UPIT

FȘEFI
DMAK

APARATUL ROENTGEN
ȘI
APLICABILITATEA LUI

STUDENT :
AMG anul l

2019
UNIVERSITATEA PITEȘTI
 CUPRINS

1. NOȚIUNI GENERALE ......................................pag 1

2. APARAT ROENTGEN (RONTGEN)................pag 2 - 3

3. STUDIU DE CAZ.................................................pag 4 - 5
4. CONCLUZII ….....................................................pag 6
5. BIBLIOGRAFIE....................................................pag 7
 1.NOTIUNI GENERALE
Aparatul Röntgen (scris și Roentgen) folosește radiații electromagnetice de tip "X" (sau "Röntgen",
"Roentgen") pentru a produce imaginea unui obiect pe o suprafață aflată de obicei sub obiectul respectiv.

Ce sunt radiațiile X (Roentgen

Radiațiile X (numite mai târziu radiații sau raze Roentgen) au fost descoperite în anul 1895 de către
fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen în mod întâmplător, în timp ce experimenta cu razele
catodice (fascicul de electroni) provenite de la un tub de sticlă vidat cu 2 electrozi. (În germană litera ö
se mai scrie și oe.) Ele sunt radiații electromagnetice ionizante, invizibile, cu lungimi de undă cuprinse
între 0,1 și 100 Å
Röntgen a descoperit razele care îi poartă numele, experimentând în laboratorul său efectele
descărcărilor sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticlă umplute cu gaz la presiuni foarte
joase.

1
 Mâna doamnei Roentgen, primele imagini cu radiații X

Datorită lungimii de undă mici, aceste radiații sunt foarte penetrante, putând trece prin diferite
materiale cum ar fi corpul uman, lemnul, piese metalice (nu foarte groase) etc. Radiațiile sunt absorbite
de către corpuri în funcție de densitatea lor: cu cât densitatea este mai mare, radiațiile sunt absorbite mai
mult.
Pe acest principiu se bazează radiodiagnosticul.
Exemplu: mâna unui om stă pe o bucată de film fotografic negativ, încă neexpus la radiații și lumină.
Prin mâna omului se trimite pentru scurt timp un fascicul de radiație X. Oasele, fiind mai dense, vor
absorbi mai multă radiație, deci vor apărea pe film ca fiind albe (filmul se înnegrește în părțile expuse la
radiație).
Componentele aparatului Roentgen
Un aparat Roentgen este realizat din:
- tub radiogen (tub generator de radiații, tub Roentgen), un transformator de înaltă tensiune pentru
crearea unei diferențe de potențial între electrozii tubului,
- un transformator de joasă tensiune pentru încălzirea filamentului (respectiv catodului) tubului radiogen.
De asemenea, aparatul Roentgen este prevăzut cu organe de reglaj și măsură a tensiunii de accelerare, a
curentului anodic, a timpului de expunere la radiații etc.

Tubul radiogen
Cea mai importantă componentă a unei instalații generatoare de radiații X este tubul radiogen
constituit dintr-o incintă vidată, de obicei de sticlă, în care sunt plasate o țintă de tungsten (wolfram),
cupru sau molibden, și o spirală de tungsten menită să emită electroni în momentul încălzirii. Diferența
de potențial (tensiune) creată cu ajutorul unui transformator de înaltă tensiune accelerează electronii
emiși de spirală, izbindu-i astfel cu putere de ținta de tungsten (sau alt metal greu fuzibil, cu număr
atomic mare). În urma ciocnirii unui electron cu un atom de metal, electronul va intra într-unul din
straturile superioare de electroni ale atomului, unde va expulza pe alt electron. În urma acestui fenomen,
va fi produs un foton de radiație X.
2
Transformatorul de înaltă tensiune
Are rolul de a mări tensiunea rețelei de alimentare peste 10 kilovolți, pentru ca radiațiile produse de
tub să poată pătrunde prin învelișul de sticlă al tubului.

Transformatorul de încălzire (de coborâre a tensiunii)

Are rolul de a încălzi filamentul de tungsten al tubului, pentru ca acesta să poată emite electroni
(vezi emisia termoelectrică).

Organele de reglaj și control

Reglaj: Un autotransformator este utilizat pentru reglarea curentului de înaltă tensiune de la tub; apoi
un reostat este utilizat pentru reglarea curentului de încălzire a tubului. Un releu de timp este construit
pentru a permite reglarea timpului în care aparatul va produce radiații.
Organe de măsură: Un miliampermetru petru măsurarea intensității curentului anodic (intensitatea este
proporțională cu cantitatea de radiații produse de către tub) și un voltmetru pentru măsurarea tensiunii
rețelei de alimentare.

PROPRIETATILE RAZELOR RONTGEN

Razele Rontgen au o serie de proprietăți - unele comune tuturor razelor electromagnetice, altele
particulare.
Proprietățile fizice cele mai importante sunt:
- se propaga in linie dreapta si au viteza de 300 000 km/sec;
- intensitatea scade cu pătrătul distanței: daca distanța creste de doua ori, intensitatea scade de patru ori;
- absorbția constituie suma fenomenelor ce se produc atunci cand razele Rontgen străbat un corp
material. Efectul acestor fenomene este pe de o parte cantitativ, căci slăbește intensitatea radiației prin
absorbția unei cantităti de raze in corpul iradiat, iar pe de alta parte rezultă si o schimbare calitativă, căci
prin traversarea de catre cuantele roentgeniene a unui corp material, iau naștere radiații noi, secundare.
Se modifică in acelasi timp direcția fasciculului roentgenian incident.
Modificările cantitative sunt rezumate de legea Bragg-Pierce: absorbția este direct proporționala cu
densitatea, puterea a 4 a numarului atomic si cu puterea a 3 a lungimii de undă.

Modificările calitative se produc printr-un proces de difuziune, adica de deviere si imprăștiere a

razelor, si printr-un proces de emisie de către corpul absorbant de radiații secundare caracteristice si
fotoelectronice, precum si de energie luminoasă, căldura, efecte fotochimice:
- ionizeaza gazde;
- produc fluorescența unor corpuri ca platinocianura de bariu, tungstatul de cadmiu etc.

3
STUDIU DE CAZ

Pacient : I.M 76 ani

Radiografie preoperator

4
Pacient I.M 76 ani

Pacient I.M 76 ani

Radiografie postoperator

5
 4. CONCLUZII

 AVANTAJE:

. Creșterea acuității vizuale

. Scade doza de radiație

. Stabilitate automată a clarității imaginii

. Lectura multiplă, chiar la distanță

. Telecomandare, înregistrare video

. Posibilitați de prelucrare si înregistrare digitală a imaginii

. Se poate efectua la lumina zilei

 DEZAVANTAJE:
. Lipsa contactului cu pacientul

. Posibile doze ridicate pentru pacient

. Posibile costuri ridicate pentru achiziționare aparat ,consumabile, mentenanță

. Pregatirea suplimentară a personalului specializat

6
 BIBLIOGRAFIE

 Cartea tehnică aparat ROENTGEN

 "Radiodiagnostic clinic si Radioterapie clinică", - Dimitrie Negru (Articol Google )
 "Noțiuni de radiofizica", - Traian Vasculescu (Articol Google)
 Articol Google : WIKIPEDIA