Lumina din punct de

vedere stintific,artistic
si spiritual
De Mateiu Cristian

Lumina din punct de vedere stintific

Luminaestestimululcareacionndasupraretineidinochiproducelaomulsntossenzaia
vizual.Dinpunctdevederefizic,luminaesteoradiaieelectromagnetic ;pentruafiperceput
deomeatrebuiesaibanumitecaracteristici:frecvena trebuiesfiecuprinsntrelimitele
sensibilitiivizualealereceptorilorfotosensibilidinretin,iarintensitateatrebuiesdep easc
praguldesensibilitatealacestora.nsenslargsepoatefolositermenulde"lumin" ipentru
radiaiielectromagneticeinvizibilepentruom,cadeexemplu luminainfraroie saucea
ultraviolet.Luminampreuncutemperaturafacepartedinfactoriiecologici.

Attluminaproveninddirectdelaosursdelumin,cticeatransmis,reflectat,mpr tiat
saudifractatdediferitecorpuri,arepentruochiulumanoseriedecaracteristici,printrecare:

intensitateluminoas ,determinatdeputereatransportatderadiaieidesensibilitatearetinei;

culoare,determinatdespectruldefrecvenealeradiaieiincidenteperetin;

polarizare,determinatdeplanurilesauplanuldeoscila iealundelorelectromagnetice;

coeren ,determinatdefazaoscilaiilor.

Caracteristici fizice ale luminii

Undele electromagnetice, deci i lumina vizibil, se compun dintr-un cmp electric

i unul magnetic, orientate perpendicular unul pe cellalt, amndou variabile n
timp i spaiu, i care se genereaz reciproc. Variaia acestor cmpuri este n
general[necesit citare] periodic att n timp ct i n spaiu; perioada de repetare
temporal a oscilaiilor este inversul matematic al frecvenei cmpului
electromagnetic respectiv; perioada spaial este numit lungime de und. Aceste
dou caracteristici snt legate ntre ele prin intermediul vitezei de propagare a
undei (v. viteza luminii). Frecvena undelor electromagnetice nu depinde de mediul
n care se propag acestea. n schimb, lungimea de und depinde de viteza de
propagare a undei ntr-un mediu dat, astfel nct aceeai und trecnd dintr-un
mediu n altul va suferi variaii ale lungimii de und, conform relaiei:

Undeleelectromagneticerealesepotdescompunenundeelementarecuurmtoarelecaracteristici:
frecven:aceastfrecvenunicdeterminncazulluminiivizibile culoareaperceputdeochi.Culorileundelorelementaresnt
pure,iniciodatnusentlnescnnatur.Luminaprodusdelaseri,ceaobinutprinsepararealuminiialbenculorilecomponente,
ceaobinutcuajutorulunorfiltre,sntexempledelumincaredoarseapropiedeundelemonocromaticeideale.Dispozitivelede
reproducereaculorilor(ecranuldetelevizorcolor,tipriturilecolor,etc.)nupotredafidelculorideoasemeneapuritate.
amplitudine:aceastaesteomsuravariaieicmpurilorelectricimagneticcarealctuiescunda.Estedeasemenealegatde
strlucireaaparentauneisursedelumin.Trebuieprecizattotuicochiulnuestelafeldesensibillatoateculorile, iestechiar
insensibillarazeleelectromagneticedinafaraspectruluivizibil.Culoricareparsaibaceea iintensitatevizualpotaveaintensit i
fizicefoartediferite.
polarizare:vectorulcmpuluielectricicelalcmpuluimagneticsntperpendiculareattunulpecellaltct ipedirec iadepropagare
aundeielectromagnetice.Darchiaricuaceastlimitaremaiestepermisungraddelibertate,derota ieacelordoivectorinjurul
direcieidepropagare.Dacfadeunanumitsistemdeaxedecoordonatevectorulcmpuluielectricestedeexemplu vertical,
spunemcluminarespectivestepolarizat vertical.nmodobinuitochiulnuestesensibillapolarizarealuminii,darexist
experimenteopticesimpleprincareaceastasepoatepuneneviden.

Emisiiledelumina

Luminapoatefiemisasauradiatadeelectronicaregraviteazainjurulnucleului
atomuluilor.Electroniipotgravitainatominumaiinanumitecazurisenumesc
orbitalisiauoanumitacantitateenergetica.Cantitateadeenergiedecare
atomularenevoiepentrufiecareorbitalsenumesteenergiedenivelpentruun
atom.
Fiecareatomareocantitateunicadeenergie,sienergiilecorespunztoare
fotonilorpotformainvelisuriceimpreunasenumescspectrulatomic.Acest
spectruestecaoamprentadupcarefiecareatompoatefiidentificat.Procesul
deidentificareauneisubstantedintr-unspectrusenumestespectroscopie.
Legilecaredescriuinvelisuldeenergiealorbitalilorsialatomilorsuntlegice
apartinTeorieiQuantice.Eleaufostinventatein1920specialpentrumasurarea
radiatiilorluminoasesimarimiiatomilor.

Spectrulelectromagnetic

Spectruelectromagneticsereferalainteagagamade
frecventesilungimideundalaeundelorelectromagnetice.
Luminatraditionalasereferalagamafrecventelorcarepot
fireceptionatesidecatreom.Acestefrecventesuntfoarte
inalteaproapeojumatatesautreisferturidintr-unmilionde
miliardeHz.Lungimilelordeundasuntintre400-700nm.
RazeleXaulungimideundacarevariazadelacateva
miimidintr-unnmlacativanm.Ceamaiscurlalungimede
undapecareomulopoatedetectaesteluminaalbastra
inchisala400nm.Ceamailungaesterosulaprinsla
aprox.700nm.Celemaimultesursenuradiazalumina
monocromatica.Ceeacenumimluminaalba(caceaa

Polarizarea

Polarizareasereferalacampuluimagneticintr-oundaelectromagnetica.O
undaalcareicampelectricoscileazaverticalsaspunecaavemopoarizare
verticala.(idemptorizontal).Campulelectricdinundeleluminoasealesoarelui
vibreazaintoatedecidirectluminasoareluipoatefinumitanepolarizata.
OchelariiPolaroidblocheazaluminapolarizataorizontalsireducluminozitatea
luminiisolarecenusemaireflectapesuprafeteorizontale.

Sursedelumina

Surseledeluminadiferainfunctiedecumdistribuieenergiaparticulelor
incarcate(electroni)alecarormicareproduclumina.Dacaenergiavinedela
calduraatuncisursasenumesteincandescenta.Dacaenergiaenergia
provinedinaltasursachimicasauelectrica,sursasenumesteluminescenta.
SursaIncandescenta.Lasursaincandescentaatomiiseciocnescuniicualtii.
Acestecoliziunitransferaenergiespreelectroniimpingandu-ipeacestiaspre
nivelesuparioare.Candelectroniielibereazaaceastaenergie,eiemitfotoni.
Unelecoliziunisuntmaiputernicaiaralltelemaiputinputernicaastfersun
elminatifotonideenergiediferita.Luminalumanariiesteincandescentasi
rezultadinexcitareaatomilordefuningineinflacaraincinsa.Luminadintr-un
bacincandescentprovidedinexcitareaatomilordintr-unfirsubtirenumit
filamentcareseteincalzitdecurentulcetreceprinel.

Aproape75%dinradiatiileceprovindelaluminaincandescentaaunuibacsunt
infrarosii.Oameniidestiintaauinvatatdespreproprietatileluminiiincandescenterealesi
le-aucomparatcuoincandescentateoreticanumitaBlackBody".UnBlackBody"este
osursaidealadeluminaincandescentacuoemisieaspectruluicenudepindedince
materialprovinelumina,cinumaidetemperaturaacestuia.
SursaLuminescentaabsoarbeenergiedinaltasursadecatcaldura,siestedeobicaimai
recedecatsursaincandescenta.Culoareauneisurseluminescentenuesteraportatala
menperaturasa.Oluminafluorescentaesteuntipdeluminaluminescentacarefaceuz
deunelementchimicnumitfosfor.

Legile Refractiei

Pentru a putea calcula drumul unei raze de lumina se poate apela la o schema
similara celei alaturate: stiind unghiul de incidenta si proprietatile celor doua
medii, se poate calcula unghiul de refractie (unghiul de reflexie este egal cu
cel de incident)02=sin la puterea -1 (n1/n2 * sin01 n1 i n2 fiind indicii de
refractie ai celor doua medii (raportul dintre viteza luminii n acel mediu si
viteza luminii n vid). n cazul unui unghi de incidenta foarte mare (raza cade
foarte piezis), poate aparea fenomenul de reflexie totala: practic toata
lumina se reflecta inapoi n mediul din care a venit. Acest lucru se ntmpla
pentru 0<0 crit unde 0 crit= sin la puterea -1(n2/n1) .

Legea de refractie enuntata mai sus este valabila doar pentru materiale
izotrope, nefiind respectata daca este vorba de materiale anizotrope (cum ar
fi unele cristale), unde apare birefringenta.

LUMINA DIN PUNCT DE VEDERE RELIGIOS

Lumina Sfnteste considerat de cretinii ortodoc i a fi o minune care se ntmpl n

fiecare an laBiserica Sfntului MormntdinIerusalimn Smbta Mare, ziua
dinainteaPateluiOrtodox. Muli o consider cea mai veche minune anual atestat a
lumii cretine. A fost documentat consecvent din 1106, men iunile anterioare fiind
sporadice. Ceremonia este transmis n direct nGrecia,Rusia,Ucraina, Romnia,
Belarus, Bulgaria, Georgia, Cipru, Liban i alte ri cu comunit i majoritare cre tinortodoxe.

n smbta de dinaintea Patelui, la prnz, patriarhul grec, mpreun cu clerul lui

nvemntat n straiele sacerdotale i urmat de patriarhul armean cu clerul lui i cu
episcopul copilor, mrluiesc n procesiune grandioas i solemn, i cntnd imnuri,
de trei ori n jurul Sfntului Mormnt.Odat procesiunea ncheiat, Patriarhul Ortodox
al Ierusalimului sau alt arhiepiscop ortodox cite te rugciunea Pogorrii Sfintei Lumini,
i d jos robele i intr singur n mormnt. Prela ii armeni i cop i rmn n
anticamer, unde spun c edea ngerul cnd s-a artat femeii credincioase (Maria
Magdalena) dup nvierea luiIisus.

LUMINA DIN PUNCT DE

VEDERE ARTISTIC

Egiptul Antic

In Egiptul Antic, cultul soarelui si puterea luminii au inspirat proiectarea

templelor si altor tipuri de constructii. Lumina reprezenta pentru egipteni
trezirea la viata iar templele constituiau locuintele divinitatilor. Acestea erau
organizate in functie de o axa de compozitie si contineau mai multe incaperi,
trecerea facandu-se progresiv de la lumina la intuneric, urmarindu-se astfel
localizarea sanctuarului prin penetrarea luminii, readucand divinitatea la
viata. Astfel, lumina nu era reprezentata numai prin puterea sa ci era
emanatia divina a soarelui. Egiptenii erau foarte constienti de modul de
organizare al iluminatului interior in cladirile monumentale, creand axe de
lumina. Acest lucru se facea prin directionarea razei de lumina pe statui,
punctul central al constructiei, lasand restul incaperii in umbra, aceasta
trecere facandu-se treptat pentru a sugera misterul rasaritului.

Grecia Antica
In Grecia Antica, tara mediteraneana in care lumina
este insotita de o caldura sufocanta, deschiderile
utilizate in acoperisurile templelor erau restranse,
permitand patrunderea unei raze de lumina, cu
scopul de scoate in evidenta statuia zeului caruia ii
era inchinat monumentul. Sectiunea si modenatura
antablamentului, forma coloanei pot fi atribuite in
mare masura cunoasterii profunde a efectelor
luminii.

Pantheonul Roman
Pantheonul Roman este un alt exemplu din
Antichitate, acesta ilustrand faptul ca romanii au
fost primii care au proiectat constient spatiile
interioare, folosind lumina pentru a pune in
valoare si pentru a articula spatiile. Ei au folosit
lumina mai degraba intr-un scop bine stabilit,
decat intr-un sens abstract sau metaforic, razele
soarelui deplasandu-se prin spatii, scotand in
evidenta figurile si statuile din interior.

Evul Mediu
In perioada Evului Mediu putem observa inca odata
fascinatia luminii.
In bisericile bizantine lumina este amenajata in asa
fel incat sa se infiltreze prin cupola, peretii laterali
ramanand in penumbra.Un exemplu ilustrativ in
acest sens il constituie cupola bisericii Sfanta Sofia
care, datorita braului de lumina pe care se
reazama in aparenta, da privitorului impresia ca
pluteste deasupra uriasei nave centrale.

Pe de alta parte, in aria civilizatiei occidentale, in

cadrul catedralelor gotice, ajustarea structurala a
pietrariei era facuta in asa fel incat sa permita
patrunderea in interior a unei cantitati cat mai ridicate
de lumina naturala. Deschiderile, de cele mai multe ori
prevazute cu vitralii adaugau o infatisare picturala prin
transparenta insusirilor plastice ale arhitecturii
interioare. Dematerializarea fiintei, prin reprezentarea
in vitralii este un procedeu de maxim efect, lumina
capatand astfel intelesuri mistice, poetice si
emotionale.

Barocul
In cadrul barocului, simbolismul si metafora
luminii si intunericului au constituit ideilevehicul pentru expresia misterelor religiei si
erau folosite pentru a inspira credinta.
Arhitectura si arta baroca sunt caracterizate
prin miscare, emotie, paroxism, irationalitate,
spiritualitate, miscare atmosferica, toate fiind
reprezentate printr-o maniera deosebita a
folosirii luminii.

Neoclasicismul
O

exemplificare a modului de folosire

a luminii o gasim in perioada
Neoclasica a secolului al XVIII-lea,
atunci cand avea rolul de a clarifica
formele geometrice si spatiile bazate
pe dinamism si legile naturii.

InfluenatdegndireadinSecolulluminilor,
neoclasicismulimpunedominaiarigorii,avndca
modeleartagreacicearoman.Antichitatease
impunedinnou,nopoziiecuconcepiilebaroce.
Aceastanoualecturestemenitsducla
redescoperireasimplitiiiprofunzimiinaturii,spre
deosebiredetririlesuperficialealerococo-ului.
Temelemitologiceiantice,suntdinnouprezente.n
timpulprimuluiImperiu(1804-1814),neoclasicismul
devinestiluloficial.
Revoluiafrancezsefoloseteieadeaceststil
pentruaevideniavirtuilepatriotice,regndindvalorile
anticentermenimorali.Artistultrebuiesfieacumo
persoanangajatcivic,cares-inveepeceilal i
fapteleeroilorantici,stimulndastfelvirtutea.

Stilulneoclasicsecaracterizeaznprincipal
printr-ontoarcerelaformelegreco-romane.
Pentruartiti,nuestevorbadearecurgela
imitareaservilaAntichitiisaulaexperiena
Renateriiitaliene,cideadezvoltanoiprincipii,
destulderepedetransformatenregulirigide:
claritateaexpunerii,simplitateastructuriiprin
intermediulordinii,alsimetriei,alproporiilor.