REFERAT RAZELE RONTGEN

Wilhelm Conrad Roentgen fizicean german , a fost profesor la

universitatile din Strasbourg , Giessen, Wursburg si Munchen. In 1825 cand facea experiente de
descarcari electrice in tuburi vidate, Rontgen a observat ca din locul unde razele catodice cadeau
pe sticla tubului razbateau in exterior niste radiatii cu insusiri deosebite: ele strabateau corpurile,
impresionau placile fotografice. Aceste radiatii, numite de catre Rontgen, raze X, sau dovedit a fi
de natura electromagnetica, deosebindu-se de lumina, numai prin lungimea lor de unda mai mica.
Radiatia X a fost larg studiata gasiindu-i-se numeroase utilizari in fizica, tehnica, medicina.
Rontgen s-a mai ocupat cu studiul fluidelor si a cristalelor. A fost primul laureat al premiului
nobel pentru fizica (1901).
Ulterior, Max von Laue a demonstrat c aceste radiaii foarte penetrante numite astzi i
radiaii Rntgen, sunt unde electromagnetice cu lungimi de und cuprinse ntre aproximativ 0,01
i 100 (anstromi) (1 = 10-10 m).
Printre oamenii de stiinta care au contribuit la descoperirea functiilor si proprietatilor razelor X
se mai numara Thomas Edison, Philipp Lenard si Nikola Tesla.

SCOALA GIMNAZIALA GEORGE BACOVIA

ALEXANDRU STEFAN IOAN
CLASA a VIII-a A

Radiaia X

Era n 1895 cnd Rntgen, studiind fluorescenta substantelor sub aciunea radiatiilor
catodice generate intr-un tub Crookes, a observat aparitia unei luminescente, pe un ecran pe care
era depus un strat de platino-cianura de bariu, aflat intampltor in apropiere. Aceasta fluorescenta
aparea chiar daca ecranul se afla la mai multi metri distant de tubul Crookes, sau chiar daca cel
din urma era invelit in hartie neagr. Concluzia lui Rntgen a fost ca efectul era datorat unei
misterioase radiatii, pe care a si numit-o radiatie X. Experimente ulterioare au evidentiat ca
aceast radiatie se propaga cu o vitez egala cu viteza luminii si nu putea fi deviata de campuri
electrice sau magnetice. Aceasta indica faptul ca ea nu era constituita din particule purtatoare de
sarcina electrica, deci era posibil ca ea s fie constituita din particule fara sarcina electrica.
Razele Rontgen poarta numele savantului german care le-a descoperit la sfarsitul
secolului trecut, cu ocazia unor experiente cu raze catodice. Banuind ca este vorba de radiatii
necunoscute in vremea aceea, le-a denumit raze X.
Prima fotografie cu razele X infatiseaza mana sotie sale. In radiografie sunt sunt
reprezentate oasele si verigheta. In aceea perioada, descoperirea lui Roentgen a creat senzatie.
Oamenii foloseau razele X mai mult in scopuri artistice, decat medicale.
In anii ce au urmat, Rntgen a studiat puterea de penetratie a acestor radiatii, prin diferite
materiale, si a observat ca produc fenomene de ionizare a aerului si impresioneaz placa
fotografica. A constatat de asemenea ca, introducand drept anticatod in tubul de descarcare in
gaze rarefiate o placa metalica, intensitatea radiatiei X creste. In acest fel s-a realizat primul
dispozitiv de producere a radiatiei X.
Razele Rontgen fac parte din grupa radiatiilor electromagnetice, adica a radiatiilor care se
propaga la distanta, sub forma unor oscilatii cu lungime de unda foarte mica, de zeci de mii de
ori
mai
mica
decat
a
luminii.
Undele electromagnetice nu au nevoie de mediu pentru a se transmite. Astfel, lumina si
undele radio pot circula in spatiul interplanetar si interstelar, la soare si stele, pana la Pamant.
RNTGEN, (1) rntgeni, s. m., (2) s. n. 1. S. m. Unitate de masura a dozei radiatiilor X sau Y
Raze X (sau rntgen) = unde electromagnetice cu lungimi de unda mult mai mici dect acelea ale
luminii.
PROPRIETATILE RAZELOR RONTGEN

Razele Rontgen au o serie de proprietati - unele comune tuturor razelor electromagnetice, altele
particulare.
Ele prezint urmatoarele proprietai:
- cea mai importanta proprietate chimica este impresionarea placii fotografice; Radiatiille X
impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina
-in vid ele se propag cu viteza luminii; - se propaga in linie dreapta si au viteza de 300 000
km/sec;
-impresioneaz placile fotografice;
-nu sunt deviate de campuri electrice i magnetice;
-produc fluorescenta unor substane (emisie de lumina); Exemple de substane fluorescente:
silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galben-verzuie.
-sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului;
-patrund cu usurinta prin unele substante opace pentru lumina, de exemplu prin corpul omenesc,
lamele metalice cu densitate mica, hartie, lemn, sticla s.a., dar sunt absorbite de metale cu
densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de patrundere depinde de masa atomica i
grosimea substantei prin care trec.
-ionizeaza gazele prin care trec. Numarul de ioni produsi indica intensitatea radiatiilor. Pe
aceasta proprietate se bazeaza functionarea detectoarelor de radiatii.
-au actiune fiziologica, distrugand celulele organice, fiind, in general, nocive pentru om. Pe
aceasta proprietate se bazeaza folosirea lor in tratamentul tumorilor canceroase, pentru
distrugerea tesuturilor bolnave.
Aceste proprietati fac posibila intrebuintarea razelor Rontgen in radiografii.
Razele Rontgen se sumeaza, se cumuleaza in tesuturile vii pe care le strabat.

OBTINEREA RADIATIEI X

Razele X se pot obtine in tuburi electronice vidate, in care electronii emisi de un catod
incandescent sunt accelerati de campul electric dintre catod si anod. Electronii cu viteza mare
ciocnesc anticatodul care emite radiatii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul
interactioneaz cu atomii acestuia in dou moduri:
Electronii, avand viteza mare, trec prin invelisul de electroni al atomilor anticatodului si
se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, ii deviaza de la directia lor initial. Cand electronii
se indeparteaza de nucleu, ei sunt franati de campul electric al nucleului; in acest proces se emit
radiatii X.
La trecerea prin invelisul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot
ciocni electronii atomilor acestuia. In urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de
exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul ramas liber este ocupat de un electron aflat pe
straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor
anticatodului este insotita de emisia radiatiilor X.

SURSE DE RAZE-X
Sistemul

solar-

Atmosfera

externa

Soarelui

este

sursa

de

raze-X.

Stele - Atmosfera fierbinte sau corola stelelor normale produc si ele raze-X. Observatiile razelorX sunt folositoare la intelegerea activitatii stelelor in evolutia lor.
Stelele Pitice Albe- Acestea sunt dense, resturi arse ale unor stele cum ar fi Soarele. Ele s-au
format in urma consumarii combustbilului nuclear.
Supernove si ramasite ale acestora Cand o stea explodeaza si se transforma intr-o supernova,
explozia creeaza un nor in care se pot atinge valori de mai multe milioane de grade care
straluceste in raze-X timp de mii de ani. Observatiile razelor-X pot dezvalui dinamica exploziei
si elementele grele prezente in norul rezultat.
Stelele neutronice- Cand o stea masiva devine o supernova, ea poate lasa in urma sa ramasite
dense numite de specialisti stele neutronice. Stelele neutronice tinere trimit in afara lor
particule cu energii care pot trimite raze-X timp de mai multe mii de ani.
Gaurile negre-Cand stea moarta are masa mai mare decat trei sori, aceasta formaeaza o gaura
neagra in spatiu. Telescoapele pentru observarea razelor-X ne dau o imagine asupra materiei
supraincalzite
care
se
misca
in
jurul
gaurilor
negre.
Galaxiile Observatiile prin raze-X a galaxiilor normale au revelat calduroasa, energetica parte a
caracterului unei galaxii prin localizarea stelelor neutronice, ramasitele supernovelor si ale
gaurilor
negre.
Galaxii active si Quasari Galaxiile active duc o viata violenta, de obicei in centrul acestora.
Aceasta activitate se datoreaza unei gauri negre uriase din centrul acestora sau o coliziune cu o
alta galaxie sau ambele. Quasarii sunt exemple extreme de galaxii active.
Un fundal radioactiv Cerul observat in raze-X nu este intunecat, ci este slab luminat, lumina in
raze-X care vine de la multe surse indepartate.

Absorbtia de raze-X

Absorbtia acestora de catre atmosfera Pamantutui este impartita pe mai multe straturi
atmosferice. Absorbtia se face in urmatorul mod:
Fotonii razelor-Xparticule minuscule incarcate cu energie electromagnetica puternica
sunt absorbiti de orice intalnesc in cale si care este compus din atomi. Cantitatea de radiatii se
imputineaza trecand prin ionosfera si prin stratul de ozon.
Ce se intampla cand razele-X sunt absorbite in atmosfera?
Energia unei unde X incearca sa deplaseze un electron de la orbita lui din jurul unui atom de
oxigen.acest proces se numeste absorbrtia foto-electrica, deoarece un foton este absorbit in
procesul inlaturarii electronului de la atom.
Telescoapele pentru observarea razelor-X de deasupra Pamantului pot colecta radiatii de
tip X de la surse care se afla la miliarde de ani lumina departare. Aceste radiatii-X de provenienta
cosmica sunt focalizate de o oglinda concava si redirectionate spre un aparat de masura a
intensitatii si proprietatilor cum ar fi directia din care vin si energia razelor-X. Un material solid sau
gazos din interiorul aparatului absoarbe aceste raze sub efectul foto-electric.

APLICATII ALE RADIATIEI X

Radiatiile X sunt de natura electromagnetica, deosebindu-se de lumina prin lungimea de

unda mai mica.
Radiatiile electromagnetice sunt produse prin oscilatia sau acceleratia unei sarcini
electrice. Undele electromagnetice au atat componente electrice cat si magnetice. Gama
radiatiilor electromagnetice este foarte larga: unde cu frecventa foarte inalta si lungime mica
sau frecventa foarte joasa si lungime mare.
Lumina vizibila constituie numai o parte din spectrul undelor electromagnetice. In
ordine descrescatoare de frecventa, spectrul undelor electromagnetice se compune din: radiatii
gama, radiatii X, radiatii ultraviolete, lumina vizibila, radiatii infrarosii, microunde si unde radio.
Undele electromagnetice nu au nevoie de mediu pentru a se transmite. Astfel, lumina si
undele radio pot circula in spatial interplanetar si interstelar, la soare si stele, pana la Pamant.
Indiferent de frecventa si lungimea de unda, undele electromagnetice au o viteza de
299.792km/s in vid. Lungimea si frecventa undeleor electromagnetice sunt importante in
determinarea efectului termic, al vizibilitatii, al penetrarii si a altor caracteristici.

Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie, medicina.

1. Radiografia este o metoda radiologica traditionala ce consta in examinarea organismului cu

ajutorul radiatiilor Rntgen (raze X), care impresioneaza un film fotografic. Dar mai trebuie sa
stii ca radiografiile nu "impresioneaza" doar radiologul care le interpreteaza, ci si organismul
expus. Si o face in mod negativ, adica il iradiaza.
Razele

sunt

folosite

inca

din

anii

90

in

imagistica

medicala.

Radiatia X este o radiatie ionizanta. In momentul in care razele X lovesc un organism sau o
substanta, ele provoaca transformarea atomilor componenti ai acelei substante sau ai acelui corp
in ioni cu o reactivitate chimica deosebita. In acest fel se declanseaza diverse reactii chimice care
pot
duce
la
alterarea
substantei
vii,
a
materialului
genetic.
De aceea, explorarile radiologice se fac in regim special si cu multa prudenta!

2. In industrie, razele X sunt folosite pentru verificarea calitatii sudurilor.

3. Razele X sunt utilizate si in fotografie.
4. Spectroscopia cu fotoelectroni reprezinta o intrebuintare a razelor X in analizele chimice,
tehnica bazandu-se pe proprietatile efectelor fotoelectrice.
5. Curatorii si specialistii in obiecte de arta foarte vechi scaneaza picturile cu aparate cu raze X
pentru a observa anumiti pigmenti si texturi greu perceptibile de ochiul uman.
6. Verificarea camioanelor in punctele de frontiera se face cu ajutorul dispozitivelor cu raze X.
7. Standardele de securitate foarte ridicate din aeroporturi fac ca aparatele cu raze X sa fie
obligatorii pentru operatiunile de check-in si verificarea bagajelor.
8. Armata SUA a dezvoltat o arma bazata pe utilizarea razelor X. Proiectul a fost ulterior
abandonat.

9. La mijlocul secolului trecut, medicul britanic Rosalind Franklin a cercetat structura ADN-ului
folosind cristalografia cu raze X.
10 . Fara microscoapele cu raze X n-am putea vedea obiectele imperceptibile pentru ochiul
uman. Iata o utilitate a radiatiei electromagnetice care a condus la multe inventii si descoperiri
ale oamenilor de stiinta.
11. Folosirea razelor X in terapia medicala se numeste radioterapie.
12. Aproape toate tratamentele de angioplastie se bazeaza pe imagistica medicala cu raze X.
13. Iodura de sodiu face ca razele X sa poata fi vizibile.

Razele X constituie cea mai importanta descoperire a lumii moderne,

surclasand ca importanta descoperirea penicilinei si a structurii ADNului, potrivit unui sondaj realizat de Science Museum din Londra.

Bibliografie: sursa
internet:
http://www.timpul.md/articol/wilhelm-konrad-roentgen--descoperitorul-razelor-intunecate-38464.html http://ro.wikipedia.org,http://www.physics.pub.ro/,
http://www.hitechpedia.ro/25-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-razele-x/,
http://schemeelectrice.com/raze-roentgen , http://www.istoricul.ro/subiect-Radiatie_X