1.

Generalitati
1.1. Imaginea ecosistemului Barlad

Vecini :
-

In S jud. Vrancea
In E jud. Galati si jud.
Vaslui
In N jud. Iasi
In V jud. Bacau

1.2. Date generale

Amplasare : 4613N 2740E
Raul Barlad are 247 km lungime si un bazin cu o suprafata de 7395 km2. Acesta
se varsa in raul Siret si trece prin judetele Galati si Vaslui . Din el se pot alimenta trei
orase destul de insemnate, daca ne gandim la numarul de locuitori ce traiesc in Tecuci,
Barlad si Vaslui. Acesta are numerosi afluenti precum : Corozel, Berheci, Bagdana,
Simila, Tutova, Horoiata, Lohan, Rahova, Buda, Barzata, Hobana, Idriciu s.a.

2. Biotopul
Biotopul reprezinta substratul pe care plantele si animalele isi desfasoara
activitatea, el poate fi recunoscut drept componenta nevie care formeaza mediul
inconjurator. Trasaturile principale ale acestuia pot fi recunoscute studiind indeaproape :
hidrosfera, litosfera si atmosfera.

2.1. Litosfera
Raul Barlad este situat pe o zona de silvostepa,dar si aluviunile aduse de rau ii
confera acestuia o vasta diversitate de tipuri de sol.Acestea sunt:

Cernoziomurile levigate se formeaza in conditiile stepelor mezofite ale

zonei de silvostepa, dar se intilnesc si sub paduri de stejar cu invelis ierbos. Profilul are
un caracter general molic, levigat, adica lipsit totalmente de carbonati. Ca regula,
prezenta carbonatilor (efervescenta) incepe ceva mai jos de limita inferioara a orizontului
B.

Cernoziomurile vertice se formeaza in conditii de stepa, pe roci argiloase

cu continut ridicat de argila fina. Orizontul A este molic, structurat, insa tasat, dur.
Orizontul B, fiind si el in genere molic are caractere vertice - nuante verzui, structura
bulgaroasa mare, fete stralucitoare. Dupa nivelul si continutul carbonatilor
cernoziomurile vertice pot fi carbonatice, tipice sau levigale (caracter la nivel de gen).

Vertisolurile se formeaza in conditii de stepa si silvostepa, sub vegetatie

ierboasa, pe roci argiloase grele (continut mare de argila fina). Procesele pedogenetice
sunt conditionate de proprietatile specifice ale acestor roci, care in stare umeda gonfleaza,
iar in stare uscata crapa. Solificarea se produce doar in stratul de la suprafata. Astfel, solul
prezinta un strat amestecat, de culoare cenusie inchisa, uneori cu nuante verzui, avind o
structura bulgaroasa mare, cu fete de alunecare. Vertisolurile se divizeaza in subtipuri:
molic si ocric.

Solurile cernoziomoide se formeaza in conditii de stepa si silvostepa, pe

terenurile unde periodic sau permanent persista un surplus de umezeala. Pentru profilul
acetor soluri este caracteristi orizontul A molic, bine humificat si structurat. Orizontul B
are caracter hidric conditionat de pinza capilara sau nivelul ridicat al apelor freatice. Se
divizeaza in doua subtipuri- levigate si tipice.

2.2. Hidrosfera
Raul Barlad este cel mai important afluent din partea stang al raului Siret.
Izvorte din Podiul Central Moldovenesc i trece pe lang oraele Vaslui, Barlad i
Tecuci.
Cel mai important rau din ecosistemul judetului Vaslui este raul Barlad.Raul
Barlad este un rau de apa dulce.
Compozitia ionica a acestuia este formata din urmatoarele elemente : Ca de o
concentratie de 63.5%,Mg de concentratie 17.4%,Na cu o concentratiede de 15.7%,K de
concetrie 3.4,carbonati de concentratie 73.9%,sulfati 16%,dar si din Cl in proportie de
10.1%.
In compozia apelor dulci mai exista si unele elemente secundare cum sunt
azotul,amoniacul,dioxidul de azot,fosfor organic,fosfor anorganic,siliciu,oxid de
siliciu,precum si microelemente,compusi organici si unele gaze cum
sunt:Fe,Cu,Co,Mn,Zn,Be,unele vitamine;precum si unii metaboliti,compusi humici si
substante stimilatoare si inhibatoare.
Cele mai solvite gaze sunt : azotul,oxigenul molecular,dioxidul de carbon.
Ceea ce este caracteristic pentru apele dulci este faptul ca acestea prezinta o
compozitie chimica,ionica foarte variabila in functie de zona geografica,climat si de
natura solului peste care trece.
Din punct de vedere hidrologic, raul Barlad este prezentat ca avand caracter
torential (Ujvari, 1972), peste 70% din debitele anuale realizandu-se in anotimpurile de
primavara si vara. Debitul mediu anual al raului este de 9,01 m3 /s la statia hidrometrica
Tecuci, 3,37 m3 /s la statia Barlad si de 2,37 m3 /s la statia hidrometrica Vaslui. Odata la
3 5 ani raul isi iese din matca, inundand intreaga albie majora, fenomen care a fost
diminuat odata cu lucrarile de indiguire si de canalizare din anii 70 - 80.

2.3. Atmosfera
Temperaturile aerului, urmarite sistematic de la 1896 la statiile din localitate, ne
indica urmatoarele valori medii: temperature anuala este de 9,8 grade C. Cea maxima din
iulie este de 21,4 grade C, iar cea mai scazuta, din luna ianuarie, este de -3,6 grade C. Ca
valori extreme, inregistrate la statia locala, au fost: cea mai ridicata valoare, de 39,7 grade
C, s-a retinut la 30 iulie 1936; minima absoluta de -30,5 grade C, a fost la 25 ianuarie
1942.
Urmarind precipitatiile medii decadice multianuale din 1931-1983 vom constata
ca cel mai umed sezon este cel de vara unde avem o pondere de precipitatii de circa
182.2,pe cand cel mai uscat sezon il avem in perioada de iarna cu o pondere de 82.7.In
mdie in zona Barladului cad anual circa 590 de precipitatii.

3. Biocenoza
In orice ecosistem avem in vedere intrarile si iesirile de energie care au un rol
important in existenta vietii.
Fitoplantonul cuprinde totalitatea algelor microscopice din ecosistemul Barlad
dominante sunt algele silicioase. Algele verzi ( cloroficeele ) si algele albastre-verzui
( cianoficeele ) sunt slab reprezentate. Se constata in fitoplancton o pronuntata variatie
sezoniera.
Macrofitele acvatice reprezentate de totalitatea plantelor subacvatice care nu mai
sunt microscopice.
Zooplancton pasnic (ierbivor) reprezentate de vietuitoarele existente in apa,
microscopice, care sunt animalele consumatoare de alge din componenta fitoplanton.
Zooplanctonul mai sarac in specii decat fitoplanctonul, se compune din protozoare,
celenterate, viermi etc. Pe anotimpuri, zooplanctonul cel mai bogat este intalnit iarna, iar
cel mai sarac, vara. Mai ales, in partea a doua a toamnei zooplanctonul are o crestere
continua vertiginoasa. Pe timp de primavara si vara zooplanctonul se diminueaza
cantitativ din cauza consumarii lui de catre puietii de peste si pestii planctonofagi.
Zooplanctonul scade cantitativ pe verticala.
Zooplancton rapitor cuprinde totalitatea animalelor ce consuma zooplanton
pasnic.
De asemenea intalnim si fauna fitofila, aceasta reprezinta organismele animale
care traiesc pe plantele macrofite.
Fauna bentonica reprezinta totalitatea animalelor care traiesc pe Bentos
(totalitatea organelor care traiesc pe fundul apei). Macrofitele sunt subacvatice si sunt
reprezentate prin specii de alge din genurile Zostera, Cystoseira, Phyllopora, Ceramium,
Enteromarpha etc.
Pesti bentofagi si plantonofagi, pestii care mananca bentos si planton (pesti
pasnici). Cele mai cunoscute specii de pesti pasnici, din raul Barlad sunt :
Crapul
Denumire stiintifica : Cyprinus Carpio Carpio
Familia : Ciprinide
Descriere:

Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt intre 50-100 cm si (6-20 kg),

ajungand pana la 140 cm si 45 kg (rar).

Durata de viata este lunga pana la 15-20 de ani.

Corpul este alungit, comprimat lateral.

Gura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe fundul apei. Buzele

groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se extinde ca un tub. Tot
pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Sozii sunt mari. Exista si
varietati de crap cu solzi foarte mari si putini (crap oglinda) sau fara solzi (crap golas).
In functie de mediul in care traieste, coloratia crapului difera de la argintiu-auriu
in ape limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie.
Origine: Crapul este originar din Asia.

Raspandire : Traieste in toate raurile si lacurile din Europa si Asia. In ultimul

secol a fost aclimatizat si in America de Nord si de Sud si Australia, insa in aceste tari
este considerat daunator datorita impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale.
Nu se intalneste in Africa, Siberia. La noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal
si de ses, in Dunare si Delta Dunarii. Apreciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip
sau mal, bogata in plante acvatice si obstacole naturale.
Inmultire : Inmultirea crapului are loc la mijlocul primaverii, cand apa atinge 8-10
grade Celsius, dupa ce iese din hibernare. (aprilie - mai). Femela depune circa 100 000
icre pentru 1 Kg/corp. Alevinii eclozeaza dupa 3 - 4 zile. Primele doua zile se hranesc cu
sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire activa, in aceleasi ape in care sau nascut. La venirea toamnei, puii au deja 100 de grame.
Caras
Denumire: Carassius auratus gibelio
Familia: Ciprinide.
Denumire populara: caras, caras argintiu, caracuda argintie, caracuda alba,
argentina, caras- florat, etc.
Dimensiuni :

Lungime: 15 - 20 cm (exceptional 40 cm)

Greutate: 200 - 300g (exceptional 2,5 kg)

Aspect: Descrierea acestui peste nu stiu daca are vreun rost, dar totusi am sa o fac.
Asemanarea cu, caracuda ii face pe unii sa ii cofunde, insa carasul atinge talii mai mairi si
are o coloratie diferita. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate, de culoare
cenusie-negricios- albastruie, care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe
aurii, apoi argintie curat. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul,
mai luminat sau mai putin luminat, in care traieste. Corpul este alungit, cap scurt, solzi
mari si grosi, bine fixati.
Mod de viata: Prefera locurile cu vegetatie si fund malos, traind in aceleasi
biotipuri cu caracuda. Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm
sunt femele. Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%, insa din a doua
vara se pare ca acestia devin femele. Se credea ca icrele lor sunt fecundate de crap si
carasul auriu, si ca acesta ar fi o incrucisare intre acestia insa este o specie bine definita.
Se hraneste cu: organisme vegetale si animale, pureci de balta, larve de insecte,
viermi, icre de peste, etc.
Rosioara
Denumire : Scardinius erythrophthalmus
Descriere: Numele rosioarei vine de la culoare rosie a inotatoarelor. Corpul un pic
alungit si plat are solzi argintii. Este un peste care face parte din familia ciprinidelor.
Depunerea icrelor are loc in perioada aprilie-mai. Greutatea obisnuita este de 300-400 de
g, iar dimensiunea minima a rosioarei care poate fi retinuta este de 15 de cm.
Linul
Denumire : Tinca tinca
Descriere : Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Corpul de
culoare inchisa verde-cenusie, este un pic alungit, acoperit de solzi extrem de mici.
Traieste in apele limpezi si oxigenate. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar
dimensiunea minima a linului care poate fi retinut este de 25 de cm.
Oblete
Denumire : Alburnus alburnus.
Descriere : Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile
5

superioare ale apei. Are o culoare argintie, data de solzii marunti, care se desprind usor.
Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara, fiind o adaptare la modul
de hranire. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame.
Peste de card, obletele este permanent in miscare. Musca nu atat de foame, cat din
curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. Se hraneste cu mici
insecte, viermusi pe care ii culege de la suprafata apei.
Comportament : Traieste atat in ape statatoare, in lacurile si baltile din campie, cat
si in cele curgatoare, in toate raurile de ses din tara noastra. Prefera, indeosebi vara,
locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. Il
putem pescui de primavara devreme, din martie, cand inca nu s-au dezghetat bine apele,
pana toamna tarziu, in noiembrie.
Pesti rapitori reprezentati de acele specii care se hranesc cu alte specii de pesti.
Salaul
Denumire : Stizostedion lucioperca
Descriere : Asemanarea salaului cu stiuca si bibanul sunt exprimate si in numele
sau latinesc lucio si perca. Salaul are o culoare verde-cenusie, iar corp sau este alungit si
rotunjit. Gura larga are dinti ascutiti, de aceea pentru pescuitul salaului se foloseste o
struna din materiale rezistente, ca in cazul stiucii. Reproducerea are loc primavara in
lunile martie-aprilie. Cel mai mare salau pescuit in Delta cantarea 15 kg. Dimensiunea
minima a salaului care poate fi retinut este de 40 de cm.

4. Activitatea antropica
In decursul timpului omul a adus atat lucruri benefice, dar de cele mai multe ori
acesta a degradat mediul inconjurator. Orice modificare adusa unui ecosistem este
considerate ca fiind una antropica.
Apa este un factor important in echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia
este o problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei.
Prin poluarea apei, se intelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale
apei, produsa direct sau indirect de activitatile umane si care face ca apele sa devina
improprii utilizarii normale in scopurile in care aceasta utilizare era posibila inainte de a
interveni alterarea. Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, in functie
de natura si concentratia substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme
ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare, prin care se asigura conditiile necesare
pentru consum.
Poluarea apelor poate fi naturala sau artificiala. Poluarea naturala se
datoreaza surselor de poluare naturale si se produce in urma interactiei apei cu atmosfera,
cand are loc o dizolvare a gazelor existente in aceasta, cu litosfera, cand se produce
dizolvarea rocilor solubile si cu organismele vii din apa. Poluarea artificiala se datoreaza
surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, namolurilor, rezidurilor, navigatiei
etc.
Barladul a suferit dealungul timpului numeroase schimbari. Astazi fauna acestuia
a scazut drastic. Poluantii deversati in afluentul Siretului au afectat destul de mult
activitatea vietuitoarelor. Aici industria este dezvoltata destul de mult ca sa afecteze atat
biocenoza cat si biotopul. Cele mai dezvoltate activitati industriale sunt : industria
siderurgica (prelucrarea materialelor feroase si neferoase care au un grad ridicat de

poluare a naturii), industria constructiilor de masini, industria materialelor de constructii (

cu grad ridicat de poluare ), centrale hidroelectrice dar si industria alimentara.
Interesele economice au primat insa intotdeauna. Presiunea exercitata de
economie prin deschiderea de santiere in dauna mediului natural provoaca mari seisme in
sistemele ecologice. De aceea, este necesara asigurarea unui echilibru a acestor sectoare.
Presiunea umana asupra resurselor acvatice a redus drastic diversitatea
ecosistemelor, ca specii, habitate si peisaj.

Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Barlad
http://harti.searchromania.net/harta/romania/romania_(general)/_birlad/
http://www.caraorman.ro/delta/pesti/Pesti.html
http://www.pescarul.net/pages/ihtiologie/crap.htm
(adresele au fost accesate in perioada
02-07.mar.2007)