IOPC Lab. 1

Termografierea cu radiație în infrarosu
CUPRINS:
1 Scopul lucrarii:
2 Descrierea teoretică a metodei
2.1 Domeniul de aplicare:
2.2 Istoric;
3 Principiul metodei:
3.1 Radiația în infrarosu;
3.2 Emisivitatea corpurilor;
3.3 Tipuri de detectoare ale radiației IR (principiile fizice ale detectoarelor de radiație
IR);
3.4 Termografierea in infraraosu:
3.4.1 Definitia termografierii;
3.4.2 Schema de principiu (explicatii);
3.4.3 Formarea si afisarea imaginii campului observat (ce tip de ccodare a imaginii
foloseste camera, tipul de software utilizat la prelucrarea primara, tipul de format a
fișierului de ieșire: jpeg, tiff, bmp, png etc
3.4.4 Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica (teorie, exemple de aplicatii);
3.4.5 Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;
3.4.6 Echipamente utilizate la termografierea in IR - tipuri de camere de termografiere
3.4.7 Standarde utilizate in termografierea IR;
3.4.8 Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;
3.4.9 Instrumente/aparatură utilizate/utilizată
4 Modul de lucru
4.1 Inregistrarea imaginilor in infrarosu - precizarea tipului de echipament cu care s-a
lucrat, a conditiilor in care s-a facut masurarea, a factorilor de mediu care pot
influenta rezultatele, etapele inregistrarii etc);
4.2 Prelucrarea imaginilor in infrarosu cu ajutorul unor functii specifice Matlab (scopul
pentru care se aplica prelucrarea imaginii, prezentarea functiilor matlab care ajuta
la prelucrarea imaginii, prezentarea imaginlor brute si prelucrate cu fiecare functie
Matlab specificata etc);
4.2.1 Prezentarea rezultatelor si interpretarea acestora (se vor prezenta in paralel
imaginile in IR prelucrate si cele in spectrul vizibil - inregistrate cu aparatul foto;
conditiile de mediu de inregistrare specifice; modul de identificare/codare a
imaginilor; prezentarea problemelor identificate si explicarea acestora etc);
5 Concluzii
6 Bibliografie
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator: IOPC Facultatea IMST
Grupa:641CB
Nume student: AVRAM Florența-Roxana
1 Scopul lucrarii:
Scopul lucrării constă în determinarea defectelor. Pentru acest lucru a fost utilizată metoda
Termografierii în Infraroșu, utilizănd camera ThermaCam SC640.
Aceste imagini au fost înregistrate în imagini în IR în domeniul vizibil ale aceluiasi câmp
vizual, iar prin prelucrarea lor cu ajutorul programului MatLab, s-au evidențiat probleme ale
indicațiilor de defecte.
Se poate afirma ca utilizarea termografiei in infrarosu este o metoda potrivita pentru
examinarea cladirilor istorice, deoarece pe de o parte pot fi identificate problemele acestora iar
pe de alta parte nu deterioreaza cladirea si nici procesul examinarii.
Scopul este de a evidenția câmpul termic de suprafața deoarece existența unui defect sau
discontinuitate reprezintă o barieră termică care perturbă câmpul de suprafață.
Termografia in infrarosu este o tehnica de vizualizare a distributiei temperaturilor la
suprafata corpurilor si de masurare a valorilor acestor temperaturi in orice punct al imaginii.
2 Descrierea teoretică a metodei ( unde se aplică termografierea în infraroșu).
Metoda Termografierii în Infraroșu se bazează pe fenomenul fizic de emisivitate a corpurilor

(T >°k) în domeniul Infraroșu. Pentru aceasta se utilizează senzori incorporati cu camere speciale
de prelucrare a imaginii. În urma acestei prelucrări va rezulta o termogramă (harta temperaturilor)
a câmpului vizual examinat, temperatura ridicată corespunzătoare unui nivel de radiație în
Infraroșu mai mare.
2.1 Domeniul de aplicare:

Domeniul de aplicare al termografierii în infraroșu este extrem de vast. Extinderea rapidă
a domeniului de utilizare s-a produs ca urmare a unui ansamblu de avantaje. Principalele avantaje
constau in posibilitatea de examinare a unor suprafețe mari în timp scurt, faptul ca nu necesită
un contact direct cu obiectul examinat și că nu necesită măsuri speciale de protecție.
Principalele limite ale acestei metode constau în dependența rezultatelor examinării de
numeroși factori perturbatori, în special la examinarea în mediu exterior și faptul că se
înregistrează sau vizualizează fenomenele termice la suprafața obiectului examinat. Pe baza
fenomenelor de suprafață se pot face interpretări referitoare la interiorul unui produs examinat cu
condiția selectării informației utile din multitudinea informațiilor cu caracter termic asociate.
Cele mai frecvente aplicații sunt:
 La sudare:
-supravegherea proceselor,
-verificarea preîncălzirii etc.
 În energetică:
-verificarea periodică a echipamentelor electrice: transformatoare, linii, întrerupătoare,
etc.
-verificarea masinilor electrice :motoare,generatoare,etc.
Pagină 1 din 55
Grupa:641CB
 În construcții:
-evidențierea traseelor pe unde se produc pierderi de căldură în construcții: verificarea
rezervoarelor pe cracare și a cuptoarelor de piroliză,
-verificarea conductelor pentru transportul aburului etc,
-detectarea fisurilor si a crapaturilor
- măsurarea umidității sau a igrasiei
Pagină 2 din 55
Grupa:641CB

Alte domenii:
 Industria sticlei: verificarea cuptoarelor și parametrilor de funcționare.

 În medicină: detectarea tumorilor, diagnosticarea infecțiilor etc.
 Electronică: verificarea circuitelor integrate și a componentelor electronice în funcțiune.

 În industria prelucrătoare: supravegherea funcționării instalațiilor de răcire, verificarea
funcționării mașinilor – unelte etc.
 Detectarea focarelor de incendii în păduri.
 Recesămantul animalelor salbatice
 Studii ecologice privind poluarea apelor
 Paza frontierelor etc.
2.2 Istoric
Principalele momente istorice în evoluţia termografiei în infraroşu.
Momentul Autorul Descoperirea făcută cu implicaţii deosebite pentru

descoperirii termografierea în infraroşu
1800 Heschel Descoperirea radiaţiei infrarosii.
1830 Realizarea primelor detectoare de radiaţie infraroşie
bazate pe principiul termocuplelor (termopile).
1848 Kelvin Defineşte o scară absolută a temperaturii.
1861 Ärgstram şi Fourier Utilizarea undelor termice pentru caracterizarea
materialelor.
1890 Elster I. şi Geidl H Realizarea unui captor pe bază de emisivitate.
1929 Realizarea primelor detectoare de radiaţii infraroşii de
până la 1,2μm.
Pagină 3 din 55
Grupa:641CB

1935 Watson-Watt R. Realizarea primului radar.
1930-1940 Realizarea detectoarelor din PbS, pentru domeniu
1,0...3,0 μm.
1942 Producerea în serie a torpilelor ghidate cu radiaţii
infraroşii.
1940-1950 Realizarea detectoarelor din InSb, pentru domeniul
3,1...5,0 μm.
1960 Realizarea detectoarelor din telură de mercur şi
cadmiu (Hg Cd Te), pentru domeniu 8,0...12,0 μm.
1965 Firma AGA Fabricarea camerelor radiometrice pentru aplicaţii
civile.
1986 Realizarea de camere termografice cu detector răcit
cu un modul termoelectric.
1994 Realizarea primelor detectoare matriceale
1998 Realizarea de camere termografice fară răcire.
Multă vreme savanţii s-au întrebat care este “adevărata natură a focului”. Spre sfârşitul
secolului al XVIII-lea câţiva cercetători inventivi au imaginat o serie de experimente şi teorii
pentru a lămuri această problemă şi a stabili relaţia existentă între căldură şi temperatură.
Contele Rumford (1753-1814) şi Sir James Prescott Joule (1818-1889) in urma experimentelor
ce au evidenţiat procesul trasferului de căldură, au ajuns la concluzia ce afirmă: “curgerea
călduriie e un transfer de energie”, iar “căldura este mişcare”. Când un transfer de energie are
loc exclusiv în virtutea diferenţei de temperatură se spune că are loc un schimb de căldură.
Joseph Black, un fizician şi chimist francez-scoţian de la sfârşitul secolului al XVIII-lea a fost
primul care a făcut distincţia între căldură şi temperatură. Căldura reprezintă energia transmisă
de la un corp la altul pe baza mişcării moleculelor ce alcătuiesc corpurile respective. Dar într-un
corp oarecare, mişcarea dezordonată a miliarde de molecule ce îl alcătuiesc, nu reprezintă
nimic altceva decât energia sa termică.
Evolutia termografierii a fost dependenta pe de o parte de cunoasterea undelor
electromagnetice si a legilor care le guverneaza, iar pe de alta parte de dezvoltarea tehnicilor de
realizare a sensorilor capabili sa detecteze radiatia termica si sa ofere semnalele electrice sau
vizuale convenabile din punct de vedere al posibiltatilor de interpretare si masurare. De
asemenea, istoria termografierii se impleteste si cu cea a descoperiilor si inventiilor din domeniul
electricitatii si caldurii, ca si din cel al opticii.
Pana in 1800, momentul de referinta si cel de inecput in ceea ce priveste termografierea
in infrarsou, foarte multi cercetatori au fost preocupati de aflarea si descrierea fenomenelor
electice, termice si optice. Fiind aproape de spectrul vizibil, radiatia in infrarosu se supune legilor
de propagare a luminii, astfel ca evolutia istorica a cunoasterii in acest domeniu este strans legata
de cunoasterea luminii, a mecanismelor vederii si a opticii in general:
- 1800 Hershel descopera radiatia infrarosie;
- 1864 Maxwell stabileste legile fundamentale ale electromagenticii;
- 1900 Plank pune bazele fizicii cuantice;
- 1929 se fabrica primele detectoare de radiatii infrarosii;
- 1960 incepe fabricarea radiometrelor in infrarosu pentru aplicatii militare;
- 1965 incepe fabricarea camerelor radiomerice pentru aplicatii civile.
O imbunatatire remarcabila a performatelor camerelor folosite in termigrafiere se datoreaza

evolutiei microelectronicii, care a condus la o micsorare substantial a gerutatii si volumului.
Pagină 4 din 55
Grupa:641CB

3 Principiul metodei:
Metoda constă în înregistrarea nivelului de radiație în Infraroșu a câmpului de observație
cu ajutorul unor senzori adaptati(incorporați), (tipuri de senzori), convertirea (se face cu ajutorul
acestor senzori care detectează radiația în Infraroșu (curent – tensiune)), în temperatură cu
ajutorul unui soft specializat urmată de afișarea pe un ecran și/sau înregistrarea pe suport de
memorie digitală.
Orice corp din natura aflat la o temperatura peste zero grade absolute (-273OC) emite energie
in mod natural. Marimea energiei radiate este legata prin legi fizice de temperature corpului.
La temperaturile uzuale, mergind pina la sute de grade Celsius, energia radianta este concentrata
in cea mai mare parte in spectrul infrarosu. Aparatele de termografie in infrarosu masoara aceasta
energie folosind traductoare specializate (sensibile in gama lungimilor de unda de 3-14 microni)
si, prin algoritmuri de calcul adecvate, determina temperaturile corespunzatoare din imagine.
Termografierea în infraroşu se bazează pe captarea radiaţiei infraroşii (tab.3.1) emisă de
obiectul examinat şi convertirea acesteia prin intermediul unui detector într-o mărime electrică
uşor de măsurat şi de codificat pentru vizualizare sau pentru stocare sau înregistrare în vederea
interpretării.
Radiaţia ul- Radiaţia

Radiaţia infraroşie Unde radio
travioletă vizibilă
Infraroşu Infraroşu Infraroşu Infraroşu ex-
apropiat mediu îndepărtat trem
10-3 µm 0 38 75 6 30 >1014µm
0 3 15
Tabelul 3.1. Lungimile de undă pentru radiația infraroșie - un segment al radiației

electromagnetice .
3.1 Radiația în infrarosu
Radiația în infraroșu (IR) este o radiație electromagnetică a cărei lungime de undă este mai
lungă decât cea a luminii vizibile (400 - 700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației
terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~30000 μm). Majoritatea radiației termice emise de
către obiectele aflate la temperatura camerei este în infraroșu.
Caracterizarea pe scurt a radiatiilor in infrarosu:
radiațiile infraroșii sunt emise de toate corpurile calde, cu temperaturi mai mari de
zero absolut ( -273,15 grade Celsius).
energia emisă este proporțională cu frecvența radiației corespunzătoare și aceasta
este invers proporțională cu lungimea de undă.
radițiile invizibile, infraroșii și ultraviolete, nu produc senzația de lumină asupra
ochiului uman dar pot fi puse în evidență prin alte efecte pe care le au.
lungimea lor de undă depinde de temperatura emițătorului .
Radiația infraroșie, sau energie termică radiantă invizibilă, este similară cu lumina vizibilă,
cu undele radio și cu radiația ultravioletă, de care diferă doar prin lungimea de undă. Toate sunt
forme de energie electromagnetică - energie ce se propagă în linie dreaptă, sub formă de unde,
cu viteza luminii și interacționează cu viteza materiei la nivel atomic și molecular.
Pagină 5 din 55
Grupa:641CB

3.2 Emisivitatea corpurilor, lungimea de unda, corpul negru
Emisivitate - sau factor de emisie – un numar adimensional cu valori cuprinse între 0 și 1,

reprezentând raportul dintre puterea totală de emisie a unui corp și puterea totală de emisie a
corpului negru.
Lungimea de undă – când emisivitatea unui corp nu variază cu lungimea de undă, se spune că
acesta este corp gri. Când emisivitatea unui corp variază cu lungimea de undă, acesta este
corp selectiv.
Corp negru – corp perfect care absoarbe integral radiatia termica primita fiind si cel mai bun
emitator de radiatie.
Termograma- rezultat al transcrierii in temperatura a unuia sau mai multor harti de luminanta
(luminanta-stralucirea obiectelor masurate in cd/m2)ș imaginea codificata a unei scene termice.
Temperatura- marime caracteristica a nivelului energetic al unui corps au mediu material.
Conductie termica- fenomenul prin care se transmite caldura intr-un solid sau intr-un fluid care
nu se misca, static.
Convectie termica- procesul de transmitere a caldurii la interfata dintre un solid si un fluid,
fluidul aflandu-se in miscare.
Radiatie termica- fenomenul cu transmitere a caldurii ce poate fi exemplificat foarte bine prin
activitatea soarelui.
3.3 Tipuri de detectoare ale radiației IR (principiile fizice ale detectoarelor de

radiație IR);
Detectoarele de radiaţii folosite în prezent pe plan mondial sunt realizate într-o gamă
foarte largă de soluţii principiale şi constructive.
Tipuri de detectoare:
-detectoare cuantice;
-detectoare non-cuantice.
Cele mai răspândite din punct de vedere al principiului constructiv, sunt detectoarele
cuantice care, în literatura de specialitate sunt grupate în următoarele categorii: detectoare
fotoconductoare, fotovoltaice, fotoemisive şi mai recent, detectoarele matriceale.
Diferitele tipuri de detectori au diferite sensibilitati termale si spectrale.
3.4 Termografierea in infraraosu

Termografia in infrarosu este o tehnica de vizualizare a distributiei temperaturilor la
suprafata corpurilor (invizibila cu ochiul liber) si de masurare a valorilor acestor temperaturi in
orice punct al imaginii. Termografia face caldura "vizibilă" si masurabila.
3.4.1 Definitia termografierii
Termenul de termografie îşi are originea în cuvintele greceşti thermos şi graphae:

Termografie = thermos (căld) + graphae (scriere)
Termografie – determinarea și reprezentarea distribuției temperaturii prin măsurarea

densității radiației infraroșii (IR) de la o suprafață, incluzând interpretarea mecanismelor
întâmplătoare ce produc neregularități ăn imaginile termice.
Termografierea în infraroșu – tehnică ce permite obținerea, cu ajutorul unei aparaturi
adecvate, a imaginii termice a unei scene termice observate într-un domeniu spectral din
infraroșu. Înțelegând prin imagine termică – o repartiție structurată a datelor reprezentative ale
radiației infraroșii provenind de la o scenă termică și prin scenă termică – parte a spațiului obiect
care se observă cu o aparatură de termografiere în infraroșu.
Pagină 6 din 55
Grupa:641CB

Transformarea semnalului termic mai întâi într-un semnal electric,uşor de înregistrat se
face cu un dispozitiv de conversie.
Imaginile se obţin cu ajutorul microscoapelor în infraroşu pentru observarea obiectelor
foarte mici (cum ar fi microcircuitele) sau cu ajutorul camerelor de luat vederi în infraroşu, care
au o distanţă de focalizare mai extinsă. Microscoapele trebuie să aibă o rezoluţie spaţială de
minimum 0,0075 mm şi o rezoluţie de temperatură de circa 0,2˚C.
Timpul de răspuns este de o microsecundă. Camerele de luat vederi în infraroşu uzuale
pot prelua o imagine termică globală a obiectului supus analizei cu o rezoluţie de temperatură de
0,2˚C, rezoluţie care poate fi ameliorată cu ajutorul calculatorului
. În spectrul electromagnetic, domeniul radiaţiei în infraroşu este cuprins în intervalul
0.7...100 μm şi se divide în patru subdomenii:
• infraroşu inferior 0.7...2.4 μm;
• infraroşu mediu 2.4...5 μm;
• infraroşu superior 6...15 μm;
• infraroşu extrem 15...100 μm.
De menţionat că, în cazul instrumentelor de măsură în infraroşu, cele mai utilizate intervale
de lungimi de undă sunt 2-5 μm şi 7-12 μm.
Comunicațiile în infraroșu
Transmisiile de date în infraroșu sunt deasemena utilizate în transmisiile de date între
perifericele sistemelor complexe cât și o perioadă bună de timp pentru a transfera date între
telefoanele mobile. Aceste dispozitive sunt utilizate conform standardelor publicate de IRDA
(Infrared Data Association). Telecomenzile și celelalte dispozitive ce utilizează transmiterea de
date în infraroșu folosesc LED-uri (light-emitting diodes) pentru a emite radiație infraroșie care
este direcționată de o lentilă plasticată într-un fascicul îngust. Fasciculul este modulat și se
deschide și închide pentru a cripta date. Receptorul utilizează o fotodiodă din silicon pentru a
converti radiația infraroșie în curent electric. Răspunde numai semnalului pulsatoriu creat de
transmitător și filtrează schimbările radiației infraroșii din lumina ambientală. Comunicațiile prin
infraroșu sunt folositoare utilizărilor casnice în zonele cu densitate mare a populației. Infraroșu nu
poate străpunge pereții și astfel nu poate interfera cu alte dispozitive din încăperi alăturate.
Infrarosu este cea mai comună metodă folosită pentru telecomenzile ce comandă aparate simple.
Telecomenzile prin infraroșu utilizează protocoale precum RC-5, SIRC, NEC etc. pentru a putea
funcționa.
Comunicațiile optice în spațiul liber ce utilizează lasere prin infraroșu poate fi o metodă
foarte convenabilă pentru a instala o legatură de comunicație în spațiul urban care să funcționeze
până la 4 gigabit/s, în comparație cu îngroparea cablului de fibră optică.
Laserele infraroșii sunt utilizate pentru a asigura lumina pentru sistemele de comunicație
prin fibră optică. Lumina infraroșie cu lungimea de undă în jurul valorii de 1330 nm sau 1550 nm
sunt cele mai bune decizii pentru firele standard de silicon.
3.4.2 Schema de principiu (explicatii)
Schema de principiu a termografierii active
pasive
Pagină 7 din 55
Grupa:641CB
Metodele active se folosesc pentru:

 Detectarea defectelor în materiale stratificate, acoperite, compozite lipite
(în special, compozite polimerice);
 Masurarea grosimilor straturilor de acoperire sau învelișurilor;
 Caracterizarea materialelor din punct de vedere al comportamentului
termic.
Metodele pasive au o aplicabilitate mult mai largă.

Orice obiect sau proces poate fi vizualizat sub aspect termic dacă are o temperatură mai
mare de zero absolut (temperature de 0 K are punctul de pe scara termodinamică la care energia
termică a unui sistem îi atinge minimul, în sensul că nu se mai poate extrage căldură din sistem.
Prin acord international temperature de 0 K corespunde temperaturii pe scara Celsius de -273,15
° C, iar pe scara Fahrenheit la -459,67 ° C.
Pagină 8 din 55
Grupa:641CB

3.4.3 Formarea si afisarea imaginii campului observat (ce tip de ccodare a imaginii
foloseste camera, tipul de software utilizat la prelucrarea primara, tipul de format a
fișierului de ieșire: jpeg, tiff, bmp, png etc
Prelucrarea imaginilor in infrarosu s-a realizat cu ajutorul programului ThermaCam

Researcher Professional (ThermaCAM Researcher Professional este un software robust de
stocare digitală, măsurare și analiză în timp real). Tipul de format al imaginii este bmp (Formatul
de fișier BMP (en. Bitmap - hartă de biți), cunoscut de asemenea și ca fișier imagine Bitmap sau
formatul de fișier DIB (en. Device Independent Bitmap - „bitmap” independent de dispozitiv) sau
pur și simplu Bitmap, este un format de fișier imagine de tip rastru folosit pentru a stoca imagini
digitale independent de dispozitivul de afișare (cum ar fi un adaptor grafic) în special pe sistemele
de operareMicrosoft Windows și OS/2).
3.4.4 Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica (teorie, exemple de aplicatii);
Potentiale defecte detectabile cu ajutorul echipamentelor de inspectie termografica:
- puncte de scurgere a aburului uscat dintr-o instalatie de transport uzinala;
- dereglari ale tolerantelor componentelor in miscare (de exemplu, la conveioare sau linii
de productie);
- detectarea nivelului lichidului dintr-un rezervor inchis (cisterna, tanc);
- rulmenti defecti (sau lagare in care frictiunea nu mai are loc in limite normale);
- reductoare in situatii de lubrefiere insuficienta;
- flanse sau cuplaje elastice de arbori in rotatie;
- transformari de faza in fluidele scurse in afara circuitului procesului tehnologic/ chimic.
- contacte electrice cu rezisten a crescuta accidental;
diminuarea spatiilor de ventilatie naturala/fortata din interiorul echipamentelor/ instalatiilor

(impiedicarea convectiei termice);
- fisuri in materiale (putand determina discontinuitati in conductia caldurii prin corpul

pieselor);
3.4.5 Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;
Este o tehnica de masura ultrasensibila, putand evidentia variatiile de temperatura de zecimi

de grad, atat spatial (de la un punct la altul in imagine), cat si temporal (regimuri tranzitorii ce au
loc in intervale de timp de ordinul secundelor pana la ore si zile).
Aceasta are ca efect imediat reducerea cheltuielilor (economii de energie electrica, economii
la reparatiile mijloacelor fixe), reducerea duratei verificarilor si inspectiilor periodice. De
asemenea, creste gradul de utilizare a utilajelor si se imbunatatesc conditiile de protectie a muncii.
Prin folosirea termografiei in infrarosu in mentenanta instalatiilor industriale, defectele
incipiente pot fi depistate si corectate cu mult timp inainte de a se manifesta prin avarii ; astfel se
reduc duratele de intrerupere a functionarii utilajelor, prin eliminarea opririlor neplanificate si prin
optimizarea planificarii reparatiilor si a operatiilor de intretinere planificate.
Pagină 9 din 55
Grupa:641CB

Sensibilitatea detectorului - este raportul de transformare dintre semnalul electric de iesire si fluxul termic
ajuns ca director:
Su = 𝑑𝑈/𝑑𝑃 [V/W]
Si = 𝑑𝑖/𝑑𝑃 [A/W]
U, i - sunt tensiunea si respectiv curentul semnalului electric,

P - este puterea fluxului incident.
Sensibilitatea spectrala - sensibilitatea unui detector depinde de spetrul radiatiei incidente
Cand repartitia spectala a fluxului incident este uniforma, detectorul produce un semnal ce variaza
cu lungimea de unda. Deci , sensibilitatea spectral poate fi definita prin relatia:
Sλ = (𝑑𝐼/𝑑𝑃)𝜆
Sensibilitatea globala - este definita prin relatia:
Sensibilitatea unui detector, excitat periodic sinusoidal cu amplitutinea constanta dar frecventa
variabila, variaza cu frecventa:
Zgomotul detectorului
Este o marime ce rezulta prin combinarea mai multor tipuri de zgomote si anume:
zgomotul radiatiei (provenite din mediul inconjurator), zgomotul intern al elementului sensibil si
zgomotul aplificat.
Se poate vorbi de:
 Zgomotul fonic
 Zgomotul tmperaturii
 Zgomotul termic
 Zgomotul de modulare
 Zgomotul de contact
3.4.6 Echipamente utilizate la termografierea in IR - tipuri de camere de termografiere
Principalele 2 tipuri de camere sunt :

-camerele care utilizează detectori de numărare a fotonilor ( detector cuantic) ca de
exemplu: InSb (pentru domenii 3,1…5 μm), PtSi, HgCdTe (telura de mercur si cadmiu),
QWIP (quatum well pentru domenii 8…13 μm). Masoara fotonii direct. Pentru a atinge
sensibilitatea (<20 Mk pentru camerele InSb ) este necesar un racitor de detector.
Pagină 10 din 55
Grupa:641CB

Inainte pentru racirea detectoarelor era folosit nitrogen lichid, astfel racirea se facea la
cca. -196 C. Ulterior, odata cu avansarea tehnologiei au fost inventate noi metode de
racire. Cateva din caracteristicile acestui tip de detector sunt: sensibilitate termala
ridicata; rezistenta la temperaturi si radiatii inalte; producerea unei calitati foarte bune a
imaginii; etc.
-microbolometer detector (detector non-cuantic pentru domenii 7,5…14 μm). Este un tip
de detector mai ieftin decat cel care masoara fotonii direct. Cateva din caracteristicile
acestui tip de detector sunt : sensibilitate relativ slaba si timp de raspuns lung ( cca ~ 12
ms).
3.4.7 Standarde utilizate in termografierea IR;
ISO 18251 – 1-2017 NDT Termogafiere in IR part 1. Caracteristici ale sistemului si

echipamente.
Sistemul termografic in infrarosu inclusiv elementele constitutive, vor satisface cerintele
standardelor in vigoare (IEC si EN, unele dintre ele fiind preluate ca standarde romane).
Standarde de referinta pentru sistemele de termografiere in infrarosu:
 SR 13340-1996 - Examninari nedestructive. Termografiere in infrarsou. Vocabular
 STAS 2849/1-86 - Iluminat. Radiatia optica. Emisie, propagare si marimi caracteristice

generale. Terminologie.
 STAS 2849/6-86 - Iluminat. Marimi energetice, totometrice si fotonice. Terminologie
 SR EN 13187:2001 - Izolatii termice. Detectia calitativa a neregularitatilor termice in an-

velopa cladirilor. Metoda termografiei in infrarosu.
 SR EN ISO 13187/2000 - Performanta termica a cladirilor. Detectia calitativa a neregular-

itatilor termice in anvelopa cladirilor. Metoda termografica
 EN ISO 7345/1995 - Izolare termica. Marimi fizice si definitii.
 SR EN ISO 10077/1 - Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul

transmitantei termice. Partea I: Metoda simplificata.
 SR EN ISO 6946 - Parti si elemente de constructie - Rezistenta termica si transmitanta

termica - Metoda de calcul.
 SR EN 12524 - Materiale si produse pentru constructii - Proprietati higrotermice - Valori

de proiectare tabelate.
Elementele sistemului termografic trebuie sa provina de la producatori care au un sistem de

asigurare a calitatii conform SR EN ISO 9001:2008 “Sisteme de managamant a calitatiii. Cerinte.”
certificat de organisme recunoscute pe plan international.
3.4.8 Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;
Termografierea în infraroşu, ca o metodă de examinare nedistructivă, prezintă o serie de

limite: cost ridicat al instalaţiei (de ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari), calificare
superioară a personalului operator (de regulă, personalul are studii superioare de fizică sau
inginerie), deoarece interpretarea rezultatelor necesită cunoştinţe complexe, adeseori
interdisciplinare; posibilităţi de detectare doar a defectelor situate în aproprierea suprafaţei;
produsele cu suprafeţe luciose nu pot fi examinate fără o pregătire prealabilă a suprafeţelor,
materialele cu o conductivitate termică foarte mare sau foarte mică nu pot fi examinate în mod
Pagină 11 din 55
Grupa:641CB

obişnuit. Toate aceste limitări pot fi mai mult sau mai puţin depăşite de unele accesorii sau cu o
tehnologie specială de examinare.
Instrumentele de masura in infrarosu constituie un mijloc de control deosebit de puternic in
activitatea de mentenanta a echipamentelor electrice, dar trebuie mentionate si limitele necesare
a fi luate in considerare de catre personalul de mentenanta, cum ar fi:
 Instrumentele termografice furnizeaza informatii numai despre temperatura de suprafata

si nu despre maximul acesteia in zona afectata.
 Instrumentele nu masoara temperatura! Acestea masoara radiatia in infrarosu care,

corectata, poate da o temperatura aparenta. In conditii reale de masura, o corectie de
precizie repetabila este practic imposibila pentru orice material radiant, cum sunt metalele
din componenta echipamentelor electrice.
 Conditiile de mediu ca praful, vibratiile si sarcinile ciclice influenteaza rata de defectare.

De exemplu, temperatura unei cleme, intr-o statie exterioara, poate fi redusa pana la 50
% de vant, cu viteza de 30 km ∕ h.
 Cu cat creste temperatura aerului, creste si frecventa incidentelor. Daca inspectiile vor fi
efectuate pe timp rece, este posibil ca informatia oferita de termograma sa fie subesti-
mata.
 O crestere de temperatura pentru un echipament inspectat poate indica o tendinta de

defectare cu o evolutie nu neaparat liniara. Practic, anomaliile care pot conduce la efecte
nedorite in instalatii trebuie imediat remediate.
 Energia termica emisa la locul de defect variaza cu patratul sarcinii vehiculate prin acea
cale de curent. Fara informatii despre sarcina vehiculata in momentul masurarii si predictia
evolutiei acesteia, termograma isi pierde substantial din informatie.
 Degradarea componentelor electrice urmeaza in timp, extrem de rar, o lege de variatie

liniara. Defectul poate aparea uneori dupa o supratensiune, o crestere de sarcina, o
crestere a nivelului de vibratii sau o schimbare in conditiile de mediu.
 Cand se controleaza un echipament electric, modul de analiza indicat este prin com-
pararea temperaturilor pe cele trei faze; localizarea defectului se face prin utilizarea tem-
peraturii relative.
 Tranzitia de la aprecierea calitativa a termogramei la apreciere cantitativa este o problema

extrem de delicata si presupune acordarea unei atentii deosebite metodei de lucru.
3.4.9 Instrumente/aparatură utilizate/utilizată
Pentru acest tip de examinare s-a folosit o cameră de luat vederi în infraroşu, care este un
radiometru cu detector matriceal alcatuit dintr-o reţea de microbolometre, fără sistem de răcire
separat, model ThermaCam SC640, prezentată în figura 14.
Pagină 12 din 55
Grupa:641CB
Fig 7. Vederea generală a camerei ThermaCam SC640
Caracteristicile tehnice ale camerei ThermaCam SC640:

 Domeniu de măsurare: -40 ... +2000°C;
 Detector: FPA microbolometru fără răcire, spectru: 7.5...13m;
 Rezolutie detector: 640x480 pixeli fizici;
 Sensibilitate termică (NETD): < 0,06°C (tipic 0,04°C);
 Lentile standard : 24x18 grade / distanţa minimă de focalizare 0,1m;
 Lentile interschimbabile ultra-profesionale;
 Rezolutie optică: < 0,65mrad;
 Camera în vizibil 1280x1024 pixeli (1,3Mpixeli);
 Lentile pentru camera în vizibil profesionale interschimbabile;
 Vizor LCD 800x480pixeli color TFT deplasabil sus/jos;
 Display extern color TFT 5,6” (1024x800pixeli) orientabil;
 Lampă iluminare LED integrată;
 Focalizare optică: manuală şi automată (ultrasunete);
 Măsurare: spoturi deplasabile, autospot, arii deplasabile cerc/dreptunghi;
 Izoterme, profil, DeltaT, Palete: alb-negru / color;
 Tabelă de materiale integrata cu valori de emisivitate;
 Focalizare termică: automată/manuală;
 Memorare: 2x SDcard JPG cu informatii de temperatura;
 Laser: 1mW/635nm rosu, Clasa II;
 Autonomie: min. 6 ore de functionare continua (Li-Ion);
 Temperatura ambiantă: -40...+70°C, Grad de protectie: IP54;
 Greutate: <1.7Kg cu baterii incluse (carcasa din magneziu);
 Interfaţă: USB, video PAL, FireWire, IrDA, slot IO SD-card.
Echipamentul care include camera ThermaCam SC640 este mai adecvat pentrut
examinarea pasivă, în principal datorită următoarelor particularităţi:
- banda spectrală adecvată pentru examinări la exterior (sau de la distanţă mare), este
fereastra atmosferică III, unde  = 7,5 – 13 m;
- răcirea bazată pe caracteristicile de funcţionare ale microbolometrelor, fără sistem
separta, cu elemente în mişcare, elimină vibraţiile;
- posibilităţile de stocare a imaginilor termice sunt mult mai variate, facilitând lucrul pe
teren
- manevrabilitatea mai comodă recomandă acest echipament pentru exterior.
În figura 15 este prezentată schema constructivă a camerei de termografiere ThermaCam
SC640 iar în tabelul 2 sunt descrise părţile componente ale acesteia.
Pagină 13 din 55
Grupa:641CB
Figura 8: Schemă constructivă ThermaCam SC640:
1 – vizorul; 2 – buton de corectare a imaginii;

3 – buton capac protecţie; 4 – capac panou conexiuni; 5 – capac conector CVBS;
6 – led baterie; 7 – conexiune sursă curent; 8 – baterie; 9 – buton fixare baterie; 10 – led
indicator putere; 11 – buton pornire/oprire; 12 - joystick ; 13 – buton mode
Tabelul 3. Descrierea părţilor componenteale camerei ThermaCam SC640

1 ’’Vizorul’’
Pentru a asigura un unghi de vedere cât mai confortabil, poziţia vizorului este reglabilă.
2 ’’Buton’’ de reglare-corecţie a clarităţii imaginii oferite de vizor (corecţia dioptrică a vizorului).
3 ’’Buton’’ pentru deschiderea capacului de protecţie a panoului de conexiuni pentru diverse

dispozitive externe: cablu pentru conexiune USB, conexiune pentru legarea la un PC pentru
transferul imaginilor sau fişierelor din cameră în PC şi invers, conectarea la un PC pentru
înregistrarea secvenţelor de imagini în infraroşu cu o viteză înaltă utilizând un cablu
« firewire » , conectarea unui monitor video la cameră.
4 ’’Capacul’’ panoului de conexiuni.

5 ’’Capacul’’ pentru ultimul port de pe panoul de conexiuni, care permite conectarea unui
monitor video (conector CVBS – composite video connector).
6 ’’Led’’ care indică starea de încărcare a bateriei:
- când led-ul verde pulsează de două ori pe secundă, bateria se încarcă;
- când led-ul verde este aprins permanent, bateria este încărcată;
- când led-ul este stins – sursa de energie-încărcătorul bateriei este decuplat.
7 ’’Conexiunea’’ la sursa de curent (dispozitivele externe care se pot conecta la camera sunt:
sursă de curent, monitor video, un PC pentru înregistrarea cu viteză foarte mare a secvenţelor
de imagini în infraroşu, un PC pe care se pot transfera sua salva fişiere sau imagini din sau
in cameră, un alt dispozitiv extern accesibil prin USB, scanner, hard disk, GPS etc., un
dispozitiv pentru înregistrarea vocală a comentariilor, unul sau două carduri de memorie, card
multifuncţional etc.).
Pagină 14 din 55
Grupa:641CB

8 ’’Baterie’’
Montarea se face prin alinierea bateriei cu ghidajul acesteia de pe partea inferioară a camerei
urmată de împingerea bateriei până la fixarea acesteia în locaşul dedicat.Scoaterea bateriei
se face rotind mânerul camerei în sens invers acelor de ceasornic, pentru eliberarea butonului
care permite deblocarea mecanismului de fixare a bateriei.
9 ’’Butonul’’ de deblocare a mecanismului care fixează bateria.

10 ’’Led-ul indicator de putere’’: Când led–ul este stins – camera este închisă, când led-ul este
portocaliu – camera este în modul stand-by şi când led-ul este verde camera este pornită.
11 ’’Butonul de pornire/oprire’’ a camerei, cu următoarele funcţii:

- când camera nu este în funcţiune (off), se apasă şi se eliberează butonul de pornire a
camerei;
- când camera este în funcţiune (on), se apasă acest buton şi se menţine apăsat mai mult
de o secundă pentru scoaterea camerei din funcţiune;
- când camera este în funcţiune (on), se apasă şi se eliberează butonul pentru a intra în
modul power save.
12 ’’Joystick – ul’’ are următoarele funcţii:

- pentru baleierea meniurilor şi ferestrelor de dialog - se mişcă joystick-ul stânga/dreapta sau
jos/sus;
- pentru schimbarea valorilor - se mişcă joystick-ul stânga/dreapta sau jos/sus;
- pentru selectarea sau confirmarea alegerilor se apasă joystick-ul.
13 ’’Butonul mode’’ are următoarele funcţii:
- - pentru a afişa selectorul mode pe ecranul camerei – se apasă butonul;
- - pentru a confirma sau a părăsi fereastra de dialog – se apasă butonul.
4 Modul de lucru
În timpul laboratorului de Informatizarea și Optimizarea Proceselor de Control am mers
impreună cu grupele 641 CB, 642 CB și 641 AC, însoțite de domnii profesori S.l. dr. Ing.
Petriceanu Constantin, Dumitrașcu Constantin la Mânăstirea Sinaia. Acolo am fotografiat cu
camera de termoviziune Mânăstirea Sinaia, aceste imagini urmând a fi prelucrate în Matlab pentru
a vedea anumite detalii sau eventualele defecte.
În vederea realizării unui control nedistructiv folosind termografierea în infraroşu trebuie
parcurse următoarele etape:
- se identifică echipamentul necesar pentru termografierea în varianta activă;
- probele ce urmează a fi examinate se montează pe dispozitivul de poziţionare şi
orientare, în poziţie optimă, cu ajutorul elementelor de fixare;
- poziţionarea blitzurilor în raport cu proba examinată se face astfel încât fluxul termic
radiant pe care acestea îl furnizează să asigure o încălzire uniformă a suprafeţei probei;
- poziţionarea camerei şi focalizarea imaginii termice. Pentru a se obţine o imagine clară
trebuie aleasă distanţa optimă între camera de termografiere şi proba ce urmează a fi examinată.
Claritatea imaginii se modifică şi prin reglarea obiectivului camerei;
- stabilirea parametrilor de examinare. Parametri de examinare, se aleg în funcţie de
natura materialului din care este confecţionată proba şi de grosimea acesteia, corelarea
realizându-se prin metode teoretice şi experimentale;
Pagină 15 din 55
Grupa:641CB

- examinarea propriu-zisă. In cadrul examinării termografice se vizualizează distribuţia
câmpului termic de la suprafaţa materialului, distribuţie care este dependentă de starea acestei
suprafeţe şi de omogenitatea materialului. De regulă, aprecierile privind omogenitatea se fac doar
pentru straturile aflate în apropierea suprafeţei exterioare. Indicaţie de defect se consideră a fi
orice variaţie de temperatură între puncte sau zone din imaginea termică. Această variaţie poate
fi pusă în evidenţă printr-o indicaţie numerică (citirea efectivă a temperaturii) sau printr-o indicaţie
în culori (culori diferite alocate, pe imaginea termică, punctelor cu temperaturi diferite).
4.1 Inregistrarea imaginilor in infrarosu - precizarea tipului de echipament cu care s-a

lucrat, a conditiilor in care s-a facut masurarea, a factorilor de mediu care pot
influenta rezultatele, etapele inregistrarii etc);
Tip echipament:
- camera ThermaCam SC640
Conditii de mediu:
- Temperatura 15o C (in aer)

- Umiditate 71
- Emisivitate 0.8
Etapele inregistrarii:
- se identifică echipamentul necesar pentru termografierea în varianta activă;

- probele ce urmează a fi examinate se montează pe dispozitivul de poziţionare şi orientare, în
poziţie optimă, cu ajutorul elementelor de fixare;
- poziţionarea blitzurilor în raport cu proba examinată se face astfel încât fluxul termic radiant pe
care acestea îl furnizează să asigure o încălzire uniformă a suprafeţei probei;
- poziţionarea camerei şi focalizarea imaginii termice. Pentru a se obţine o imagine clară trebuie
aleasă distanţa optimă între camera de termografiere şi proba ce urmează a fi examinată.
Claritatea imaginii se modifică şi prin reglarea obiectivului camerei;
- stabilirea parametrilor de examinare. Parametri de examinare, se aleg în funcţie de natura
materialului din care este confecţionată proba şi de grosimea acesteia, corelarea realizându-se
prin metode teoretice şi experimentale;
- examinarea propriu-zisă. In cadrul examinării termografice se vizualizează distribuţia câmpului
termic de la suprafaţa materialului, distribuţie care este dependentă de starea acestei suprafeţe
şi de omogenitatea materialului. De regulă, aprecierile privind omogenitatea se fac doar pentru
straturile aflate în apropierea suprafeţei exterioare
4.2 Prelucrarea imaginilor in infrarosu cu ajutorul unor functii specifice Matlab (scopul
pentru care se aplica prelucrarea imaginii, prezentarea functiilor matlab care ajuta
la prelucrarea imaginii, prezentarea imaginlor brute si prelucrate cu fiecare functie
Matlab specificata etc);
Pagină 16 din 55
Grupa:641CB

Lab. 1 Matlab: Încărcarea, afișarea, înregistrarea, egalizarea de histogramă a
imaginilor cu ajutorul MATLAB
IR_0432
Figura 4.2.1- Spectrul vizibil
Pagină 17 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.2- Imaginea in format uint8 citită cu ajutorul matlab
Codul Matlab pentru manipularea imaginilor este prezentat în cele ce urmează:

avram=imread('IR_0432.jpg'); % instrucțiune de citire imagine
imshow(avram); %afișare imagine în format uint8
figure (4.2.1.2)
Rezultatul acestor comenzi va fi de felul celei din fig 4.2.1.2.
imtool(avram);
avrammod=avram(: , 1:480); %matrice pătratică în nivel de gri
Pagină 18 din 55
Grupa:641CB

figure (4.2.1.3), imshow(avrammod);
Figura 4.2.3
figure (4.2.1.4), imhist(avrammod); %histograma imaginii în nivel de gri
Figura 4.2.4- Histograma imaginii cu niveluri de gri
help imadjust
avramajust=imadjust(avrammod); %ajustează intesitatea imaginii
figure(4.2.1.5),imshow(avrammod);
Pagină 19 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.5- Figura în alb-negru înanite de modificarea de histogramă
figure(4.2.1.6),imshow(avramajust); % afisarea comparativa a celor doua imagini
Figura 4.2.6
help imadjust
avram_roxana= imadjust(avram,[0.3 0.7],[]);
figure(4.2.1.7),imshow(avramajust);
Pagină 20 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.7

Figura 4.2.8

Pagină 21 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.9
help adapthisteq
avram_adap = adapthisteq(avrammod,'clipLimit',0.02,'Distribution','rayleigh');
figure(4.2.1.10),imshow(avram_adap);
Figura 4.2.10
figure(4.2.1.11),imhist(avram_adap);
Pagină 22 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.11
avram_adap = adapthisteq(avrammod,'clipLimit',0.02,'Distribution','exponential');
figure(4.2.1.12),imhist(avram_adap);
Figura 4.2.12
figure(4.2.1.13),imshow(avram_adap);
Pagină 23 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.13
avram_hist=histeq(avrammod,2); %se calculeaza modificare de histogramă

figure(4.2.1.14),imshow(avrammod);
%se afișează spre comparație cele două imagini
figure(4.2.15),imshow(avram_hist);
Figura 4.2.14
Pagină 24 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.15
figure(4.2.1.16),imhist(avrammod); %se afisează histograma inițială a imaginii
Figura 4.2.16- Histograma initiala a imaginii
figure(4.2.1.17),imhist(avram_hist); %se afișează histograma imaginii prelucrate
Pagină 25 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.17- Histograma imaginii prelucrate
IR_0433
- Spectrul vizibil-
Pagină 26 din 55
Grupa:641CB
- Imaginea in format uint8 citită cu ajutorul matlab-
Pagină 27 din 55
Grupa:641CB
-Histograma imaginii cu niveluri de gri-
Pagină 28 din 55
Grupa:641CB
Pagină 29 din 55
Grupa:641CB
Pagină 30 din 55
Grupa:641CB
Pagină 31 din 55
Grupa:641CB
Pagină 32 din 55
Grupa:641CB
Pagină 33 din 55
Grupa:641CB
-Histograma initala a imaginii-
-Histograma imaginii prelucrate-
Lab. 2 Matlab: Paleta de culori, conversia, filtrarea, detecția de contur, colorare și

pseudocolorare a imaginilor cu ajutorul MATLAB
IR_0432
avram=imread('IR_0432.jpg');
Pagină 34 din 55
Grupa:641CB

imshow(avram);
rgb2gray(avram); %transformarea imaginii color în niveluri de gri
avram2=rgb2gray(avram) % imaginea este codată tot pe 8 biți deci are 256 de niveluri
de gri
imshow(avram2);
avram_roxana=rgb2gray(avram);
imshow(avram_roxana);
coeff1=0.25;
coeff2=0.25;
coeff3=0.5;
avramgray=avram(:,:,1)*coeff1+avram(:,:,2)*coeff2+avram(:,:,3)*coeff3;
figure(4.2.17); imshow(avramgray);
Figura 4.2.17. Imaginea in format uint8 transformată cu funcția rgb2gray din matlab
h=ones(5,5)/25; %masca de filtrare 5x5 pixeli

avram2=imfilter(avram,h); %filtrarea imaginii cu masca anterioară
imshow(avram); %afisarea imaginii initiale
title('Imaginea Initiala');
figure (4.2.18); imshow(avram2); %afisarea imaginii cu filtru 5x5
Pagină 35 din 55
Grupa:641CB
-Imaginea inițială (sus) și filtrată cu masca de filtrare 5x5 (jos)-
title('Imagine Filtrata'); %denumirea imaginii modificate

close all;h=ones(5,5)/25; % masca de convolutie 5x5 pixeli
avram2=imfilter(avram,h); % filtrarea imaginii cu masca anterioară
imshow(avram);
title('Imaginea Initiala');
Pagină 36 din 55
Grupa:641CB

figure(4.2.19);imshow(avram2);
title('Imagine Filtrata');
h=ones(5,5)/25
avram2=imfilter(avram,h);
figure(4.2.20);imshow(avram2);
title('Imagine Modificata margini Negre');
Pagină 37 din 55
Grupa:641CB

avram3=imfilter(avram,h,'circular'); % adaugarea unui nou filtru
figure(4.2.21);imshow(avram3); % afisarea imaginii modificate cu filtrul numarul 2
title('Imagine modificata Ultima');
cont1 = edge(avram_roxana,'prewitt'); %utilizarea functiei pentru detectie contur

cont2 = edge(avram_roxana,'canny'); %se foloseste alt parametru (filtru) al functiei
edge
cont3 = edge(avram_roxana,'sobel'); %se foloseste alt parametru (filtru) al functiei
edge
figure (4.2.22); imshow(avram_roxana); % reprezentare imagine initiala
Pagină 38 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.22- Imaginea inițială gray
figure(4.2.23); imshow(cont1); %imaginea cu filtrare "prewitt"
Figura 4.2.23- Detectarea conturului cu Metoda Prewitt
figure(4.2.24); imshow(cont2); %imaginea cu filtrare "canny"
Pagină 39 din 55
Grupa:641CB
Figura 4.2.24- Detectarea conturului cu Metoda Canny
figure(4.2.25);imshow(cont3); % imaginea cu filtrare "sobel"
Figura 4.2.25- Detectarea conturului cu Metoda Sobel
img=avram;
figure(4.2.26);imshow(img);
Pagină 40 din 55
Grupa:641CB
imghsv=rgb2hsv(img);
figure(4.2.27);imshow(imghsv);
imghsv(100:200,300:400,1)=0.7;
imgrgb=hsv2rgb(imghsv);
figure(4.2.28);imshow(imgrgb);
Pagină 41 din 55
Grupa:641CB
imghsv(100:200,300:400,2)=0;
Pagină 42 din 55
Grupa:641CB
imghsv(100:200,300:400,3)=0.3;
Pagină 43 din 55
Grupa:641CB
IR_0433
Pagină 44 din 55
Grupa:641CB
Pagină 45 din 55
Grupa:641CB
Pagină 46 din 55
Grupa:641CB
-Imaginea inițială gray-
Pagină 47 din 55
Grupa:641CB
-Detectarea conturului cu Metoda Prewitt-
-Detectarea conturului cu Metoda Canny-
Pagină 48 din 55
Grupa:641CB
-Detectarea conturului cu Metoda Sobel-
Pagină 49 din 55
Grupa:641CB
Pagină 50 din 55
Grupa:641CB
Pagină 51 din 55
Grupa:641CB
Pagină 52 din 55
Grupa:641CB

4.2.1 Prezentarea rezultatelor si interpretarea acestora (se vor prezenta in paralel
imaginile in IR prelucrate si cele in spectrul vizibil - inregistrate cu aparatul foto;
conditiile de mediu de inregistrare specifice; modul de identificare/codare a
imaginilor; prezentarea problemelor identificate si explicarea acestora etc);
IR_0432
-Spectrul vizibil-
-Imagine IR-
Pagină 53 din 55
Grupa:641CB

IR_0433
-Spectru vizibil-
-Imagine IR-
5 Concluzii
Termografia in infrarosu permite a se vedea “invizibilul” – caldura si repartitia ei
superficiala pe suprafata corpului. Aparatele termografice moderne “vad” temperaturi mergand
de la -40OC pana la +1500-2000OC si pot decela diferente de temperatura de numai 0,04OC.
Termografia in infrarosu isi poate gasi utilizarea practica in orice domeniu in care caldura apare
sau isi modifica distributia ca urmare a unui proces chimic, fizic (mecanic, electric etc.), biologic
sau de alta natura. Practic, orice proces tehnic sau biologic, care implica o transformare
Pagină 54 din 55
Grupa:641CB

energetica in caldura sau care consuma, genereaza caldura poate face obiectul unui studiu
termografic.
Pentru a putea realiza aplicații termografice la cel mai înalt nivel de siguranță și eficiență,
inginerii au dezvoltat tehnologii inovatoare adaptate optim camerelor de termoviziune. Asta
înseamnă că fiecare cameră de termoviziune este un sistem extrem de performant și ușor de
utilizat.
Observație!
O cameră în infraroșu nu măsoară temperatura. Ea măsoară tempreatura aparent

(cantitatea de radiație). Măsurarea temperaturii reale necesită compensarea temperaturii
aparente prin ajustarea, temperaturii refractate, factorilor de influență atomosferici etc. Acest lucru
se face de către operator și necunoașterea în profunzime a modului în care parametrii menționați
anteriori pot influența valoarea temperaturii și are drept rezultat erori de măsură foarte mari.
6 Bibliografie
[1]https://www.scribd.com/document/269584480/Termografierea-in-Infrarosu
[2]http://iota.ee.tuiasi.ro/~bogdan.neagu/laborator/12.%20Termografie%20in%20infrarosu
.pdf
[3]http://www.unibuc.ro/prof/danet_a_f/docs/res/2011marDanet_A.F._Analiza_Instrument
ala_partea_I_cap._1.1_-_1.9.pdf
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Infraro%C8%99u
[5] https://www.scribd.com/document/252898402/Termografierea-Cu-Radiatii-in-Infrarosu
[6]
http://iota.ee.tuiasi.ro/~bogdan.neagu/laborator/12.%20Termografie%20in%20infrarosu.p
df
Pagină 55 din 55

IOPC Lab. 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IOPC Lab. 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Termografierea cu radiație în infrarosu

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

2 Descrierea teoretică a metodei ( unde se aplică termografierea în infraroșu).

Metoda Termografierii în Infraroșu se bazează pe fenomenul fizic de emisivitate a corpurilor

2.1 Domeniul de aplicare:

Cele mai frecvente aplicații sunt:

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

 Industria sticlei: verificarea cuptoarelor și parametrilor de funcționare.

 Electronică: verificarea circuitelor integrate și a componentelor electronice în funcțiune.

Momentul Autorul Descoperirea făcută cu implicaţii deosebite pentru

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

- 1800 Hershel descopera radiatia infrarosie;

- 1864 Maxwell stabileste legile fundamentale ale electromagenticii;

- 1900 Plank pune bazele fizicii cuantice;

- 1929 se fabrica primele detectoare de radiatii infrarosii;

- 1960 incepe fabricarea radiometrelor in infrarosu pentru aplicatii militare;

- 1965 incepe fabricarea camerelor radiomerice pentru aplicatii civile.

O imbunatatire remarcabila a performatelor camerelor folosite in termigrafiere se datoreaza

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

Radiaţia ul- Radiaţia

Tabelul 3.1. Lungimile de undă pentru radiația infraroșie - un segment al radiației

3.1 Radiația în infrarosu

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

Emisivitate - sau factor de emisie – un numar adimensional cu valori cuprinse între 0 și 1,

3.3 Tipuri de detectoare ale radiației IR (principiile fizice ale detectoarelor de

3.4 Termografierea in infraraosu

3.4.1 Definitia termografierii

Termenul de termografie îşi are originea în cuvintele greceşti thermos şi graphae:

Termografie – determinarea și reprezentarea distribuției temperaturii prin măsurarea

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

3.4.2 Schema de principiu (explicatii)

Schema de principiu a termografierii active

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

Metodele active se folosesc pentru:

Metodele pasive au o aplicabilitate mult mai largă.

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

Prelucrarea imaginilor in infrarosu s-a realizat cu ajutorul programului ThermaCam

3.4.4 Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica (teorie, exemple de aplicatii);

Potentiale defecte detectabile cu ajutorul echipamentelor de inspectie termografica:

- puncte de scurgere a aburului uscat dintr-o instalatie de transport uzinala;

- detectarea nivelului lichidului dintr-un rezervor inchis (cisterna, tanc);

- reductoare in situatii de lubrefiere insuficienta;

- flanse sau cuplaje elastice de arbori in rotatie;

- transformari de faza in fluidele scurse in afara circuitului procesului tehnologic/ chimic.

- contacte electrice cu rezisten a crescuta accidental;

diminuarea spatiilor de ventilatie naturala/fortata din interiorul echipamentelor/ instalatiilor

- fisuri in materiale (putand determina discontinuitati in conductia caldurii prin corpul

3.4.5 Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

Este o tehnica de masura ultrasensibila, putand evidentia variatiile de temperatura de zecimi

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

U, i - sunt tensiunea si respectiv curentul semnalului electric,

3.4.6 Echipamente utilizate la termografierea in IR - tipuri de camere de termografiere

Principalele 2 tipuri de camere sunt :

Nume student: AVRAM Florența-Roxana

3.4.7 Standarde utilizate in termografierea IR;

ISO 18251 – 1-2017 NDT Termogafiere in IR part 1. Caracteristici ale sistemului si

 STAS 2849/1-86 - Iluminat. Radiatia optica. Emisie, propagare si marimi caracteristice

 STAS 2849/6-86 - Iluminat. Marimi energetice, totometrice si fotonice. Terminologie

 SR EN 13187:2001 - Izolatii termice. Detectia calitativa a neregularitatilor termice in an-

 SR EN ISO 13187/2000 - Performanta termica a cladirilor. Detectia calitativa a neregular-

 EN ISO 7345/1995 - Izolare termica. Marimi fizice si definitii.

 SR EN ISO 10077/1 - Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul