Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Razele X
A elaborat: Raileanu Ecaterina
Coordonator: Dobrovolschi Veronica

Chișinău,2021
 Radiația (razele) X sau radiația (razele)
Röntgen sunt radiații electromagnetice
ionizante, cu lungimi de undă mici,
cuprinse între 0,1 și 500 Å

•Razele X formează radiația X, o formă de

radiație electromagnetică. Cele mai multe
raze X au o lungime de undă cuprinsă între
0,01 și 10 nanometri, corespunzând
frecvențelor cuprinse între 30 petahertz și
30 exahertz (3 × 1016 Hz până la 3 ×
1019 Hz) și energii cuprinse între 100 și 110
keV. Lungimile de undă cu raze X sunt mai
scurte decât cele ale razelor UV și de obicei
sunt mai lungi decât cele ale radiațiilor
gamma..
  În multe limbi, radiația X este menționată cu
termeul radiația Röntgen  deoarece fiind
descoperit de Wilhelm Conrad Röntgen.

Wilhelm Conrad Röntgen (n. 27 martie 1845 – d.

10 februarie 1923) a fost un fizician german. Ca
profesor al universității Würzburg, studiind
descărcările electrice în tuburi vidate, a
descoperit în anul 1895 emisia unor radiații
penetrante, pe care le-a numit radiații X care,
după moartea sa și în pofida testamentului său,
au fost denumite raze Röntgen. În anul 1901 a
fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică.

Wilhelm Conrad Röntgen

 Descoperirea
•Wilhelm Conrad Röntgen a descoperit în timp ce
studia efectele descărcărilor sarcinilor electrice de mare
intensitate, prin tuburi de sticlă umplute cu gaz la presiuni
foarte joase.În noiembrie 1895 a descoperit că dacă tubul
prin care trece sarcina electrică este izolat cu un carton
negru, (pentru a exclude orice sursă de lumină, în
condițiile lucrului într-o cameră obscură), care are pe una
dintre suprafețele sale platinocianidă barică, respectivul
carton devine fluorescent, chiar dacă este la o depărtare
apreciabilă de tub.Fizicianul şi-a dat seama că energia
emisă de tub poate să treacă prin obiecte, aşa că a aşezat
diverse lucruri în faţa acestuia, observând cum panoul
fluorescent străluceşte de parcă nimic nu ar sta în calea
razelor. Până la urmă, Röntgen şi-a pus mâna în faţa
tubului şi cu mare uimire a constatat că pe panoul
fluorescent îşi poate vedea oasele.Ulterior, Röntgen a
descoperit ca acelasi fenomen are loc folosind placi
fotografice.
 Demonstrare
•Razele X se pot obține în tuburi electronice vidate, în care electronii
emiși de un catod incandescent sunt accelerați de câmpul electric dintre
catod si anod (anticatod). Electronii cu viteză mare ciocnesc anticatodul
care emite radiații X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul
interacționează cu atomii acestuia în două moduri:
•Electronii, având viteză mare, trec prin învelișul de electroni al
atomilor anticatodului și se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, îi
deviază de la direcția lor inițială. Când electronii se îndepartează de
nucleu, ei sunt frânați de câmpul electric al nucleului; în acest proces se
emit radiații X de franare.
•La trecerea prin învelișul de electroni al atomilor anticatodului,
electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. În urma
ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K)
poate fi dislocat. Locul rămas vacant este ocupat de un electron aflat pe
straturile următoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N).
Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este însoțită de emisia
radiațiilor X caracteristice.
Proprietatile radiatilor X
 Ele prezintă următoarele proprietăți:
• în vid ele se propagă cu viteza luminii;
• impresionează plăcile fotografice;
• nu sunt deviate de câmpuri electrice și magnetice;
• produc fluorescența unor substanțe (emisie de lumină); Exemple de substanțe fluorescente: silicat de zinc, sulfurǎ de cadmiu,
sulfurǎ de zinc, care emit lumina galben-verzuie.
• sunt invizibile, adică spre deosebire de lumină, nu impresionează ochiul omului;
• pătrund cu ușurință prin unele substanțe opace pentru lumină, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mică,
hârtie, lemn, sticlă ș.a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de pătrundere depinde de
masa atomică și grosimea substanței prin care trec.
• ionizeazǎ gazele prin care trec. Numǎrul de ioni produși indica intensitatea radiațiilor. Pe această proprietate se bazeazǎ
funcționarea detectoarelor de radiații.
• au acțiune fiziologicǎ, distrugând celulele organice, fiind, în general, nocive pentru om. Pe această proprietate se bazeazǎ folosirea
lor în tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea țesuturilor bolnave.
Prima radiografie din lume a fost
făcută soției lui Röntgen.
•La scurt timp dupa descoperire, Röntgen, a surprins pe clișeele
fotografice oasele unei mâini a soției sale și inelul pe care aceasta
îl purta. Röntgen prezintă descoperirea sa la 13 ianuarie 1896
împăratului Wilhelm al II-lea.În anul1900, Röntgen este ales
profesor şi director al Institutului de Fizică al Universităţii din
Munchen, iar un an mai târziu, primeşte premiul Nobel pentru
fizică (1901).La aproximativ o lună după prezentarea comunicării
lui Röntgen, savantul român fizicianul doctor S.D. Hurmuzescu,
care lucra atunci la Paris în laboratorul de cercetări fizice de la
Sorbona, împreună cu profesorul Benoit, a început să studieze
proprietăţile şi efectele razelor X, cu ajutorul unei instalaţii
improvizate de ei.
Este utilizat in:

1.Medicină
2.Industria CT (tomografia
computerizata)
3.Arhiologie
4.Sistemul de securitate
5.Utilizare artistica
 1)Medicină
•În medicină, beneficiul major al utilizării
radiaţiilor X este creșterea calității și
siguranței actului medical.
    Radiațiile ionizante au aplicații largi în
medicină, în:
 - radiologia de diagnostic (radiografii,
tomografii);
 - proceduri intervenționale (tratamentul
minim-invaziv în cazul afecțiunilor
vasculare și non-vasculare identificate în
sfere medicale precum:  - neurologie;
ginecologie; urologie și
oncologie); radioterapie (tratamentul 
oncologic  de distrugere a tumorilor
maligne).
2)Industria CT 
(tomografia computerizata)

•Industrial CT (tomografia
computerizată) este un proces
care utilizează echipamentele cu
raze X pentru a produce
reprezentări tridimensionale ale
componentelor atât pe plan
extern, cât și pe plan intern.
Aceasta se realizează prin
procesarea pe calculator a
imaginilor de proiecție ale
obiectului scanat în multe
direcții.
3)Arhiologie

•În arheologie, pentru

datarea osemintelor şi
picturilor din peșteri.
Radioactivitatea rocilor
permite determinarea
vârstei acestora.
4)Sistemul de
securitate

•Pentru sisteme de
securitate. Dispozitivele de
scanare pentru bagajele de
securitate din aeroport
folosesc raze X pentru
inspectarea interiorului
bagajelor pentru amenințări
de securitate înainte de
încărcarea pe aeronave.
5)Utilizare artistica

•Utilizarea artistică a razelor X se

reflectă în arta fotografică, în
cazul căreia se pot obţine
imagini deosebite prin iradierea
diferitelor obiecte precum
florile.