RADIATII X

Preda Ioana - Manuela

Cine a descoperit radiatiile X?

 Razele X au fost descoperite, intamplator, in

anul 1895 de catre fizicianul german Wilhem Conrad
Rontgen, in timp ce facea experimente de descarcari
electrice in tuburi vidate. Acesta a observat ca din
locul unde razele catodice cadeau pe sticla tubului,
razbeau in exterior raze ce strabateau corpurile.
 Rontgen le-a numit raze X, deoarece natura lor
era necunoscuta. Ulterior, au fost numite radiatii
Rontgen, in cinstea fizicianului care le-a descoperit.
 Unde sunt utilizate Radiatiile X?

 Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica,

in special in dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca
mijloc de cercetare, radiatiile X au permis fizicienilor
sa confirme experimental teoria cristalografiei.
 In afara de aplicatiile din fizica, chimie,
mineralogie,metalurgie si biologie, razele X se
utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva a
unor aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se
utilizeaza Cobalt 60 si Caesium 13.
  Radiatiile X pot fotografia interiorul unui
corp opac. Astfel, ele au o aplicatie spectaculoasa in
medicina: medicii reusesc sa vada interiorul corpului
uman fara sa apeleze la interventia chirurgicala.
Rezultatul acestui “proces” de fotografiere a
interiorului unui corp opac poarta numele de
radiografie.
 Vizualizarea organelor interne este posibila,
deoarece radiatiile X sunt absorbite diferit de muschi si
oase si impresioneaza placile fotografice. Radiatiile sunt
folosite astfel in scop diagnostic, dar prezinta si utilizare
terapeutica, autand la tratarea cancerului.
 Ce sunt radiatiile X?

 Radiaţiile X sunt radiaţii electromagnetice cu

lungimea de undă cuprinsă în intervalul (10-3< λ < 10)nm,
iar frecvenţa foarte mare (3·1016 - 3·1020)Hz.
 Cum se produc radiatiile X?

 Pentru producerea razelor, se utilizează tubul de

raze X care conţine:
• tub de sticlă;
• filamentul încălzit care emite electroni prin emisie
termoelectronică;
• electronii care au viteze mari, ciocnesc anticatodul și
în urma frânării acestora, din substanţa anticatodului se
emit radiaţii X.
Cum se obtin radiatiile X?

Radiaţiile X sunt rezultatul interacţiunii dintre

electronii rapizi și atomii substanţei anticatodului.
Spectrul radiaţiilor emise are două componente:
1. Radiaţia X de frânare ( spectru continuu )
2. Radiaţia X caracteristică ( spectru de linii )
1. Radiaţia X de frânare ( spectru continuu )
 electronul rapid trece prin învelișul electronic al
atomului din anticatod și se apropie de nucleu;
 nucleul fiind încărcat pozitiv, va devia electronul de la
direcţia sa iniţială obligându-l
să evolueze după o hiperbolă;
 electronul este frânat în
câmpul nucleului și emite fotoni.
In cazul frânării până la oprire,
energia fotonului emis este egală cu energia cinetică
iniţială a electronului și corespunde frecvenţei maxime,
adică lungimii de undă minime, numită limita spectrului
continuu.
 Limita spectrului continuu, nu depide de natura
elementului anticatodului, ci numai de tensiunea de accelerare.

In cazul transferului maxim de energie, se poate scrie ca

pierderea totala a energiei cinetice a electronului este Ec =
eU, unde U este tensiunea la care acesta a fost accelerat.
Aceasta energie se regaseste in energia fotonului emis:
hc
eU  h max 
min
In acest caz, frecventa fotonului X este maxima, iar
lungimea de unda a radiatiei de franare este minima. Deci,
valoarea minima a lungimii de unda a radiatiei produse este:
hc
min 
eU
 2. Radiaţia X caracteristică ( spectru de linii )

Un alt proces de emisie a radiatiei X este cel in care

electronul ionizeaza atomul tintei scotand un electron de pe un
nivel interior atomului.
In aceasta situatie, va avea loc o rearanjare a
electronilor paturilor superioare. Acestia vor face salturi,
ocupand nivelele interioare
ramase libere.
Ca urmare, vor fi emise
cuante a caror energie
corespunde diferentei de energie
dintre nivelele electronice intre
care se realizeaza tranzitiile.
 Lungimile de undă ale radiaţiilor emise se calculează cu legea
Moseley:
1 2 1 1 
 R Z     2  2 
 n k  σ – constanta de ecranare
a) Seria K, n = 1,se obţine
în urma tranziţiilor de pe păturile L,M,N…
k = 2 ( linia Kα )
k = 3 ( linia Kβ )
k = 4 ( linia Kγ ) etc.
b) Seria L, n = 2,se obţine
în urma tranziţiilor de pe păturile M,N,O…
k = 3 ( linia Lα )
k = 4 ( linia Lβ )
k = 5 ( linia Lγ ) etc.
 Care sunt proprietatile razelor X?

 impresionează plăcile fotografice;

 în vid ele se propagă cu viteza luminii;
 sunt invizibile;
 nu sunt deviate de câmpuri electrice şi magnetice;
 produc luminiscenţa unor substanţe;
 pătrund prin unele substanţe opace, de exemplu prin
corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mică, hârtie,
lemn, sticlă ş.a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea
mare (plumb);
 ionizeazǎ atomii mediului străbătut;
 au acţiune fiziologicǎ, distrugând celulele organice,
fiind, în cantitate mare, nocive pentru om.
 Care sunt efectele nocive ale razelor X?

 expunerile dese și în doze mari la radiaţii pot avea efecte

nocive asupra organismului uman;
 ţinta preferată a radiaţiilor X este ADN-ul;
 CATARACTA- poate fi una din reactiile adverse in cazul
iradierii cu raze X;
 afectează pielea producând cancer.
Bibliografie
http://www.unica.ro/detalii-articole/articole/115-ani-descoperire-raze-x-7445.html
http://ro.scribd.com/doc/51420330/RADIATIILE-X
http://www.youtube.com/watch?v=d82f6dxJd7w
http://lumeafizicii.wordpress.com/aplicatii-ale-fizicii-in-medicina/
http://www.hitechpedia.ro/25-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-razele-x/1874.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_X