Universitatea de Medicină și Farmacie ”N.

Testemițanu”
Catedra Chimie generală

Prelegerea 14: Elementele gr. VI A

 Elementele grupei VI
Calcogenii

Oxigen – О S
Sulf – S
Seleniu – Se Se
Telur – Te Те
Poloniu – Po
Ро
Elementele grupei VI A (O, S, Se, Te, Po)

Au configurația electronică ns2np4

În seria O – S – Se – Te, odată cu creșterea numărului
atomic Z:
• se mărește raza atomică,
• scade electronegativitatea elementului,
• se micșorează caracterul nemetalic,
• crește caracterul metalic,
• scade caracterul oxidant (acceptor de electroni)
 Elementele grupei VI A
Sulful (16S) – nemetal tipic
Seleniul (34Se) și telurul (52Te) – au caracter
intermediar între metale și nemetale.
Полоний (84Po) – metal.
!(S, Se, Te) valențe pare: 2, 4, 6
!(S, Se, Te) grade de oxidare: –2, 0, +2, +4, +6
 Compușii
Cu hidrogenul: H2E și H2E2
Н2S → Н2Тe
Crește tăria acizilor
Crește lungimea legăturii
Scade tăria legăturilor E - H
Cresc punctele de topire și fierbere
Se micșorează solubilitatea în apă
Scade stabilitatea termică
Caracterul reducător al ionilor se mărește
 Oxizii
Oxizii EO2 și EO3
Hidroxizii H2EO3 și H2EO4
În șirul SO2 – SeO2 – ТeO2 crește caracterul ionic al legăturii
E-О.
SO2 - H2SO3, (SO2·H2O)
SeO2 - H2SеO3
ТeO2 –H2ТеO3 (există doar săruri)
În șirul SeO2 – SeO2 – ТeO2 se micșorează caracterul acid.
Posedă caracter oxidant și reducător.
 Oxizii
SO3 – se obține la oxidarea lui SO2, îi corespunde H2SO4
SeO3 – se obține din acid H2SеO4
ТeO3 – nu se dizolvă în apă, (H2TeO4)х) – este polimer, H6TeO6 –
acid ortoteluric.
Acizii H2EO4 (H2SO4, H2SeO4, (H2TeO4)х) – sunt oxidanți.
H2SеO4 acidul selenic este oxidant mai puternic
H2SO4, H2SeO4 acizi tari
H6TeO6 – acid slab
 Oxigenul
Oxigenul posedă proprietăți care îl deosebesc de celelalte
elemente ale grupei:
- electronii de valență sunt puternic legați de nucleu, se vor folosi
în legăturile de tip σ doar cei 2 electroni necuplați ai orbitalilor
2p, astfel numărul de coordinare este 2. Poate să fie 3 numai prin
formarea unei legături coordinative (H3O+),
- nu are orbitali atomici de tip d, numărul de coordinare nu poate
crește
- față de fluor, are stare de oxidare pozitivă, în toți ceilalți
compuși are stare de oxidare negativă.
 Oxigenul
2H2O2 → 2H2O + O2

2HgO → 2Hg + O2
2KClO3 → 2KCl + 3O2
2KMnO4 → K2MnO4 + MnO2 + O2
Întrebuințarea în medicină
Pentru înlăturarea deficitul de oxigen
Agent antiseptic (perhidrol, hidroperit ...)
 Sulful
а) FeS2 - pirită,
b) CuFeS2 - calcopirită, а
c) PbS - galenă,

d) СaSO4·2H2O - gips, b c
e) MgSO4·H2O - kieserit,
f) Na2SO4·10H2O – sarea Glauber.

d e f
 Sulful

Conține molecule ciclice Conține molecule Reprezintă o masă vâscoasă

neplanare din 8 atomi S8, ciclice neplanare din 8 cafenie, instabilă, după un
stabil în c.n. și până la atomi S8, stabil la timp devine galbenă și se
95,6°С, are culoare temperaturi mai mari transformă în sulf rombic.
galbenă transparentă ttop decât 95,6°С, ace
= 112,8 °С. galbene-întunecate, S8 → S6 → S4 → S2 → S
ttop = 119,3 °С.
 Sulful și compușii lui
Fe + S = FeS; H2 + S = H2S (S-oxidant)
S + 3F2 = SF6; S + O2 = SO2 (S-reducător)

S + 2H2SO4(conc) = 3SO2 + 2H2O

S + 6HNO3(conc) = H2SO4 + 6NO2 + 2H2O

3S+6KOH=K2SO4+2K2S+3H2O
(fierbere)
 Halogenurile (diclorsulfanii)
La clorurarea sulfului topit:
S8+4Cl2=4S2Cl2
S2Cl2+Cl2=2SCl2 (exces Cl2, cat. FeCl2)
SCl4 + S → 2SCl2
Compușii SxCl2 - diclorsulfani, lichide de culoare roșie cu
miros neplăcut, inclusiv până la S100Cl2, se folosesc la
vulcanizarea cauciucului.
H2Sx + 2SCl2 = S2+xCl2 + 2HCl
 Hidrogenul sulfurat H2S
Gaz incolor cu miros caracteristic de proteină
alterată, ceva mai greu ca aerul.

H2S+H2O  HS-+H3O+ (mediu acid)

Caracter reducător:
2H2S+3O2=2SO2+2H2O
2H2S+O2=2S+2H2O (insuficiență de O2)
4Br2+H2S+4H2O =H2SO4+8HBr

2KMnO4+5H2S+4H2SO4 = 5S+2MnSO4+K2SO4+8H2O
K2Cr2O7+3H2S+2H2SO4 = 3S+Cr2(SO4)3+K2SO4+7H2O
Soluția apoasă de Н2S are mediul slab acid.
Н2S ⇄ Н+ + НS–
НS– ⇄ Н+ + S2–

H2S + 2NaOH = Na2S + 2H2O

H2S + NaOH = NaНS + H2O
Hidroliza: Na2S + HOH  NaHS + NaOH
S2– + HOH  HS– + OH–
 Hidroliza ireversibilă:
Al2S3+6HOH=2Al(OH)3+3H2S
2CaS+2HOH=Ca(HS)2+Ca(OH)2
SiS2 + 3H2O → H2SiO3 + 2H2S
Sulfurile metalelor grele nu hidrolizează:
2PbS+3O2=2PbO+2SO2
NiS+2O2=NiSO4
3PbS+8HNO3=3PbSO4+8NO+4H2O

H2S – H2Se – H2Te – crește tăria acizilor, cresc proprietățile

reducătoare
 Na2S + CS2 = Na2CS3
Na2CS3 + H2SO4 = Na2SO4 + H2CS3

H2CS3 = H2S + CS2

H2CO3 = H2O + CO2

Na2S, K2S, (NH4)2S– solubile în apă

MnS, FeS, ZnS, CoS, NiS – solubile în HCl diluat
Ag2S, HgS, CuS, PbS – solubile în HNO3
SnS2, As2S5 – solubile în HNO3 și (NH4)2S
 Polisulfuri
Na2S+(x-1)S=Na2Sx (persulfuri)
Na2Sx - sărurile acizilor polisulfhidrici
Na2S + S = Na2S2
H2SX (x=2-23), numiți sulfani.
Persulfurile, spre deosebire de sulfuri,
sunt nu numai reducători, dar și oxidanți:
Na2S2+SnS=Na2S+SnS2
Disproporționează: Na2S2 = Na2S + S
Compușii sulfului IV (SHal4, SOCl2, SO2)

SF4 și SeF4 – gaze

Obținerea:
S + 2F2 = SF4
Proprietăți acide:
SF4+3H2O=H2SO3+4HF
 Oxidul de sulf (IV)
SO2 – gaz incolor toxic.
Molecula SO2 este izoelectronică
ozonului și are structură unghiulară.
Obținerea:
S+O2=SO2 SO2 (sp2-hibr.)
4FeS2+11O2=2Fe2O3+8SO2
Proprietăți acide: SO2+H2O=H2SO3
SO2+Br2+H2O=H2SO4+2HBr (reducător)
5SO2 + 2KMnO4 + 2H2O → 2MnSO4 + 2KHSO4 + H2SO4
SO2+2H2S=3S+2H2O (oxidant)
4SO2+8KOH=3K2SO4+K2S+8H2O (disproporționare)
 Clorura de tionil

Un lichid incolor care fumegă în aer, cu miros sufocant.

Molecula are o structură piramidală.
Obținerea:
SO2+PCl5=SOCl2+POCl3

Proprietăți acide:
SOCl2+2H2O=H2SO3+2HCl
Este utilizat pe scară largă în sinteza organică și se hidrolizează
complet.
 Acid sulfuros
Acidul sulfuros – SO2·H2O acid bibazic, de tărie medie.

SO2 + H2O ↔ H2SO3

H2SO3 ↔ H+ + HSO3-
HSO3- ↔ H+ + SO32-

Ionul sulfit are structură unei trigonal piramidală cu un

atom de sulf în partea de sus. Hibridizarea sulfului sp3.
 Sulfiți și hidrogenosulfiți

SO2 + NaOH → NaHSO3

Na2CO3 + 2SO2 + H2O → 2NaHSO3 + CO2
NaHSO3 + NaOH → Na2SO3 + H2O
Sulfiții posedă atât caracter reducător, cât și caracter
oxidant, mai puțin pronunțat fiind caracterul oxidant.
Na2SO3 (reducător) + H2O2 → Na2SO4 + H2O
H2SO3 (oxidant) + 2H2S → 3S + 3H2O
Sulfiții metalelor active la încălzire disproporționează:

4K2SO3=3K2SO4+K2S (încălzire)

2SO32-+O2=2SO42- (oxidarea)

Na2SO3+H2SO4(c)=Na2SO4+SO2+H2O
Sulfiții solubili hidrolizează:

Na2SO3+HOHNaHSO3+NaOH
 Tiosulfatul de sodiu
La fierberea sulfiților cu sulf fin se obțin tiosulfați
SO32- + S = S2O32-
Na2SO3 + S = Na2S2O3
tiosulfat de sodiu

Tiosulfatul de sodiu are forma unui tetraedru distorsionat

Tiosulfații metalelor alcaline se obțin și la acțiunea iodului
cu amestec de sulfuri și sulfiți
Na2S + Na2SO3 + I2 = Na2S2O3 + 2NaI

Na2S2O3 + 2HCl = H2S2O3 + 2NaCl

H2S + SO3 = H2S2O3

Acidul tiosulfuric este un acid tare, bibazic, instabil

termic, se descompune la temperatura camerei:
H2S2O3 = S + SO2 + H2O
 S2O32- este reducător:

Na2S2O3+Cl2+H2O=Na2SO4+S+2HCl

Na2S2O3+4Cl2+5H2O=Na2SO4+H2SO4+ HCl
(exces Cl2)
Na2S2O3 + 2HCl = 2NaCl + H2O + SO2 + S

Produsele de reacție (SO2 și S) au un efect antiparazitar.

 Cu oxidanții mai slabi (de exemplu, I2) se formează
săruri ale acidului tetrationic:

2Na2S2O3+I2=Na2S4O6+2NaI
Tetrationatul de sodiu este sarea acidului tetrationic -
unul dintre acizii politionici, care au formula generală
H2SnO6 (n >2) și structura НО – SО2 – (S) n-2 – SО2 – OH

Acid tetrationic
Ca ligand, ionul tiosulfat formează complecși foarte trainici cu
mulți cationi: argint, cupru, mercur, plumb, cadmiu etc.
În medicină, tiosulfatul de sodiu Na2S2O3 este folosit ca unul
dintre antidoturile universale. Ionul tiosulfat poate oxida
cianurile:
СN- + S2O32- → SCN- + SO32-
Tiocianatul format în această reacție este mult mai puțin toxic
decât cianura.
La decolorare, este folosit pentru a elimina excesul de clor din
țesăturile decolorate:
Na2S2O3 + 4Cl2 + 5H2O = 2NaНSO4 + 8HCl
 Reacția caracteristică a Na2S2O3:

Na2S2O3+2AgNO3=Ag2S2O3+2NaNO3

Ag2S2O3=Ag2SO3+S

Ag2SO3+S+H2O=Ag2S+H2SO4
negru
Se observă o schimbare treptată a culorii: sedimentul
devine galben, apoi devine maro și, în cele din urmă,
devine negru.
 Compușii sulfului (VI)
2SO2+O2=2SO3

SO3 (vapori) (SO3)3 - 45C (SO3)n

lichid solid

Soluția SO3 în H2SO4 anhidru - oleum

(30-70% SO3).
 Oxid de sulf (VI)
SO3 – lichid incolor (ρ=1,92 g/сm3). În stare gazoasă are forma
unui triunghi regulat, atomul de sulf e hibridizat sp2, unghiurile de
legătură dintre legături sunt egale cu 120 °.
SO3 – este anhidrida acidului sulfuric, este oxidant.
2SO3 + С = 2SO2 +СO2↑
2HCl + 2SO3 → SO2 + Cl2 + H2SO4

Fe2O3 + 3SO3 = Fe2(SO4)3

SO3 + H2O = H2SO4
 Acidul sulfuric
Acidul sulfuric H2SO4 este un lichid uleios incolor.
Molecula acidului sulfuric reprezintă un tetraedru
distorsionat.
În ionul sulfat, datorită delocalizării legăturilor π, toate cele
4 legături dintre atomii de sulf și oxigen devin egale. Ionul
sulfat reprezintă un tetraedru regulat - o formă inertă.

acid sulfuric ionul sulfat

Acidul sulfuric, acid dibazic, formează două tipuri de
săruri:
normale - sulfați (Na2SO4, CaSO4)
și acide - hidrogenosulfați (NaHSO4, Ca(HSO4)2)

Multe săruri ale acidului sulfuric conțin apă de

cristalizare și formează cristalohidrați.
Piatra vânătă CuSO4 · 5Н2O
Sulfat de fier (II) FeSO4 · 7H2O
 H2SO4 - oxidant puternic
H2SO4 concentrat carbonizează substanțele organice (inclusiv
zahărul, hârtia, lemnul, fibrele), îndepărtând moleculele de apă
din acestea:
S+2H2SO4=3SO2+2H2O
C+2H2SO4=2SO2+CO2+2H2O
C12H22O11 → 12С + 11H2O
Cu+2H2SO4=CuSO4+SO2+2H2O
H2SO4 diluat interacționează doar cu metalele care se găsesc în seria
tensiunilor până la hidrogen:
Zn+H2SO4=ZnSO4+H2
La încălzire acidul sulfuric concentrat interacționează cu
toate metalele, cu excepția platinei și aurului.
Cu metalele până la argint din seria tensiunii formează
diferite produse de reducere în dependență de
concentrație și temperatură (SO2, H2S, S).

Cu + 2H2SO4(c) → CuSO4 + SO2 + 2H2O

3Zn + 4H2SO4 → 3ZnSO4 + S + 4H2O
4Mg + 5H2SO4 → 4MgSO4 + H2S + 4H2O
Acidul sulfuric concentrat la rece pasivează fierul și este transportat
în recipiente de fier.
Cu cât acidul concentrat este mai diluat, temperatura mai joasă
și metalul mai activ, cu atât este mai profundă reducerea
acidului, adică cu cât mai mulți electroni adiționează molecula.

Acidul sulfuric concentrat oxidează bromurile și iodurile, dar

nu oxidează clorurile
H2SO4 + 8HI → 4I2 + H2S + 4H2O
H2SO4 + 2HBr → 4Br2 + SO2 + 2H2O
La încălzire sulfații Me
active (Na2SO4, K2SO4, Hidrogenosulfații, la
BaSO4) nu se descompun, încălzire, formează
ceilalți se descompun: pirosulfați:
Al2(SO4)3=Al2O3+3SO3 2NaHSO4=Na2S2O7+H2O
2HgSO4=2Hg+2SO3+O2
Atât sulful, cât și oxigenul sunt capabili să formeze
legături homonucleare E-E.
Prin urmare, există un număr mare de acizi ai sulfului
care conțin oxigen.

Există familii: izopoliacizi H2SO4 · nSO3,

acizi politionici H2SхO6 care conțin punți persulfurice,
acizii peroxosulfurici care conțin punți de peroxid.
 Acidul pirosulfuric (disulfuric)
H2SO4nSO3
Cel mai simplu reprezentant al izopoliacizilor
H2SO4 + SO3 → H2S2O7
H2S2O7 (H2SO4SO3)
Oleumul, care conține 45% SO3, este acidul disulfuric.
Acidul disulfuric interacționează cu apa, se transformă în acid
sulfuric:
H2S2O7 + H2O = 2H2SO4
Pirosulfații la încălzire se descompun:
Na2S2O7 = Na2SO4 + SO3
Acid pirosulfuric Acid trisulfuric
Acid disulfuric H2S3O7 (H2SO42SO10)
H2S2O7 (H2SO4SO3)
 Acizii peroxosulfurici

La oxidarea acidului sulfuric concentrat la rece cu apa oxigenată

se obține acid peroxomonosulfuric
Obținerea:
SO3+H2O2=H2SO5
H2SO5+2KI=I2+K2SO4+H2O

H2SO5 – acid Caro

ttopire= 45C, oxidant

-O-O-SO3H peroxosulfat
H2S2O8 – acid peroxodisulfuric,
Se obține la electroliza soluției de acid sulfuric de 50%
la t<30°C la anod sau hidrogenosulfaților:
2HSO4- – 2ē=H2S2O8

H2S2O8 – oxidant puternic:

H2S2O8+2KI=I2+2KHSO4

Hidroliza:
H2S2O8+2H2O2H2SO4+H2O2
Acizii politionici: H2SXO6 (x=2-6)
x=2 x=3
ac. ditionic H2S2O6 ac. tritionic H2S3O6

Tetrationic Acizii politionici H2SхO6

 3SO2(sol.)+H2S(g)=H2S3O6+S
Acid tritionic

H2S3O6+S=H2S4O6
Acid tetrationic

Acizii politioni sunt stabili doar în soluții, se

descompun în S, SO2, S. Mai stabile sunt sărurile.
 Acidul clorsulfonic HSO3Cl
HSO3Cl – cloranhidrida acidului sulfuric

Acidul clorsulfonic – lichid incolor, cu miros

pătrunzător, fumegă în aer.
Obținerea
SO3 + HCl = H[SO3Cl]
Este un acid tare, instabil, reacționează energic cu apa
(hidrolizează) și se elimină o cantitate mare de căldură:

[HSO3Cl] + H2O = H2SO4 + HCl

 Clorura de sulfuril SO2Cl2
SO2Cl2 - dicloranhidrida acidului sulfuric, lichid incolor,
cu miros înțepător, fumegă în aer, solubil în cloroform
și acid acetic, se dizolvă în exces de apă hidrolizând
parțial.
Hidroliza:
SO2Cl2+2H2O=H2SO4+2HCl 
Obținerea:
SO2+Cl2=SO2Cl2
 Hexafluorura de sulf SF6
Hexafluorura de sulf - SF6 se caracterizează printr-o
inertitate chimică ridicată (hibridizare d2sp3).
La temperatura camerei, nu interacționează cu acizi,
bazele alcaline sau apă.
Se obține la -190 ° C conform schemei:
S + 3F2 = SF6
Doar iodura de hidrogen poate
distruge structura ideală:
SF6 + 6HI → 6HF + 3I2 + S
 Sulful
Sulful se conține în toate proteinele, 2 aminoacizi
proteinogeni conțin atomi de sulf: metionină și cisteină.
Sulful se conține în substanțe biologic active: vitamine,
hormoni, antibiotice.
În dermatologie, sulful elementar (sulf precipitat) este
utilizat pentru tratarea scabiei. (se formează sulfuri și acizi
politionici, care au efect antimicrobian și antiparazitar)
Carența de sulf în organism - fragilitate a oaselor, căderea
părului.
 Compușii sulfului
În doze mici, hidrogenul sulfurat are un efect benefic.
Băile cu hidrogen sulfurat sunt utilizate pentru a trata
reumatismul, artrita, guta și bolile de piele.
Sulfatul de sodiu și sulfatul de potasiu sunt utilizate ca
laxativ și coleretic.
În medicină, tiosulfatul de sodiu Na2S2O3 este utilizat ca
unul dintre antidoturile universale.
 Compușii sulfului
Multe substanțe medicinale conțin sulf:
penicilină (au un rol semnificativ în combaterea infecțiilor
cauzate de stafilococi și streptococi),
streptocid (sulfonamide - primele antibiotice utilizate
sistemic).

Рeniciline Sulfonamide
 Compușii sulfului
Lansoprazol este un inhibitor al pompei de protoni, care
inhibă producția de acizi gastrici în stomac.

Lansoprazol Quetiapina

Quetiapina este un antipsihotic atipic folosit pentru

tratamentul schizofreniei și al tulburării bipolare.
 Compușii sulfului
Tioeteri: reprezintă 8.8% din totalul compușilor care conțin sulf.
Principalii reprezentanți sunt cimetidina (folosită pentru tulburări
legate de hiperaciditate), și tietilperazina (tulburări
gastrointestinale, intoleranță la medicamente).

Biotina Diazoxid

Sulfone: se găsesc în numeroase medicamente folosite pentru a

trata o serie de boli; de exemplu, diazoxidul este un activator al
canalului de potasiu, care determină relaxarea locală în
musculatura netedă prin creșterea permeabilității membranei
pentru ionii de potasiu.
 Seleniu
Seleniul se găsește în centrele active ale unor proteine ​-
aminoacizi (selencysteina, selenmetionina).
Deficitul de seleniu - miocardiopatie endemică - este tratată
cu selenitului de sodiu.
Sulfura de seleniu SeS2 este utilizată ca agent antifungic și
antiseboreic.
Este necesar vieții, deși majoritatea compușilor sunt toxici.
Se concentrează în ficat, rinichi, splină, inimă.
 Telurul
Compușii telurului au efecte neurotoxice și neuropatice.

În medicină, teluritul de sodiu este utilizat ca agent de

contrast în roentgen diagnostică.