Termografierea in infrarosu

1.Generalitati
Termografia este utilizat de mult timp n industrie pentru monitorizarea
regimurilor termice ale instalaiilor i proceselor tehnologice. n ultimii ani,
termografia a cptat o importan deosebit n activitatea de mentenan, n
special n urmtoarele domenii: controlul periodic preventiv al instalaiilor
electrice, pentru identificarea punctelor calde generate de conexiuni de
rezisten mare, a unor mpmntri necorespunztoare, precum i a circuitelor
electrice n care apar circulaii anormale de puteri datorit dezechilibrelor sau
suprasarcinilor; controlul echipamentelor mecanice i electrice, n asociere cu
analiza vibraiilor; controlul izolaiei termice.
Termenul de termografie i are originea n cuvintele greceti thermos i
graphae:
Termografie = thermos (cld) + graphae (scriere)

2.Scopul lucrarii:
Termografia in infrarosu este o tehnica de vizualizare a distributiei
temperaturilor la suprafata corpurilor si de masurare a valorilor acestor
temperaturi in orice punct al imaginii.Termografia in infrarosu este o tehnica ce
permite obtinerea, cu ajutorul unei aparaturi adecvate, a imaginii termice a
unei scene termice observate intr-un domeniu spectral din infrarosu.
Scopul lucrarii consta in evidentierea defectelor si a starii cladirilor in
scopul conceperii de masuri privind mentenanta,restaurarea si conservarea
acestora,cat si aplicarea corecta si specializata a unor sisteme de management
operational care sa asigure in final conservarea cat mai indelungata a cladirilor.
Astfel,obiectivul specific al prezentei lucrari consta in evidentierea prin
intermediul posibilitatilor practice a starii si defectelor cladirilor si in final
conceperea si elaborarea unui sistem specializat de management al calitatii
destinat mentenantei si sigurantei cladirilor

3.Domeniul de aplicare:
Termografia in infrarosu permite a se vedea invizibilul caldura si
repartitia ei superficiala pe suprafata corpului. Aparatele termografice moderne
vad temperaturi mergand de la -40OC pana la +1500-2000OC si pot decela
diferente de temperatura de numai 0,04OC.Termografia in infrarosu isi poate gasi
utilizarea practica in orice domeniu in care caldura apare sau isi modifica
distributia ca urmare a unui proces chimic, fizic (mecanic, electric etc.), biologic
sau de alta natura. Practic, orice proces tehnic sau biologic, care implica o
transformare energetica in caldura sau care consuma, genereaza caldura poate
face obiectul unui studiu termografic.
Prin urmare, termografia in infrarosu, ca metoda nedistructiva de
examinare poate fi folosita in:
- scanarea termica a cladirilor
- mentenanta
- productie
- transport
- cresterea vizibilitatii in domeniul maritim
- vizualizarea scurgerilor de gaze
- domeniul medical
- cercetare
- securitate si supraveghere
- sisteme auto Night Vision.
Metodele active se folosesc pentru:
-detectarea defectelor in materiale
stratificate,acoperite,lipite,compozite(metalice sau nemetalice)
-masurarea grosimilor straturilor de acoperire sau invelisurilor
-caracterizarea materialelor din punct de vedere al
comportamentului termic

Metodele pasive au o aplicabilitate extrem de larga :

In constructii:
-evidentierea traseelor pe unde se produc pierderi de caldura
-verificarea izolatiilor
-masurarea umiditatii sau a igrasiei
-detectarea fisurilor si a crapaturilor
In energetica:
-verificarea periodica a echipamentelor
electrice:transformatoare,intrerupatoare,panouri electrice,etc
-verificarea echipamentelor aferente centralelor electrice
-verificarea masinilor electrice :motoare,generatoare,etc
-verificarea echipamentelor centralelor nucleare
In industria chimica si petrochimie :
-supravegherea proceselor chimice exoterme si endoterme
-verificarea rezervoarelor de cracare si cuptoarelor de piroliza
-verificarea conductelor pentru transportul aburului
In sudare:
-supravegherea proceselor de sudare
-verificarea preincalzirii

Alte domenii in care este utilizata termografierea in infrarosu:

-in industria prelucratoare:supravegherea functionarii instalatiilor de
racire,verificarea functionarii masinilor-unelte,etc
-in medicina:detectarea tumorilor,diagnosticarea infectiilor,etc

-in industria sticlei:verificarea cuptoarelor si parametrii de functionare

-electronica:verificarea circuitelor integrate si a componentelor
electronice in functiune
-studii ecologice privind poluarea apelor
-detectarea focarelor de incendii in paduri
-recesamantul animalelor salbatice
-paza frontierelor

4.Avantaje ale termografiei n infrarou

Termografia in infrarosu permite masurarea temperaturilor de la distanta si
fara contact direct, ceea ce este indispensabil, de exemplu, n cazul
echipamentelor electrice aflate sub tensiune sau in cel al pieselor sau
materialelor la temperatura ridicata sau inaccesibile. Este o metoda de
investigare nedistructiva, pentru ca nu intervine si nu influenteaza in nici un fel
materialul, obiectul sau procesul investigat.
Este o tehnica de masur ultrasensibil , putand eviden ia variatiile de
temperatura de zecimi de grad, atat spatial (de la un punct la altul in imagine),
ct si temporal . Alte avantaje ale utilizarii termografiei n infraro u ce merita a
fi men ionate sunt:
sistemul de termoviziune furnizeaz o imagine care permite o identificare
rapid i preci a punctelor ce reprezint defectele poten iale;
imaginea termic este n concordan geometric cu obiectul studiat;
informatiile termice, globale sau de detaliu, sunt ob inute n timp real;
permite asocierea cu echipamente complexe de nregistrare, stocare si
prelucrare automat a informa iilor.

Aplicatii:
Identificarea punctelor calde in instalatii electrice(conexiuni
ixidate,fixare deficitara,sertizare necorespunzatoare)
Inspectii ale sistemelor mecanica(motoare electrice,turbine,lagare)
Scanarea termica a instalatiilor de incalzire/racier,cuptoare
Calitatea imaginii oferite este una dintre cele mai importante caracteristii
alea unei camere de termoviziune.O rezolutie mai mare a imaginii termice ofera
utilizatorului posibilitatea de a vedea mai multe detalii,de a detecta problemele
de la distante mai mari si de a lua decizii mai bune si mai rapide.Camere de
termoviziune permit determinarea precisa a temperaturii in fiecare punct de
masura din imaginea termica,oferind astfel utilizatorului posibilitatea de a gasi
un defect inainte de a fi prea tarziu.

5.Principiul fizic al metodei:

a. Istoric
Evolutia termografierii a fost dependent pe de o pate de cunoasterea
undelor electromagnetice si a legilor care le guverneaza, iar pe de alta parte de
dezvoltarea tehnicilor de realizare a sensorilor capabili sa detecteze radiatia
termica sis a ofere semnalele electrice sau vizuale convenabile din punct de
vedere al posibiltatilor de interpretare si masurare. De asemenea, istoria
termografierii se impleteste si cu cea a descoperiilor si inventiilor din domeniul
electricitatii si caldurii, ca si din cel al opticii. Pana in 1800, momentul de
referinta sic el de inecput in ceea ce priveste termografierea in infrarsou, foarte
multi cercetatori au fost preocupati de aflarea si descrierea fenomenelor electice,
termice si optice. Fiind aproape de spectrul vizibil, radiatiain infrarosu se supune
legilor de propagare a luminii, astfel ca evolutia istorica a cunoasterii in acest
domeniu ester strans legata de cunoasterea luminii, a mecanismellor vederii si a
opticii in genera.
- 1800, Hershel descopera radiatia infrarosie
- 1864 Maxwell stabileste legile fundamentale ale electromagenticii
- 1900 Plank punele bazele fizicii cuantice
- 1929 se fabrica primele detectoare de radiatii infrarosii
- 1960 incepe fabricarea radiometrelor in infrarosu pentru aplicatii
militare
- 1965 incepe fabricarea camerelor radiomerice pentru aplicatii civile
O imbunatatire remarcabila a performatelor camerelor folosite in
termigrafiere se datoreaza evolutiei microelectronicii, care a consus la o
micsorare substantial a gerutatii si volumului. Realizarea calucaltaorelor
performante a permis o prelucare mai rapida si mai usora a fluxuli relative
amre de informatii furnizate de camera.
Principalele moment importante in domeniul termigrafieriisunt prezente
mai jos:
- 1998 primele detectoare cu microbolometre , de racier
- 1994 apartia primelor detectoare matriciale, multielement
- 1960 aparitai detectoarelor din HgCdTe, pentru 812 m
- 1940 apartia detectoarelor din InSb pentru banda35 m
- 1930 fabricarea detectoarelor din PbS pentru domeniul 13 m
- 1929 fabricarea primelor detectoare de timp gama pana la 1.2 m
- 1830 fabricarea primelor detecoare de radiatii infrarosie- thermopile
- 1800 descoperirea radiatiei infrarostii de catre Herschel
b. Radiatia infrarosu

Radiaii infraroii = radiaii electromagnetice invizibile, penetrante, cu

efect termic pronunat, situate n spectru ntre limita roie a domeniului luminii
vizibile i microundele radioelectrice.
Infrarosul este o zona a spectrului electromagnetic care se regaseste in
intregul Univers. Un foc de tabara ,la fel ca si soarele emite radiatii infrarosii de
lungimi de unda mari.
In mod eronat se confunda uneori radiatiile infrarosii cu lumina
ultravioleta care poate cauza arsuri sau cancer al pielii.
Undele electromagnetice se impart in mai multe segmente. Lumina
vizibila este impartita in colori diferite ( rosu, galben, verde, albastru ). Zona
infrarosie este impartita in 3 segmente, Infrarosu A,B si C Fiecare litera
corespunde unei anumite zone de lungimi de unda , cu aplicatii speciale in
industrie, agricultura si sanatate umana si animala. Majoritatea surselor
obisnuite de infrarosu emit in zona secventelor apropiate (700-1400 Nm) sau
scurte (1400-3000 Nm). Aici emisunea reala este instabila si sursele de radiatii
lucreaza la o temperarura interna de mai multe mii de grade C (2000 C la
lampile obisnuite de infrarosu).
Radiatia este perceputa numai in apropierea lampilor (30- 90 cm) si apare
de culoare rosu inchis in spectrul vizibil.
Din punct de vedere teoretic, in afara de soare, la nivelul suprafetei
planetare radiatiile mai pot emite orce aglomerare de elemente de material a
carei temperature este mai mare de zero absout.
In realitate vor emite radiatii numai acele corpuri care au fost iradiate
anterior de radiatii infrarosii solaresi a carei temperatura depaseste temperatura
admosferei ambiante, iar cele care nu au aceasta temperatura vor absorbi
radiatii infrarosii.
-

Caracterizarea pe scurt a radiatiilor in infrarosu:

radiaiile infraroii sunt emise de toate corpurile calde, cu temperaturi mai
mari de zero absolut ( -273,15 grade Celsius).
lungimea lor de und depinde de temperatura emitorului .
energia emis este proporional cu frecvena radiaiei corespunztoare i
aceasta este invers proporional cu lungimea de und.
de la Soare primim radiaii vizibile i invizibile care ajung pe pmnt
dup ce strbat atmosfera terestr.
radiiile invizibile, infraroii i ultraviolete, nu produc senzaia de lumin
asupra ochiului uman dar pot fi puse n eviden prin alte efecte pe care le
au.
radiaia infraroie exist in mod natural ins nu este vizibil ochiului
uman, in cazul pacienilor investigai ea fiind emis chiar de catre cldura
corpului pacientului.

Razele infrarosii in functie de lungimea lor de unda se impart in 3

subdiviziuni :
IR-A (unde scurte 0,75 - 1,4 m) contine cea mai mare parte a energiei,
prin urmare poate sa patrunda pana la nivelul subcutanat;
IR-B (unde medii 1,4 - 3,0 m) patrunde pana la nivelul dermei;
IR-C (unde lungi 3,0 - 1000,0 m) poate sa patrunda doar pana la nivelul
epidermei;
Primele doua categorii sunt exploatate mai ales in domenii medicale sub stricta
supraveghere. De aceea, in calitate de sursa de infrarosii poate servi orice corp,
inclusiv si cel omenesc.
O particularitate a razelor infrarosii este aceea, ca orice corp, inclusiv si
organismul uman, nu numai absoarbe sau reflecta iradierea, ci este si o sursa a
acestora. Actiunea asupra corpului in omenesc este conditionata de efectul
termic. Cresterea temperaturii rezultatul absorbtiei razelor infrarosii de catre
tesuturi duce la reactii cu caracter: local (hiperemia, marirea permeabilitatii
vaselor) si general (intensificarea metabolismului, termoreglarea, etc.). Caldura
infrarosie, invizibila pentru ochiul uman, patrunde in tesuturi la adancime de 3-7
cm.

6.Termografierea in infrarosu
a) Definitia termografierii
Termografierea in infarosu este o tehnica ce emite obtinerea, cu ajutorul unei
aparaturi adecvate, a imaginii tremice a unei scene termice observate intr-un
domeniu spectral din infrarsou. Termografierea in infrarosu conta, in principiu,
in detectarea de la distant a radiatie emis de un produs supsu examinarii si
tranformarii informatilor obtinute intr-o imagine vizibila pe care se pot pune in
evident eventualele discontinuitati din produs.

b) Schema de principiu

In figura 2 este prezentata schema de principiu a controlului termografic prin

teledetectie in infrarousu. Materialul supus examinarii este in miscare rectilinie,
astefl in diferite zone ale acestuia trec succesiv prin fata sursei de caldura, si
apoi prin fata detectorului de radiatie termica. Cadura furnizata de dispozitivul
de incalzire patrunde in materialul examinat si se distribuie cu un grad de
uniformitate dependent de omogenitatea materialului.
Se poate deduce existent imperfectiunilor din material, care au produs
perturbatii de distribuitie a fluxului termic.scurt de timp, asemanator bitzilor
flolsite in termografiere. Astel, podus examinat primeste energie sub forma de
fotorafiere. Durata impulsurilor sete de ordinal sutimilor sau miilor de scunda
In conrolul nedestructiv, cel mai folosit system de termografiere includw o sursa
de radiatie infrarosie, de regula dubla, care emite caldura intr-un interval

Figura 3. Schema de principiu a controlului termografic prin teledetectie in

infrarosu cu o sursa liniara de caldura

c) Termografierea in infrarosu in constructii

radiatia solara:

Principala sursa de caldura a Pamuntului este Sorele. Raditaia sollara constituie

sursa tutuoro fenomeneleor ternice ce se produc la suprafata scoartei tereste. In
urma reactiilor tremonucleare de transfor,are a hidrogenului in heliu, care are loc
in Soare la temperature de 20 000 000 c, se emit in mod continuu in spatial
cosmic un flux de energie radiant, caracterizata printer altele de lungimea de
unda a radiatiei

pierdei de caldura din cladiri:

Principlale pierderi de enrgie termica in cladiri sunt:
- pierderi de caldura prin elementele componente ale constructiilor
- pierderi de caldura prin ventilatie, care pot fi intentionate sau nementionate

Structura cladirii prezentate in schma de mai jos este alcatuita conform

standardelor suedeze si nu prezinta defecte de izolatie sau etansare. Ventilatia
aerului reprezinta o fractiee de 0,5 din volumul cladirii/ora.
In imagiea de jos este prezentata termograma unei cladiri de locuit, in care se
evidentiaza pierderilnomale de cldura pet imp de iaarna.
La proiectarea unei caldiri, izolatai termica rae rol de a rezaliza un climat de
interior cat mai confortabil.

Examinarile termografice se aplica in constructii pentru:

- evidentierea zonelor pe unde pierderile de caldura depasesc limitele
normale

- detectarea zonelor unde izolarea a fost efectuata cu erori

- detectarea neetanseitatii in locurile de imbinarea a pertetilor cu pardoseala
sau cu tavanul
- evidentierea exesului de ventilatie

Termografia este utilizat de mult timp n industrie pentru

monitorizarea regimurilor termice n instalaii i procese
tehnologice. n ultimii ani, termografia a cptat o importan
nsemnat n activitatea de mentenan, ndeosebi n
urmtoarele domenii:
Controlul periodic preventiv al instalaiilor electrice pentru
identificarea punctelor calde generate de conexiuni de
rezisten mare, a mpmntrilor necorespunztoare, a
circuitelor electrice cu circulaii anormale de puteri (dezechilibre
sau suprasarcini). Datele de exploatare arat o reducere de cel
puin 10 ori a avariilor generate de contacte imperfecte.

 Controlul echipamentelor mecanice i electrice rotative n

asociere cu analiza vibraiilor.Pot fi controlate cuplaje, rulmeni,
statoare de motoare electrice, sisteme de ungere i rcire.
Controlul integritii izolaiilor termice ale cuptoarelor rotative
i fixe, schimbtoarelor de cldur, reelelor de transport agent
termic.

Practic termoviziunea se aplica oriunde temperatura ofera o

informatie utila asupra functionalitatii, pe baza careia se poate
realiza mentenanta predictiva.

ntre toate simurile cu care suntem dotai, sistemul vizual

ne furnizeaz cea mai mare cantitate de informaii referitoare la
mediul nconjurtor. Cu toate c percepia vizual este departe
de a fi complet neleas, ingineria modern se preocup intens
de problema realizrii unor sisteme de vedere artificial,
capabile s emuleze, fie i parial, capabilitile sistemului
vizual uman.
Obiectivul prelucrrii numerice a imaginilor const n
transformarea imaginii n scopul facilitrii interpretrii vizuale
(ajustare contrast, iluminare, detectare/reprezentare contur etc)
sau al reducerii cerinelor de memorie pentru reprezentare sau
stocare, respectiv al debitului de date sau benzii de frecven
necesare transmiterii la distan. n sensul cel mai larg,
prelucrarea poate urmri msurarea unor parametri de poziie,
vitez de micare sau form al unor obiecte, recunoaterea
obiectelor dintr-un cadru de imagine, interpretarea scenei sau
recunoaterea tipului de activiti ce sunt surprinse n
secvenele nregistrate.

Concluzie