Proiect:Radiațiile X

Profesoara:Pleșoiu Viorica

Eleva:Dodon Ana-Maria
Proprietătile radiatiilor X:
* in vid ele se propagă cu viteza lumini;

*impresionează plăcile fotografice;

* nu sunt deviate de câmpuri electrice si magnetice;

* produc fluorescenta unor substante (emisie de luminá); Exemple de substante fluorescente: silicat de
zinc, sulfur de cadmiu, sulfurà de zinc, care emit lumina galben-verzuie.

* sunt invizibile, adicà spre deosebire de lumina, nu impresioneazà ochiul omului;

* patrund cu usurintà prin unele substante opace pentru luminã, de exemplu prin corpul omenesc,
lamele metalice cu densitate mica, hârtie, lemn, sticlà s.a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea
mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de patrundere depinde de masa atomic si grosimea substantei
prin care trec.

* ionizează gazele prin care trec. Numărul de ion produsi indica intensitatea radiatilor.Pe această
proprietate se bazeaza functionarea detectoarelor de radiatii.

*au actiune fiziologică, distrugând celulele organice, find, in general, nocive pentru om. Pe aceastà
proprietate se bazează folosirea lor in tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea tesuturilor
bolnave.

Radiatia (razele) X sau radiatia (razele) Röntgen sunt radiati electromagnetice ionizante, çu lungimi
de unda mici, cuprinse intre 0,1 si 100 A (angstròm).

- În timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen, bombardând un corp metalic
cu electroni rapizi, a descoperit cà acesta emite radiatii forte penetrante, radiatii pe care le-a denumit
raze X (descoperire realizatà în anul 1895). Radiatiile X au fost numite mai târziu radiatii Roentgen sau
Röntgen.

Razele X se pot obtine in tuburi electronice, vidate, in care electroni emisi de un catod
incandescent sunt accelerati de câmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu
vitezà mare ciocnesc anticatodul care emite radiati X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul
interactionează cu atomii acestuia in două moduri:
* Electronii, având vitezà mare, trec prin invelisul de electroni al atomilor anticatodului si se
apropie de nucleu. Nucleul, find pozitiv, ¡i deviazà de la directia lor initiala. Când electronii se
indeparteazà de nucley, ei sunt frânati de câmpul electric al nucleului; in acest proces se emit
radiatii X.
* La trecerea prin invelisul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni
electronii atomilor acestuia. In urma ciocniri, un electron de pe un strat interior (de exemplu de
pe stratul K) poate fi dislocat. Locul râmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile
urmätoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N).Rearanjarea electronilor atomilor
anticatodului este insotita de emisia radiatiilor X.
 Sunt sigure razele X?
* Cu ajutorul razelor x medicii pot investiga interiorul organismului bolnavului si pot pune diagnosticul in
cazul unui traumatism sau boli. Cand sunt facute in mod adevat, radiatile x sunt sigure si benefice. Este
important ca razele x sa nu fie utilizate in mod abuziv pe parcursul vietii unei persoane, intrucât aceasta
poate fi expusă la o cantitate mare de radiatii, cumulative.

* Un alt aspect esential este sa se evalueze daca beneficiile razelor x depăsesc riscurile presupuse de
utilizarea acestora. Medici radiologi sunt instruiti sã foloseasca o cantitate destul de micã de radiatii
pentru a produce imaginea care va ajuta la stabilirea diagnosticului. Specialisti care fac investigatia cu
raze x si apoi interpreteazărezultatul obtinut, sunt adesea in másurá sa spunã pacientului ce volum de
radiatii este implicat.

*Pentru ca o persoana să inteleagă ce cantitate de radiatii este folosită in timpul unei investigati, trebuie
să măsoare actiunea unei doze erective de radiati (1 mSv) intr-o perioada de timp si riscul rezultat in
urma expunerii.De ex. , valoare medie este de apoximativ 3 mSv pe an. Iar o mamografie are o doza de 1
mSv sau cantitatea de radiatii x de pe parcursul a patru luni.

Razele X, riscuri si beneficii:

* Razele x sunt un tip de energie electromagnetica. Acestea au lungimi scurte de unda, ceea ce le
permite sã transporte destul de multà energie. Atunci când acestea sunt interceptate de organismul
uman intrá si radiatille ionizate in ecuatie. Radiatiile ionizate pot respinge electronii care orbiteazà in
jurul nucleelor atomilor. Cánd electronii se deplaseazà, acestia creeazà grupuri de atomi numite ioni,
care pot imprastia alti atomi prin celulele celui expus la radiatii x.

* Deteriorarea celulelor in urma radiatilor poate modifica ADN-ul si poate duce la cresterea sanselor
formárii celulelor anormale in timpul replicarii sau chiar a transformarii in celule canceroase, in timp.
Acesta este motivul pentru care specialistii utilizeazá doar doza necesarà de radiatii x sau cea mai mica
doza, in cazul imagisticii medicale.

* Mai mult, radiatille se acumuleaza in timp, astfel incât pot să apară probleme si in cazul in care se fac
investigatii cu raze x in mod frecvent. Razele x nu sunt doar nocive, totusi. Din fericire celulele umane se
pot vindeca in urma expunerii de scurtà duratà la raze x. in cazul unor afectiuni, razele x pot oferi
imaginea unor portiuni de dinti sau organe interne care nu sunt vizibile din exteriorul corpului.

* Acestea ajută la evaluarea fracturilor, rupturilor sau modificárilor anormale ale oaselor si permit
medicilor sá urmareascà eficienta operatillor chirurgicale. in cele din urmã, beneficile stabilirii
diagnosticului adevat si a urmarii tratamentului optim sunt de multe ori mai mari decât riscurile
presupuse de radiati. Este adevărat că razele x pot oferi chiar si indici in cazul situatilor mai delicate, cum
ar fi cazul in care un copil inghite in mod accidental un obiect.
 Generalități:
* Radiatile X sunt o formă de radiati prin ionizare. Acestea pot fi foarte periculoase. Cel mai important
lucru este sà se cunoasca modul in care actioneazà fasciculul incident de raze x. Existà mai multe
caracteristici ale razelor x care fac din acest tip de radiati unele deosebit de periculoase pentru utilizarea
lor in laborator (desi in timpul cercetárilor sunt analizate radiatii de intensitate redusà care nu sunt
riscante pentru specialisti care le studiazã).

* Radiatile x nu pot fi simtite de om, ins unele persoane pot simti furnicáturi la nivelul pielii atunci când
se aflà in apropierea unui instrument de analizà cu raze x. Practic nu se simt fasciculele razelor x ci mai
degraba senzatia rezultatà in urma interactiunii particulelor ionizate de raze x cu aerui

* Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice penetrate, cu lungime de unda mai scurta decat a luminii si
rezulta prin bombardarea unei tinte de tungsten cu electroni cu viteza mare.Au fost descoperite
intamplator in anul 1895 de fizicianul german Wilhem Conrad Roentgen, in timp ce facea experimente
de descarcari electrice in tuburi vidate, respectiv el a observat ca din locul unde razele catodice cadeau
pe sticla tubului razbeau in exterior raze cu insusiri deosebite; aceste raze strabateau corpurile,
impresionau placutele fotografice, etc. El le-a numit raze X dearece natura lor era necunoscuta

* Radiatille X se produc cand electronii cu viteza mare lovesc un obiect material.O mare parte din
energia electronilor se transforma in caldura lar restul se transforma in raze x, producand modificari in
atomii tintei, ca rezultat al impactului.Radiatia emisa nu este monocromatica ci este compusa dintr-o
gama larga de lungimi de unda.

* Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William Crookes.Cu un tub de sticla partial
vidat, continand doi electrozi prin care trece curent electric. Ca rezultat al ionizarii, ionii pozitivi loves
catodul si provoaca iesirea electronilor din catod. Acesti electroni, sub forma unui fascicul de raze
catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta razele X. Acest tub produce numai raze X
moi, cu energie scazuta.

* Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru focalizarea fasciculului de
electroni pe o tinta din metal greu, numita anod, produce raze X mai dure, cu lungimi de unda mai
scurte si energie mai mare.Razele X produse, depind de presiunea gazului din tub.

* Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de William David Coolidge in 1913 prin inventarea tubului de
raze X cu catod incalzit. Tubul este vacuumat iar catodul emite electroni prin incalzire cu un curent
electric auxiliar. Cauza emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni, ca in cazurile
precedente.Accelerarea procesului de emitere a electronilor se face prin aplicarea unui current electric
de inalta tensiune, prin tub. Cu cat creste voltajul, scade lungimea de unda a radiatiei.

* Fizicianul american Arthur Holly Compton (1892 - 1962), laureat al Premiului Nobel, prin studiile sale a
descoperit asa numitul effect Compton in anul 1922.Teoria sa demonstreaza ca lungimile de unda ale
radiatillor X si gama cresc atunci cand fotonii care le formeaza se ciocnese de electroni. Fenomenul
demonstreaza si natura corpusculara a razelor X.
 Prevenirea expunerii la o cantitate mare de radiatii X:
* Cu siauranta cà actinea razelor x poate fi negativà asupra organismului uman, dar existà multe lucruri
care pot fi fácute pentru a se réduce impactul expunerii la acestea.

* În primul rând, oamenii de stintà au creat diverse modalitàti de a minimiza expunerea la radiaïii x.
Aceasta include in mare parte respectarea másurilor de protectie in timpul unei investigatii cu radiatii x,
pentru a se micsora cantitatea dozelor care patrund in piele.

* De multe ori este suficient ca echipamentele sa functioneze corespunzator, intrucât oamenii de stinta
au creat diverse modalitati pentru minimizarea expunerii la raze x.

* Acest lucru include, printre altele, reglarea si masurarea cantitatii de raze absorbite prin piele, in
timpul unei proceduri, asiaurarea ca echipamentele functioneazà corespunzator si formarea adevatà a
specialistilor care manvreazà aparatura.

* Fiecare persoana trebuie sa se asigure ca nu este expusà in mod inutil la radiatii x, cá aparatura este
performanatà, iar medicii specializati in utilizarea ei trebuie sá respecte intomai recomandärile
specialistului pe parcursul procedurii. Nimanui nu ar trebui sa-i fie teamà sá intrebe dacà o radiografie
cu raze x este sau nu absolut necesará in cazul său.

Copiii - cei mai vulnerabili la raze X:

* Expunerea de scurtă durată la radiatile ionizate nu este ingrijoratoare in cazul adultilor dearece
celulele rapide se pot reface rapid (in cea mai mare parte) dar oasele si tesuturile copiilor sunt expuse
unor riscuri mai mari. Celulele copillor se divid mai repede pe masura ce acestia cresc,a ADN-ului a celor
care urmează să fie reproduse.

* Femeile insarcinate vor anunta medicul radiolog cà sunt gravide, inainte de a suporta o investigatie
care presupune utilizarea razelor x. Si chiar dacã in cazul a celor mai multe dintre scanarile medicale se
evità expunerea fetusilor la radiatii, este important ca medicul sã cunoascà detalii de acest gen. De
asemenea, pentru cá efectele radiatilor asupra organismului se cumuleaza in timp, medicii vor fi
rezervati atunci cand trebuie sà facà testari cu raze x in cazul tinerilor.

* Vulnerabilitatea copillor implica un risc mai mare al acestora de a dezvotla cancer sau alte probleme
de sanatate, mai tarziu, in viata. De aceea, ¡naintea oricárei investigati cu raza x parinti ar trebui sã
solicite toate detaliile legate de riscurile si beneficiile presupuse de o astfel de testare.

Razele X in medicina:
• Aplicatiile medicale ale razelor X sunt de domeniul radiologiei conventionale si al tomodensitometriei
(scaner cu raze X); ele au drept scop vizualizarea organelor.

Razele X in industrie:
• Radiografia gamma presupune plasarea unei surse de radiatii pe o parte a materialului sau a structurii
sudate analizate, si a unei pláci fotografice pe cealaltà parte. Prin developarea plãcii fotografice se obtin
uinformatii privind structura materialului analizat, calitatea imbinării sudate.