IGIENA APEI

Apa este un constituent esential al materiei vii, avind rol deosebit in desfasurarea tuturor
proceselor vitale. Datorita proprietatilor sale, apa reprezinta mediul propice de producere a diferitelor
procese fiziologice.
De asemenea, diferitele organe si tesuturi contin cantitati diferite de apa : cea mai mica
cantitate este continuta in tesutul adipos si osos, iar cea mai mare cantitate in lichidele biologice.

Nevoile de apa ale individului

In mod obisnuit apa se gaseste in organism intr-un echilibru stabil, in sensul ca pierderile si
aportul de apa sint echivalente. Scaderea cantitatii de apa din organism provoaca senzatia de sete ;
se considera ca aceasta senzatie apare atunci cind reducerea cantitatii de apa atinge 0,5- 1% din
greutatea corpului( Adolph).
Mentinerea echilibrului hidric are la baza un mecanism complex neuro-hormonal in care
intervin deopotriva hipofiza, glandele suprarenale si hipotalamusul. Primul caz, denumit bilant hidric
pozitiv, se intilneste in perioada de crestere si dezvoltare, in graviditate si in covalescenta dupa boli
grave. Cel de al doilea sau bilantul hidric negativ apare in cazul muncii fizice intense sau al unui
climat excesiv de cald.
Nevoile de apa ale organismului sunt de 2,5 litri pe zi , din care 1 1/2litri este reprezentat de
apa ca atare, 1 litru provine din diferitele alimente care contin cantitati variate de apa. Cele doua
forme de apa formeaza ceea de denumim apa exogena, caci o mica cantitate (sub 200 ml) ia nastere
in organism din metabolizarea diferitelor trofine ( proteine, glucide, lipide) formand ceea ce denumim
apa endogena.
Conform indicatiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cantitatea optima de apa pentru nevoile
individuale este de 100 litri pe zi.
Colectivitatile umane utilizeaza mari cantitati de apa in diferite scopuri dintre care cele mai
importante sint :
- nevoile urbanistice : stropitul strazilor, udatul zonelor verzi,ameliorarea microclimatului,
fantani arteziene
- nevoile industriale : procese de productie, salubritatea ustensilelor, ca apa de racire
- nevoile zootehnice : adapatul animalelor, curatenia adaposturilor
-
Apa in natura
In mod natural, apa se gaseste intr-un circuit continuu. Astfel, apa riurilor, lacurilor, marilor si
oceanelor se evapora si trece in atmosfera sub forma de apa atmosferica. Aceasta este purtata de
curentii de aer pina ajunge in zone mai reci unde se condenseaza si cade la suprafata solului sub
forma de apa meteorica. O data ajunsa pe sol, apa poate intilni un strat permeabil pe care il strabate
formind apa subterana sau unui impermeabil raminind la suprafata unde, impreuna cu apa subterana
ajunsa din nou la suprafata, formeaza apa de suprafata.

Sursele de poluare a apei

Sursele de poluare a apei pot fi impartite in doua mari categorii : surse organizate si surse
neorganizate.
Sursele organizate
Sursele organizate sint reprezentate de reziduriile lichide(apele reziduale) ale diferitelor colectivitati.
Ele sint reprezentate de apele reziduale comunale sau menajere si apele reziduale industriale.
- Apele reziduale comunale rezulta din utilizarea apei in locuinte, institutii publice, bai,
spalatorii, spitale, scoli, hoteluri, unitati comerciale si de alimentatie publica.
 - Apele reziduale industriale provin de la diferite intreprinderi industriale ca urmare a
folosirii apei in scopuri tehnologice sau lasalubritate si/ sau racire.

Sursele neorganizate
Sursele neorganizate de poluare a apei sint reprezentate de rezidurile solide depozitate pe malul
riurilor, de apele de irigatie reintoarse, incarcate cu substantele chimice si suspensii in rauri sau
patrunse in apele subterane, de apele meteorice care culeg si trasporta diferitele impuritati existente
pe sol.
Aceasta poluare are un caracter accidental, nu este totdeauna cunoscuta si ca atare nici nu poate fi
bine stapinita ca cea organizata.

Autopurificarea apei
In mare, la baza autopurificarii apei stau doua grupe de procese si anume : procesele fizice si
fizico- chimice si procesele biologice si biochimice.
Procesele fizice si fizico-chimice
- Dilutia, respectiv reducerea concentratiei diversilor poluanti este urmarea patrunderii
acestora in masa apei.
- Sedimentarea se adreseaza poluantilor in suspensie, care in functie de marime,
greutatea si forma se depun mai repede sau mai putin repede.
- Radiatiile solare mai ales cele ultraviolete care au putere bactericida si bacteriostatica.
- Temperatura apei
- Reactiile chimice si fizio-chimice cele mai fregvente sint de oxidare, reducere,
precipitare, adsorbtie, absorbtie.
Procesele biologice si biochimice

- Concureta microbiana sau antagonismul dintre flora saprofita proprie apei si flora
patogena supraadaugata prin poluare.
- Actiunea bacterivora a organismelor active si in mod special a protozoarelor,
infuzorilor, crustaceelor, molustelor care se hranesc cu bacterii si care nu fac diferenta
intre flora saprofita si cea patogena, ducind la scaderea progresiva a acestora din urma
care nu se inmulteste in apa.
- Actiunea litica a bacteriofagilor care duce la distrugerea germenilor.
- Biodegradarea substantelor organice sau desfacerea si descompunerea lor, chiar a
celor foarte complexe, in substante simple si transformarea lor in substante minerale.

- PATOLOGIA INFECTIOASA TRASMISA PRIN APA

Odata cu descoperirea agentilor patogeni ai unor boli si punerea in evidenta a prezentei lor
in apa s-a confirmat ca apa poate fi o cale de transmitere a acestor afectiuni. Pentru ca acesta sa se
poata realiza trebuie sa se intruneasca 3 conditii principale si anume :
- sa existe un eliminator de germeni, om bolnav sau purtator, care sa elimine in apa
germenii patogeni respectivi
- germenii patogeni sa reziste in apa un timp suficient pentru a putea fi transmisi catre
persoane sanatoase care sa consume apa respectiva
- persoanele care consuma apa sa fie receptive fata de germenele eliminat in apa
consumata
Bolile produse prin apa cuprind in general un mare numar de persoane, imbracind caracterul
unor boli cu extindere in masa. Cea mai fregventa forma de boala infectioasa de natura hidrica este
epidemia.

Principalele caractere ale epidemiilor hidrice sint :

 - caracterul exploziv sau cuprinderea unui mare numar de persoane intr-un timp relativ
scurt
- afectarea persoanelor receptive, care consuma apa contaminata, indiferent de sex, de
virsta, de profesie ;
- suprapunerea epidemiei pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa(
conducta,izvor, fintina)
- aparitia epidemiei in orice anotimp dar cu precadere in zona noastra climatica in
anotimpul rece, datorita supravietuirii mai indelungate a germenilor patogeni in apa la
temperatura scazuta si reducerii antagonismului microbian;
- incetarea epidemiei, ca urmare a masurilor luate, tot atit de brusc cum a inceput ; mai
ramine un numar mic de cazuri care se gasesc in incubatie sau se trasmit prin contact.
Bolile bacteriene trasmise prin apa
Holera
Holera reprezinta o afectiune bacteriana digestiva in care apa joaca un rol principal. Vibrionul
holerei este un germen, in general, putin pretentios( se dezvolta cu usurinta in apa peptonata), fapt
care ii confera o rezistenta destul de mare in apa, de citeva saptamini.
Febra tifoida
Febra tifoida este produsa de bacilul tigic( Salmonella typhi), care are o rezistenta in mediul
extern, respectiv in apa, de 20-21 de zile. Boala este specific umana, germenul fiind eliminat din
organism o data cu depistasrea se realizeaza o data cu apa ingerata.
Dizenteria
Dizenteria este produsa de bacilii dizenterici(Shigella disenteriae) a caror rezistenta in apa
este diferita fiind cuprinsa intre 4-7 zile. In prezent, dizenteria reprezinta afectiunea bacteriana cea
mai raspindita si aceasta datorita atit receptivitatii crescute a populatiei in lipsa unui vaccin adegvat,
cit si disiminarii largi in mediul extern a germenilor dizenterici.
Leptospirozele
Leptospirozele sint afectiuni care pot imbraca forma epidemica, dar care fregvent se intilnesc
sub forma sporadica. O caracteristica importanta a leptospirelor consta si in faptul ca in afara
patrunderii lor in organism pe cale digestiva o data cu apa ingerata, ele pot produce imbolnavirea si
prin patrunderea trascutanata, chiar prin pielea intacta, fapt intilnit in cazul imbaierii in apa
contaminata.
Tuberculoza
Tuberculoza poate recunoaste si o trasmitere hidrica, e adevarat mai rara si contestata de
unii cercetatori, dar descrisa in literatura de specialitate. Viabilitatea in apa a bacilului Koch este
destul de mare, pina la 100-150 de zile ; mai mult chiar, bacilul tuberculos este deosebit de rezistent
si fata de dezinfectantii obisnuiti ai apei.
Bruceloza
Rar trasmisa prin apa, recunoaste ca surse de poluare animale ca porcul, vaca, prin avorturi,
membrane si lichidele fetale.
Tularemia
Este o boala cu focalitate naturala, al carui agent Pasteurella Tularensis este eliminat prin
dejecte(urina si fecale) de sobolani dar se gaseste si in cadravele acestora. Are o rezistenta mare
de 2-3 luni in apa si rezista bine la dezinfectare.
Boala diareica
Germenii cel mai fregvent incriminati in producerea bolii diareice acute sint coliformii
enteropatogeni de tip O111,B4,O55,B5,O25,O87, B6, B7, si altii. Mai pot fi intilniti Comphylobacter
jejuni, Yersinia entereocolitica, Pseudomonas aeruginosa( mai fregvent in bazinele de inot), Proteus
vulgaris si altii.

Bolile virotice trasmise prin apa

Poliomielita
 Poliomielita a fost multa vreme contestata ca avind o trasmitere hidrica, desi o serie de
cercetatori au facut aceasta afirmatie pe baza faptului ca, in cazuri de epidemie, boala se dezvolta
de-a lungul riurilor. Virusurile poliomiolitice au o mare rezistenta in mediul inconjurator ; in apa ele
supravietuiesc 150-180 de zile.
Hepatita virala
Hepatita virala este o alta boala infectioasa care recunoaste ca agent determinat un virus. Ca
si poliomielita si in cazul hepatitei virale trasmiterea hidrica a fost pusa sub semnul intrebarii multa
vreme. Unele cercetari experimentale efectuate in S.U.A. au arata ca prin consumul de apa
contaminata imbolnavirea umana este posibila. Viabilitatea in apa a virusului este deosebit de mare,
peste 180-200 de zile. Mai mult chiar, rezistenta sa la clor si alti dezinfectanti uzuali ai apei este de
asemenea mare.
Conjuctivita de bazin
Conjuctivita de bazin este o alta viroza, data de un adenovirus in care apa joaca un rol
important. Trasmiterea bolii se realizeaza, asa cum ii arata si numele, prin intermediul bazinelor de
inot, respectiv prin prezenta concomitenta sau succesiva in bazine a unor persoane bolnave si
persoane sanatoase.
Alte viroze hidrice
Multe componente ale bolii diareice sint nebacteriene.

Boli parazitare trasmise prin apa

Amibiaza
Amibiaza sau dizenteria amibiana este de fapt cea mai raspindita parazitoza de natura hidrica.
Eliminatorul parazitului in mediul extern este omul bolnav, dar si unele animale domestice(ciinele,
porcul) si salbatice(sobolanul). Parazitul se elimina in mediul exterior sub forma de chist, care ii
confera o rezistenta mare. Se considera ca rezistenta sa in apa poate ajunge la 90-100 de zile.
Lambliaza
Lambliaza sau giardioza este data de lamblia sau giardia intestinalis. Parazitul este eliminat
de omul bolnav sau purtator si numai exceptional de animale, care dupa unii autori ar prezenta o
forma proprie de paraziti care nu produc boala la om. Parazitul se elimina tot sub forma de chist
rezistent la factorii mediului exterior ; in apa supravietuieste citeva luni de zile.

Tricomoniaza
Tricomoniaza este o parazitoza in care a carei trasmitere apa joaca un rol deopsebit de
important, alaturi de contactul direct(sexual) interuman. Boala este determinata de un flagelat foarte
putin rezistent in mediul extern, unde dispare in citeva ore. In apa calda (peste 30ºC) rezistenta sa
este mai mare, fapt pentru care trasmiterea se realizeaza cu preponderenta in bazinele de inot.
Strongiloidoza si geohelmintiazele
Mai cunoscute sint ascaridioza(Acaris lumbricoidos) si tricocefaloza.
Fascioloza
Parazitul este eliminat din organism sub forma de oua care, ajunse in mediul exterior, isi
desavirsesc evolutia in apa pina la un stadiu intermediar cind au nevoie de o gazda acvatica in care
isi desavirsesc evolutia pina la stadiul infestat.
Schistosomiaza
Este o parazitoza din grupa cu fascioloza sub aspectul evolutiei hidrice.

PATOLOGIA NEINFECTIOASA PRODUSA PRIN APA

Patologia neinfectioasa este determinata de compozitia chimica a apei, fapt pentru care mai
poarta denumirea de patologie chimica de natura hidrica.
Gusa endemica
 Gusa endemica sau distrofia endemica tireopata este o afectiune cu extindere in masa a
carei importanta consta nu numai in numarul mare al cazurilor cit si in complicatiile mai ales nervoase
si endocrine pe care le poate avea. Lipsa sau carenta de iod are drept consecinta aparitia gusei
endemice ca urmare a stimularii hipofizare prin insuficienta hormonului tiroidian.
Rolul apei nu este hotaritor deoarece fata de nevoia de iod a organismului uman( aproximativ
1µg pe kg), apa nu satisface decit 10-15 %, restul fiind aport alimentar. Dar lipsa sau carenta iodului
in apa(respectiv in sol) arata o carenta si in alimentele vegetale si chiar animale. De asemenea, apa
apare mai ales ca un indicator al carentei iodate dintr-o anumita zona.
Caria dentara
Caria dentara reprezinta o alta afectiune cu larga raspindire in masa, care se intilneste la
toate virstele si la anbele sexe. Cercetari statistice efectuate in diferite tari au aratat o fregventa a
cariei dentare pina la 90-95% din totalul populatiei. S-a constat ca, cu cit concentratia fluorului este
mai scazuta, cu atit fregventa persoanelor cu carii dentare e mai mare, cu atit numarul cariilor la
aceeasi persoana este mai mare cu atit virsta la care apare caria este mai mica. Organizatia
Mondiala a Sanatatii considera fluorizarea apei ca una din metodele cele mai bune de combatere si
prevenire a cariei dentare.
Fluoroza endemica
Fluoroza endemica este o afectiune mai rar raspindita si determinata tot de fluor dar in
concentratii crescute in apa de baut. Maladia consta in aparitia unor pete pe suprafata smaltului
dentar, intovarasite de cresterea friabilitatii dintilor care capata aspect de dinti mincati de molii sau
dintii de fierastrau.
La concetratii si mai mari(peste 20 mg/dm3 apa) apar manifestari de osteoscleroza si
osteoporoza concomitenta cu exostoze, calcifieri ale ligamentelor, cresterea friabilitatii oaselor,
subtierea compactei si largirea cavitatii medulare, incurbarea oaselor si fracturi spontane.
Bolile cardiovasculare
S-a stabilit astfel o corelatie inversa intre duritatea apei ( concentratia in saruri de calciu si
magneziu) si mortalitatea cardiovasculara. Cadmiul s-a dovedit a induce tensiune arteriala la animale
de experienta. Alt element incriminat in bolile cardiovasculare este cobaltul. Cuprul este un alt
element cu actiune in bolile cardiovasculare. Cromul actioneaza si el asupra colesterolului, numai ca
mareste catabolismul si in consecinta reduce nivelul acestuia, de aceea lipsa de crom din apa sau
alimente poate fi intovarasita de producerea aterosclerozei.
Substante toxice din apa
Factorii de care depinde actiunea toxica a substantelor chimice din apa sint mai multi si pot fi
rezumati astfel :
- Concentratia substantei
- Solubilitatea substantei
- Stabilitatea substantei in apa
- Prezenta concomitenta in apa a mai multor substante toxice
- Prezenta acelorasi substante in alt factor de mediu, in aer, in alimente, la locul de
munca.
Intoxicatii cu nitrati
Intoxicatia cu nitrati cunoscuta sub numele de cianoza infantila sau methemoglobinemia
infantila cianotica denumita intoxicatie cu apa de put. Nitratii odata patrunsi in singe intra in
combinatie cu hemoglobina formind methemoglobina, creind astfel un deficit de oxigen.
Principalele semne clinice ale intoxicatiei constau din dispnee, tahicardie, agitatie, convulsii,
diaree sau constipatie si mai ales cianoza la inceput la fata(buze,narine) si extremitati, apoi
generalizata.
Intoxicatia cu plumb
Provenienta plumblui in apa poate fi datorata poluarii apei cu reziduri industriale care contin
plumb sau patrunderii in apa a plumbului din conducte. Principalee simptome ale intoxicatiei cronice
cu plumb prin apa constau din oboseala nejustificata, poluare, anorexie, diaree sau mai fregvent
constipatie, dureri articulare si musculare, semne in cea mai mare parte necaracteristice.
Intoxicatia cu mercur
-prezinta o serie de semne ca cefalee, vertij, insomnie, oboseala, tulb. de memorie, tulturari vizuale
si anemie usoara.
- cu timpul apar tulb. grave ca poliurie, polakiurie, azotemie , malformatii congenitale la produsul de
conceptie.
Mai intilnim intoxicatia cu cadmiu, arsen, pesticide, crom, cianuri, detergenti, hidrocarburi, bariu,
cobalt, seleniu, etc.

Conditii de potabilitate a apei

1.Organoleptice
Gust
Gustul apei este rezultatul continutului apei in elemente minerale si gaze dizolvate. Lipsa acestora
face ca apa sa aiba un gust fad, neplacut si care nu satisface senzatia de sete. Aceasta se areseaza
mai ales oxigenului care imprima apei un caracter de prospetime, dar si excesul de saruri minerale
poate produce modificarea gustului apei.
-excesul de fier- gust metalic
--------------calciu—gust salciu
- ----------magneziu------amar
- ---------cloruri -----sarat
-----------CO2 --------acrisor-intepator
-----------H2S ----------respingator-gretos
Miros
Mirosul apei este legat, de asemenea, de prezenta unor elemente naturale sau poluante in exces.
Pentru a fi potabila apa trebuie sa fie inodora insipida
2.fizice
-temperatura 7-15ºc
-turbiditatea-sub 5 grade SiO2
-culoarea –sub 15grade /dm³
-radioactivitatea
Temperatura apei
Apa rece cu o temperatura sub 5ºC produce o scadere a rezistentei locale a organismului fata de
infectii, favorizind producerea de amigdalite, faringite, laringite. Apa calda cu o temperatura peste
17ºC are un gust neplacut datorita pierderii gazelor dizolvate, in primul rind oxigenul si nu satisface
senzatia de sete. De aceea, temperatura apei trebuie sa fie cuprinsa intre 7 si 15ºC.
Turbiditatea apei
Turbiditatea apei este produsa de substantele insolubile din apa.
Culoarea apei
Culoarea apei este data de substantele dizolvate in apa.
Radioactivitatea apei
Radioactivitatea constituie ultima si cea mai recenta conditie fizica de potabilitate a apei.
3. chimice
Substantele cu actiune nociva
Substantele cu actiune nociva sint de cele mai multe ori toxice. Aceste substante provin cel mai
adeseori din afara prin poluare si au o limita maxima admisa foarte exacta. Numarul substantelor
toxice normate in apa de baut este variabil de la o tara la alta.

Substantele indezirabile
 Substantele indezirabile sint substantele care nu au efecte nocive(toxice) dar care prin prezenta
lor in apa modifica caracterele organoleptice ale apei intr-o astfel de masura incit fac apa improprie
consumului.
Substantele indicatoare ale poluarii
Substantele indicatoare ale poluarii formeaza o ultima grupa in care se incadreaza acele
substante care nu au efecte nocive toxice asupra organismului uman si animal si care nici nu
limiteaza folosirea apei.
2. bacteriologice
Prima si cea mai importanta conditie bacteriologica de potabilitate este lipsa totala din apa a
germenilor patogeni.
Germenii mezofili
In conditii obisnuite, numarul germenilor din flora proprie nu trebuie sa depaseasca 1000 pe cm³
de apa ; de aici concluzia ca numarul celor supraadaugati nu poate depasi 300/cm³.
Germenii coliformi
Germenii coliformi reprezinta un grup relativ eterogen, gasindu-se in fecalele omului si animalelor
cu singe cald intr-un numar mare, ceea ce le permite determinarea cu usurinta.
In cea ce priveste limita germenilor coliformi in apa, ea a fost stabilitala 0/100ml apa pentru apele
care se dezinfecteaza. Pentru apele care nu se dezinfecteaza limita acceptata este de sub 3/100ml
apa, limita la care nu au aparut niciodata epidemii.
Enterococii
Enterococii sint germenii care de asemenea se gasesc in fecale, dar intr-un numar mai mic decit
coliformii, ceea ce ii face mai dificili de determinat.
Germenii sulfito- reductori
Sulfito- reductori sint germeni care in conditiile neprielnice din mediul inconjurator trec in forme
de rezistenta(spori) si au astfel o viabilitate foarte mare in apa, lipsa lord in apa aratind ca aceasta
nu a fost de foarte multa vreme poluata.
Bacteriofagii enterici
Bacteriofagii enterici reprezinta o ultima grupa de indicatori sanitari ai poluarii fecale a apei.
Conditiile biologice
Organismele existente in apa sint strins legate de calitatile apei. Pentru a fi potabila apa trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii biologice :
- sestonul obtinut prin filtrare pe fileu sa nu depaseasca 1 cm³ la m³ de apa pentru instalatii
centrale si 1 cm³ la 100 litrii apa pentru instalatii locale ;
- organismele vizibile cu ochiul liber sa fie absente ;
- organismele caracteristice apelor poluate sa fie absente ;
- organismele daunatoare sanatatii, ca oua si larve de parazitii, sa fie absente ;
- organismele care prin inmultire in masa modifica caracterele organoleptice ale apei sa fie
absente sau in exemplare izolate ;
- organismele animale microscopice sa nu depaseasca 20/dm³ apa ;
- triptonul de poluare format din resturi fecaloide sau industriale sa fie absent.