verificarilor si inspectiilor periodice. De
asemenea, creste gradul de utilizare a utilajelor si se imbunatatesc conditiile de protectie a muncii.
Prin folosirea termografiei in infrarosu in mentenanta instalatiilor industriale, defectele
incipiente pot fi depistate si corectate cu mult timp inainte de a se manifesta prin avarii ; astfel se
reduc duratele de intrerupere a functionarii utilajelor, prin eliminarea opririlor neplanificate si prin
optimizarea planificarii reparatiilor si a operatiilor de intretinere planificate.
Sensibilitatea detectorului - este raportul de transformare dintre semnalul electric de iesire si fluxul termic
ajuns ca director:

Su = 𝑑𝑈/𝑑𝑃 [V/W]

Si = 𝑑𝑖/𝑑𝑃 [A/W]

U, i - sunt tensiunea si respectiv curentul semnalului electric,


P - este puterea fluxului incident.
Sensibilitatea spectrala - sensibilitatea unui detector depinde de spetrul radiatiei incidente
Cand repartitia spectala a fluxului incident este uniforma, detectorul produce un semnal ce variaza
cu lungimea de unda. Deci , sensibilitatea spectral poate fi definita prin relatia:
Sλ = (𝑑𝐼/𝑑𝑃)𝜆
Sensibilitatea globala - este definita prin relatia:
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB

Sensibilitatea unui detector, excitat periodic sinusoidal cu amplitutinea constanta dar


frecventa variabila, variaza cu frecventa:

Zgomotul detectorului

Este o marime ce rezulta prin combinarea mai multor tipuri de zgomote si anume:
zgomotul radiatiei (provenite din mediul inconjurator), zgomotul intern al elementului sensibil si
zgomotul aplificat.
Se poate vorbi de:
 Zgomotul fonic
 Zgomotul tmperaturii
 Zgomotul termic
 Zgomotul de modulare
 Zgomotul de contact

3.4.6 Echipamente utilizate la termografierea in IR - tipuri de camere de termografiere

Principalele 2 tipuri de camere sunt :


-camerele care utilizează detectori de numărare a fotonilor ( detector cuantic) ca de
exemplu: InSb (pentru domenii 3,1…5 μm), PtSi, HgCdTe (telura de mercur si cadmiu),
QWIP (quatum well pentru domenii 8…13 μm). Masoara fotonii direct. Pentru a atinge
sensibilitatea (<20 Mk pentru camerele InSb ) este necesar un racitor de detector.
Inainte pentru racirea detectoarelor era folosit nitrogen lichid, astfel racirea se facea la
cca. -196 C. Ulterior, odata cu avansarea tehnologiei au fost inventate noi metode de
racire. Cateva din caracteristicile acestui tip de detector sunt: sensibilitate termala
ridicata; rezistenta la temperaturi si radiatii inalte; producerea unei calitati foarte bune a
imaginii; etc.
-microbolometer detector (detector non-cuantic pentru domenii 7,5…14 μm). Este un tip
de detector mai ieftin decat cel care masoara fotonii direct. Cateva din caracteristicile
acestui tip de detector sunt : sensibilitate relativ slaba si timp de raspuns lung ( cca ~ 12
ms).
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
3.4.7 Standarde utilizate in termografierea IR;

ISO 18251 – 1-2017 NDT Termogafiere in IR part 1. Caracteristici ale sistemului si


echipamente.
Sistemul termografic in infrarosu inclusiv elementele constitutive, vor satisface cerintele
standardelor in vigoare (IEC si EN, unele dintre ele fiind preluate ca standarde romane).
Standarde de referinta pentru sistemele de termografiere in infrarosu:
 SR 13340-1996 - Examninari nedestructive. Termografiere in infrarsou. Vocabular

 STAS 2849/1-86 - Iluminat. Radiatia optica. Emisie, propagare si marimi caracteristice


generale. Terminologie.

 STAS 2849/6-86 - Iluminat. Marimi energetice, totometrice si fotonice. Terminologie

 SR EN 13187:2001 - Izolatii termice. Detectia calitativa a neregularitatilor termice in


anvelopa cladirilor. Metoda termografiei in infrarosu.

 SR EN ISO 13187/2000 - Performanta termica a cladirilor. Detectia calitativa a


neregularitatilor termice in anvelopa cladirilor. Metoda termografica

 EN ISO 7345/1995 - Izolare termica. Marimi fizice si definitii.

 SR EN ISO 10077/1 - Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul


transmitantei termice. Partea I: Metoda simplificata.

 SR EN ISO 6946 - Parti si elemente de constructie - Rezistenta termica si transmitanta


termica - Metoda de calcul.

 SR EN 12524 - Materiale si produse pentru constructii - Proprietati higrotermice - Valori


de proiectare tabelate.

Elementele sistemului termografic trebuie sa provina de la producatori care au un sistem de


asigurare a calitatii conform SR EN ISO 9001:2008 “Sisteme de managamant a calitatiii. Cerinte.”
certificat de organisme recunoscute pe plan international.

3.4.8 Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

Termografierea în infraroşu, ca o metodă de examinare nedistructivă, prezintă o serie de


limite: cost ridicat al instalaţiei (de ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari), calificare
superioară a personalului operator (de regulă, personalul are studii superioare de fizică sau
inginerie), deoarece interpretarea rezultatelor necesită cunoştinţe complexe, adeseori
interdisciplinare; posibilităţi de detectare doar a defectelor situate în aproprierea suprafaţei;
produsele cu suprafeţe luciose nu pot fi examinate fără o pregătire prealabilă a suprafeţelor,
materialele cu o conductivitate termică foarte mare sau foarte mică nu pot fi examinate în mod
obişnuit. Toate aceste limitări pot fi mai mult sau mai puţin depăşite de unele accesorii sau cu o
tehnologie specială de examinare.
Instrumentele de masura in infrarosu constituie un mijloc de control deosebit de puternic in
activitatea de mentenanta a echipamentelor electrice, dar trebuie mentionate si limitele necesare
a fi luate in considerare de catre personalul de mentenanta, cum ar fi:
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
 Instrumentele termografice furnizeaza informatii numai despre temperatura de suprafata
si nu despre maximul acesteia in zona afectata.

 Instrumentele nu masoara temperatura! Acestea masoara radiatia in infrarosu care,


corectata, poate da o temperatura aparenta. In conditii reale de masura, o corectie de
precizie repetabila este practic imposibila pentru orice material radiant, cum sunt metalele
din componenta echipamentelor electrice.

 Conditiile de mediu ca praful, vibratiile si sarcinile ciclice influenteaza rata de defectare.


De exemplu, temperatura unei cleme, intr-o statie exterioara, poate fi redusa pana la 50
% de vant, cu viteza de 30 km ∕ h.

 Cu cat creste temperatura aerului, creste si frecventa incidentelor. Daca inspectiile vor fi
efectuate pe timp rece, este posibil ca informatia oferita de termograma sa fie
subestimata.

 O crestere de temperatura pentru un echipament inspectat poate indica o tendinta de


defectare cu o evolutie nu neaparat liniara. Practic, anomaliile care pot conduce la efecte
nedorite in instalatii trebuie imediat remediate.

 Energia termica emisa la locul de defect variaza cu patratul sarcinii vehiculate prin acea
cale de curent. Fara informatii despre sarcina vehiculata in momentul masurarii si predictia
evolutiei acesteia, termograma isi pierde substantial din informatie.

 Degradarea componentelor electrice urmeaza in timp, extrem de rar, o lege de variatie


liniara. Defectul poate aparea uneori dupa o supratensiune, o crestere de sarcina, o
crestere a nivelului de vibratii sau o schimbare in conditiile de mediu.

 Cand se controleaza un echipament electric, modul de analiza indicat este prin


compararea temperaturilor pe cele trei faze; localizarea defectului se face prin utilizarea
temperaturii relative.

 Tranzitia de la aprecierea calitativa a termogramei la apreciere cantitativa este o problema


extrem de delicata si presupune acordarea unei atentii deosebite metodei de lucru.

3.4.9 Instrumente/aparatură utilizate/utilizată

Pentru acest tip de examinare s-a folosit o cameră de luat vederi în infraroşu, care este un
radiometru cu detector matriceal alcatuit dintr-o reţea de microbolometre, fără sistem de răcire
separat, model ThermaCam SC640, prezentată în figura 14.
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB

Fig 7. Vederea generală a camerei ThermaCam SC640

Caracteristicile tehnice ale camerei ThermaCam SC640:


 Domeniu de măsurare: -40 ... +2000°C;
 Detector: FPA microbolometru fără răcire, spectru: 7.5...13m;
 Rezolutie detector: 640x480 pixeli fizici;
 Sensibilitate termică (NETD): < 0,06°C (tipic 0,04°C);
 Lentile standard : 24x18 grade / distanţa minimă de focalizare 0,1m;
 Lentile interschimbabile ultra-profesionale;
 Rezolutie optică: < 0,65mrad;
 Camera în vizibil 1280x1024 pixeli (1,3Mpixeli);
 Lentile pentru camera în vizibil profesionale interschimbabile;
 Vizor LCD 800x480pixeli color TFT deplasabil sus/jos;
 Display extern color TFT 5,6” (1024x800pixeli) orientabil;
 Lampă iluminare LED integrată;
 Focalizare optică: manuală şi automată (ultrasunete);
 Măsurare: spoturi deplasabile, autospot, arii deplasabile cerc/dreptunghi;
 Izoterme, profil, DeltaT, Palete: alb-negru / color;
 Tabelă de materiale integrata cu valori de emisivitate;
 Focalizare termică: automată/manuală;
 Memorare: 2x SDcard JPG cu informatii de temperatura;
 Laser: 1mW/635nm rosu, Clasa II;
 Autonomie: min. 6 ore de functionare continua (Li-Ion);
 Temperatura ambiantă: -40...+70°C, Grad de protectie: IP54;
 Greutate: <1.7Kg cu baterii incluse (carcasa din magneziu);
 Interfaţă: USB, video PAL, FireWire, IrDA, slot IO SD-card.

Echipamentul care include camera ThermaCam SC640 este mai adecvat pentrut
examinarea pasivă, în principal datorită următoarelor particularităţi:
- banda spectrală adecvată pentru examinări la exterior (sau de la distanţă mare), este
fereastra atmosferică III, unde  = 7,5 – 13 m;
- răcirea bazată pe caracteristicile de funcţionare ale microbolometrelor, fără sistem
separta, cu elemente în mişcare, elimină vibraţiile;
- posibilităţile de stocare a imaginilor termice sunt mult mai variate, facilitând lucrul pe
teren
- manevrabilitatea mai comodă recomandă acest echipament pentru exterior.
În figura 15 este prezentată schema constructivă a camerei de termografiere ThermaCam
SC640 iar în tabelul 2 sunt descrise părţile componente ale acesteia.
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB

Figura 8: Schemă constructivă ThermaCam SC640:

1 – vizorul; 2 – buton de corectare a imaginii;


3 – buton capac protecţie; 4 – capac panou conexiuni; 5 – capac conector CVBS;
6 – led baterie; 7 – conexiune sursă curent; 8 – baterie; 9 – buton fixare baterie; 10 – led
indicator putere; 11 – buton pornire/oprire; 12 - joystick ; 13 – buton mode

Tabelul 3. Descrierea părţilor componenteale camerei ThermaCam SC640


1 ’’Vizorul’’
Pentru a asigura un unghi de vedere cât mai confortabil, poziţia vizorului este reglabilă.

2 ’’Buton’’ de reglare-corecţie a clarităţii imaginii oferite de vizor (corecţia dioptrică a vizorului).

3 ’’Buton’’ pentru deschiderea capacului de protecţie a panoului de conexiuni pentru diverse


dispozitive externe: cablu pentru conexiune USB, conexiune pentru legarea la un PC pentru
transferul imaginilor sau fişierelor din cameră în PC şi invers, conectarea la un PC pentru
înregistrarea secvenţelor de imagini în infraroşu cu o viteză înaltă utilizând un cablu
« firewire » , conectarea unui monitor video la cameră.

4 ’’Capacul’’ panoului de conexiuni.


5 ’’Capacul’’ pentru ultimul port de pe panoul de conexiuni, care permite conectarea unui
monitor video (conector CVBS – composite video connector).
6 ’’Led’’ care indică starea de încărcare a bateriei:
- când led-ul verde pulsează de două ori pe secundă, bateria se încarcă;
- când led-ul verde este aprins permanent, bateria este încărcată;
- când led-ul este stins – sursa de energie-încărcătorul bateriei este decuplat.
7 ’’Conexiunea’’ la sursa de curent (dispozitivele externe care se pot conecta la camera sunt:
sursă de curent, monitor video, un PC pentru înregistrarea cu viteză foarte mare a secvenţelor
de imagini în infraroşu, un PC pe care se pot transfera sua salva fişiere sau imagini din sau
in cameră, un alt dispozitiv extern accesibil prin USB, scanner, hard disk, GPS etc., un
dispozitiv pentru înregistrarea vocală a comentariilor, unul sau două carduri de memorie, card
multifuncţional etc.).
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
8 ’’Baterie’’
Montarea se face prin alinierea bateriei cu ghidajul acesteia de pe partea inferioară a camerei
urmată de împingerea bateriei până la fixarea acesteia în locaşul dedicat.Scoaterea bateriei
se face rotind mânerul camerei în sens invers acelor de ceasornic, pentru eliberarea butonului
care permite deblocarea mecanismului de fixare a bateriei.

9 ’’Butonul’’ de deblocare a mecanismului care fixează bateria.


10 ’’Led-ul indicator de putere’’: Când led–ul este stins – camera este închisă, când led-ul este
portocaliu – camera este în modul stand-by şi când led-ul este verde camera este pornită.

11 ’’Butonul de pornire/oprire’’ a camerei, cu următoarele funcţii:


- când camera nu este în funcţiune (off), se apasă şi se eliberează butonul de pornire a
camerei;
- când camera este în funcţiune (on), se apasă acest buton şi se menţine apăsat mai mult
de o secundă pentru scoaterea camerei din funcţiune;
- când camera este în funcţiune (on), se apasă şi se eliberează butonul pentru a intra în
modul power save.

12 ’’Joystick – ul’’ are următoarele funcţii:


- pentru baleierea meniurilor şi ferestrelor de dialog - se mişcă joystick-ul stânga/dreapta sau
jos/sus;
- pentru schimbarea valorilor - se mişcă joystick-ul stânga/dreapta sau jos/sus;
- pentru selectarea sau confirmarea alegerilor se apasă joystick-ul.
13 ’’Butonul mode’’ are următoarele funcţii:
- - pentru a afişa selectorul mode pe ecranul camerei – se apasă butonul;
- - pentru a confirma sau a părăsi fereastra de dialog – se apasă butonul.

4 Modul de lucru
În timpul laboratorului de Informatizarea și Optimizarea Proceselor de Control am mers
impreună cu grupele 641 CB, 642 CB și 641 AC, însoțite de domnii profesori S.l. dr. Ing.
Petriceanu Constantin, Dumitrașcu Constantin la Mânăstirea Sinaia. Acolo am fotografiat cu
camera de termoviziune Mânăstirea Sinaia, aceste imagini urmând a fi prelucrate în Matlab pentru
a vedea anumite detalii sau eventualele defecte.
În vederea realizării unui control nedistructiv folosind termografierea în infraroşu trebuie
parcurse următoarele etape:
- se identifică echipamentul necesar pentru termografierea în varianta activă;
- probele ce urmează a fi examinate se montează pe dispozitivul de poziţionare şi
orientare, în poziţie optimă, cu ajutorul elementelor de fixare;
- poziţionarea blitzurilor în raport cu proba examinată se face astfel încât fluxul termic
radiant pe care acestea îl furnizează să asigure o încălzire uniformă a suprafeţei probei;
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
- poziţionarea camerei şi focalizarea imaginii termice. Pentru a se obţine o imagine clară
trebuie aleasă distanţa optimă între camera de termografiere şi proba ce urmează a fi examinată.
Claritatea imaginii se modifică şi prin reglarea obiectivului camerei;
- stabilirea parametrilor de examinare. Parametri de examinare, se aleg în funcţie de
natura materialului din care este confecţionată proba şi de grosimea acesteia, corelarea
realizându-se prin metode teoretice şi experimentale;
- examinarea propriu-zisă. In cadrul examinării termografice se vizualizează distribuţia
câmpului termic de la suprafaţa materialului, distribuţie care este dependentă de starea acestei
suprafeţe şi de omogenitatea materialului. De regulă, aprecierile privind omogenitatea se fac doar
pentru straturile aflate în apropierea suprafeţei exterioare. Indicaţie de defect se consideră a fi
orice variaţie de temperatură între puncte sau zone din imaginea termică. Această variaţie poate
fi pusă în evidenţă printr-o indicaţie numerică (citirea efectivă a temperaturii) sau printr-o indicaţie
în culori (culori diferite alocate, pe imaginea termică, punctelor cu temperaturi diferite).

4.1 Inregistrarea imaginilor in infrarosu - precizarea tipului de echipament cu care s-a


lucrat, a conditiilor in care s-a facut masurarea, a factorilor de mediu care pot
influenta rezultatele, etapele inregistrarii etc);

Tip echipament:

- camera ThermaCam SC640

Conditii de mediu:

- Temperatura 15o C (in aer)


- Umiditate 71
- Emisivitate 0.8

Etapele inregistrarii:

- se identifică echipamentul necesar pentru termografierea în varianta activă;


- probele ce urmează a fi examinate se montează pe dispozitivul de poziţionare şi orientare, în
poziţie optimă, cu ajutorul elementelor de fixare;
- poziţionarea blitzurilor în raport cu proba examinată se face astfel încât fluxul termic radiant pe
care acestea îl furnizează să asigure o încălzire uniformă a suprafeţei probei;
- poziţionarea camerei şi focalizarea imaginii termice. Pentru a se obţine o imagine clară trebuie
aleasă distanţa optimă între camera de termografiere şi proba ce urmează a fi examinată.
Claritatea imaginii se modifică şi prin reglarea obiectivului camerei;
- stabilirea parametrilor de examinare. Parametri de examinare, se aleg în funcţie de natura
materialului din care este confecţionată proba şi de grosimea acesteia, corelarea realizându-se
prin metode teoretice şi experimentale;
- examinarea propriu-zisă. In cadrul examinării termografice se vizualizează distribuţia câmpului
termic de la suprafaţa materialului, distribuţie care este dependentă de starea acestei suprafeţe
şi de omogenitatea materialului. De regulă, aprecierile privind omogenitatea se fac doar pentru
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
straturile aflate în apropierea suprafeţei exterioare.
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB
Universitatea Politehnica din Bucuresti Student:Cojocaru Izabela Iuliana
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice Grupa :641 CB

5 Bibliografie

[1]https://www.scribd.com/document/269584480/Termografierea-in-Infrarosu
[2]http://iota.ee.tuiasi.ro/~bogdan.neagu/laborator/12.%20Termografie%20in%20infrarosu
.pdf
[3]http://www.unibuc.ro/prof/danet_a_f/docs/res/2011marDanet_A.F._Analiza_Instrument
ala_partea_I_cap._1.1_-_1.9.pdf
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Infraro%C8%99u
[5] https://www.scribd.com/document/252898402/Termografierea-Cu-Radiatii-in-Infrarosu
[6]
http://iota.ee.tuiasi.ro/~bogdan.neagu/laborator/12.%20Termografie%20in%20infrarosu.p
df