CHIMIA ANORGANICA

Proprieti

Legtura ionic
-Se datoreaz forelor de atracie electrostatic dintre e , care sunt fore
puternice nedirijate n spaiu.
-Nu foreaz asociaii nchise; fiecare ion tinde s se nconjoare de un nr max de
ioni de semn opus (numit nr de coordinare (NC) dispui la o distan minim
(r0=ra+rc) permis de echilibrul forelor de atracie dintre ionii de semn contrar i
forele de repulsie dinre nveliurile electronice ale ionilor n contact. Se formeaz
astfel agregate trimedimensionale de ioni formnd acele reele cristaline
-Energia de legtur este ciprons ntre 10-100 Kj/mol
n c.n. de temperatur i presiune subst cristaline se gsesc n stare solid
-Punctele de topire i fierbere ale compuilor ionici au valori mari, deoarece leg.
Ionic este puternic.
-Solubilitatea-majoritatea subst ionice se dizolv n ap i solveni polari
-Conductibilitatea electric-cristalele n stare solid nu conduc curentul electric. n
soluie sau topitur ionii devin mobili, sub aciunea unei diferene de potenial,
ionii se pot deplasa spre cei doi electrolizi facnd posibil trecerea curentului
electric. Sunt electrolii.

Legtura cov coordinativ

-Cele solide sunt cristaline i foarte dure
-Au puncte de topire i fierbere mai joase datorit forei de atracie slabe ntre
molecule
-Sunt puin solubile n solbeni polari
-n stare solid i topit sunt izolatori electrici

Legtura metalic
-Conductibilitatea electric scade o dat cu creterea temperaturii datorit
faptului ca amplitudinea vibraiilor executate de atomii i ionii din nodurile reelei
cristaline, crete la nclzire
-Conductibilitatea electroliilor crete o dat cu creterea temperaturii, datorit
mobilitii ionilor din soluie. S-a ajuns la concluzia c n metal exist e foarte
mobili legai slab de atomi i liberi s se mite de la un atom la altul
Teoria gazului de electron
Conform acestei teorii electronii de pe ultimul nivel energetic sunt foarte slab
reinui de forele nucleare i de aceea formeaz as numitul gaz electronic ,care
aparine n aceeai msur tuturor atomilor de metal. Aceast teorie explic
calitativ unele proprieti specifice metalelor astfel se consider c reeaua
metalic este compus din cationi care provin din ionizarea atomilor din reea si
electroni care nu prsesc reeaua i constituie gazul electronic. Prezena
cationilor n nodurile reelei cristaline determin unele propr, precum densitateda,
Pagin
1
rezistevitatea i duritatea metalelor. Prezena gazului electronic explic , dar nu
explic modul de variaie a aceasteea. De asemenea acest teorie nu explic, de
ce unii solizi conduc curentul electric n timp ce alii sunt izolatori sau
semiconductori.

HIDROGENUL
Metodele de obinere n laborator
1. Reacia unor metale i nemetale cu H2O
Metalele active cu poteniale de reducere puternic negative
H2
Na+H2O=>NaOH+1/2
H2
Ca+2H2O=>Ca(OH)2+

Al i Mg reacioneaz numai cu vaporii de H2O la temperaturi foarte ridicate

Zn si Fe reactioneaz cu H prin nclzirea la incandescent
Pentru a obine o degajare lent de H se po utiliza amalganele metalice alcaline i
de Al
Al(Hg)+ 3H2O=> Al(OH)3+3/2H2+Hg
Nemetalele precum C,P, Si descompun H2O cu formarea de H
C+H2O=>Co+H2
P4(rosu) + 16H2O=> 4H2PO4+ 12H2

Reacia unor metale cu acizii

Metalele folosite: Zn, Fe, Mg, Al, Cd sub forme de bare sau granule

Acizii utilizai sunt: HCl, H2SO4

Zn+2HCl => ZnCl2+H2
Fe+ 2HCl=> FeCl2+ H2

Reactia unor metale cu nemetale cu character reducator cu hidroxizi alcalini (Al,

Zn, Sn) semimetal (Si) reactioneaza la cald cy bazele tari cu degajare de H
Al+ xNaOH+3H2O=>Nax[Al(OH)4]+ 3/2H2
Zn+2NaOH+2H2O=>Na2[Zn(OH)4]+H2
Si+2NaOH+H2O=>Na2SiO3+2H2

Metode de obtinere a H in industrie

1. Metode chimice
a.Descompunerea H2O cu fier la temperature ridicate
3Fe+4H2O=> Fe3O4+H2
Fe+H2O=> FeO+H2
3FeO+H2O=>Fe3O4+H2

b.obtinerea din hidrocarburi

Pagin
2
 CH4+H2O=>CO+3H2O
Extragerea H din hidrocarburi intre 700-1100 sau 1300-2000

c.obtinerea H din gazelle de hoxerie

H se obtine din gazelle de oxerie care are urmatoarele componene chimice
15% N 5% monoxide de C

d.de la hidrogenarea alcanilor la alchene

CH3- CH3(g)=> H2C= CH2(g)+ H2(g)

Proprietati chimice
-H formeaza compusi sau combinatii cu majoritatea elementelor, exceptie fac
gazele rare
-H in combinatiile sale divizeaza un singur orbital 15, acest orbital poate fi ocupat
de electroni sau de 2 electroni in ionii iodura si in atomii de H legati covalenti
-In c.n. H molecular prezinta reactivitate scazuta in conditii speciale reactioneaza
cu alte elemente si subst compuse, manifestind caracter reducator

Utilizarea HIDROGENULUI
Industria alimentar
n industria alimentar, hidrogenul este utilizat:
pentru hidrogenarea uleiurilor lichide (cum ar fi cel de soia, de pete, de porumb
sau de semine de bumbac), convertindu-le n materiale semisolide cum ar fi
margarina sau untul de arahide
Industria chimic
n industria chimic, hidrogenul este utilizat:
pentru fabricarea amoniacului i metanolului
pentru hidrogenarea uleiurilor pentru spunuri, izolaii, plastice, ungueni i alte
substane chimice speciale.
Combinatiile HIDROGENULUI
1. Combinarea H cu nemetale
Cel mai usor reactioneaza cu F formind HF, reactia este exploaziva, reactia cu O
2H2(g)+ O2(g)=>2H2O+ 572Kj
H2+Cl2=>2HCl
H2+Br2<->2HBr
Hidrogenul gazos este explozibil extrem de imflamabil, si la presiunea atmosferica
se aprinde in aer temperatura de autoaprindere este de 560grade celsius
I2+H2<-> 2HI
S+H2<->H2S
N2+3H2<->2NH3

2. H reactioneaza cu o serie de oxizi metalici

Pagin
3
 CuO+H2=> Cu+H2O
Fe(OH)2=> Fe3O4+ H2+ H2O (reactia are loc in conditii anaerobe)
Fe3O4 + 4H2=> 3Fe+ 4H2O
Ag2O + H2=> 2Ag+ H2O

3. Ca oxidant se manifesta fata de reducatori puternici cum ar fi metalele

foarte active (Na, K, Ru, Cs, Ca, St, Ba)
Na+ H2=> NaH (hidrura de Na)
Ca+H2=> CaH2

GRUPA AVII-a (grupa halogenilor)

(Cl, F, Br, I, At)

Cl

Obtinerea in laborator
In laborator clorul se obtine prin oxidarea chimica a ionilor halogenura cu diferiti
agenti oxidanti
Un halogen mai activ, ozon, bicromat de potasiu, permanganat de potasiu, clorura
de var
4HCl+ MnO2=> MnCl4+ 2H2O
2NaCl+ MnO2+ 2H2SO4=> Cl2+ MnSO4+Na2SO4+ 2H2O
CaOCl2+2HCl=>Cl2+CaCl2+H2O
2KMnO4+ 16HCl=> 2MnCl2+ 5Cl2+ 2KCl+ 8H2O
K2Cr2O7+ 14HCl=> 2CrCl3+ 3Cl2 + 2KCl + 7H2O

Obtinerea in industrie
In industrie clorul se obtine prin electroliza de solutie apoasa
Variantele cu diafragma si cu catod de mercur

Br

Obtinerea in laborator
Se obtine prin tratarea unei bromuri cu H2SO4 in prezenta unui oxidant precum
dioxidul de Mn
2KBr+ 3H2SO4+ MnO2=> 2KMnSO4+ HSO4+ 2H2O+ Br2
0
2Br=> Br 2+ 2 e (reactia de oxidare/reducator)
+ 2+
Mno2+ 2 e + 2 H => Mn + H2O (reactia de reducere/oxidant)

Pagin
4
 KBr+KBrO3+3H2SO4=> 3K2SO4+ 3H2O+ 3Br2
1
BrO3+5 e + 6H=> 2 Br2+ 3H2O (reducere/oxidant)

Obtinerea in industrie
Bromul se obtine prin clorurarea apelor, lacurilor sarate care contin bromuri
sau a apei de mare.
Clorul deplaseaza bromul din compusii sai
MgBr2+ Cl2=> MnCl2+ Br2
Bromul se obtine prin electroliza bromurii de sodiu (NaBr) si a bromurii de
potasiu (KBr) la cald

+ si Br
Topitura:
Na
+ + 1 e= Br Br +Br = Br 2
( A ) Br

Anod

C

+1 e = Na

Catod

Obtinerea in laborator
1. Prin actiunea H2SO4 asupra unei ioduri in prezenta
NaI+ H2SO4+MnO4=> I2+ Na2SO4+ MnSO4+ H2O
= I 2+ 2 e
I (reactia de oxidare/reducator)

+= Mn +2 H 2 O
MnO2+ 2 e + 4 H (reactia de reducere/oxidant)

Cl2
2. Iratarea unei ioduri cu
2KI+ Cl=> I2+ 2KCl
Reactia dintre iodatul de Sodiu
2NaIO3+ 5SO2+ h2O=> I2+ Na2So4+ 4H2SO4
Iratarea unei ioduri cu azotit in mediu acid

Pagin
5
 1 0
+ NaNo2 + H 2 SO 4 = I 2 +2 Na2 SO 4 + NO+ H 2 O
2
NaI
= I 2+ 2 e
I (reactia de oxidare/reducator)

+= NO + H 2 O
NO 2+ e +2 H (reactia de reducere/oxidant)

Obtinerea in industrie
Iodul se obtine din cenusa algelor marine, unde se gaseste sub forma de ioduri
(prin trecerea unui curent de clor)

HALOGENI
Proprietatile chimice
Halogenii prezinta reactivitatea ridicata prin manifestarea unui caracter puternic
oxidant care deserveste in grupa o data cu cresterea nr atomic Z
1. Reactia cu H
Halogenii se combina direct cu O formind hidrurile respective. Reactiile sunt
izoterme cu exceptia formarii HI care e un proces endoterm
F2+ H2=> 2HF

2. Reactia cu O2 cu O reactioneaza doar F2

F2+ O2=> F2O2 diflorura de oxigen

3. Reactii cu S
Sulful arde in F cu formarea halogenurilor
SF6 si S2F10
S+Cl
Dihalogenurile cu Br si I sunt foarte putin stabile

4. Reactia cu P
Se obtine trihalogenuri de P (PX3;PX5)

5. Caracterul oxidant al halogenurilor se maniesta fata de majoritatea

metalelor
1
Fe+ Cl2= FeCl 3
2

Cu+Cl=>CuCl2
O8+ 4Fe2=>O8F8
Reactiile cu metalele au loc la incalzire, temperatura de lucru depinde de natura
metalului si de gradul de divizare al metalelor
Pagin
6
 6. Halogenii se deplaseaza unii de altii din combinatiile lor in functie de
caracteristicile lor oxidante
2Mx+ F2=> MF+X2
NaCl+F2=> NaF+ Cl2
2NaBr2+ Cl (sau F)=> 2NaCl (sau F)+ Br2
2NaI+ F2 (sai Cl/Br2)=> 3NaF (Cl/Br2)+ I2

Utilizari
Cl- se utilizeaza in industrie si agricultura fiind antiseptic si dezinfectant, se
foloseste la sterilizarea a apei potabile, din bazinele de inot si a apelor
reziduale

Br- se foloseste la prepararea unor medicamente, medicament a gazelor

lacrimogene (bromocetilena) este folosit ca oxidant, ca antiseptic si
dezinfectant

I-este utilizat la prepararea unor medicamente

-la prepararea unor coloranti
-la prepararea tincturii de iod
-la fabricarea sapunurilor medicinare

F- este utilizat la obtinerea industriei a compusilor organici florurati si mai

este utilizat la obtinerea hexaflorurii de uraniu UF6

GRUPA A VI-A
Obtinerea Oxigenului
Pe cale uscata
1. Descompunerea oxidului rosu din mercur prin incalzire
temp
2HgO--------->O2+ 2Hg

2. Calcinarea cloratului, percloratului si a KMnO4

3
KClO3=> KCl+ 2 O2

KClO4=> KCl+ 2O2

2KMnO4=> K2MnO4+ MnO2+ O2

3. Descompunerea oxizilor superiori

t0 1
PbO2------>
0 PbO+ 2 O2
t

Pagin
7
 1
BaO2-------> BaO+ 2 O

Pe cale umeda
Descompunerea apei oxigenate
1
H2O2=> H2O+ 2 O2

KMnO4+ 3H2SO4+ 5H2O2=> K2SO4+ 2MnSO4+ 8H2O+ 5O2

K2Cr2O7+ 4H2SO4+ 3H2O2=> K2SO4+ Cr(SO4)3+ 7H2O+ 3O2

Obtinerea industriala a Oxigenului

1. Distilarea aerului lichid
Aerul poate fi pe baza diferentei dintre puncletele de fierbere a gazelor
componente. Aerul este lichefiat la temperatura joasa si apoi este supus unei
0
distilari functionate. Intii se obtine N care are punctele de fierbere 194,8 C si
0
apoi oxigenul care are punctul de topire 182,92 C
2. Electroliza apei
Cind se obtine O2 si H2- oxigenul obtinut prin cele 2 metode este comprimat la
150 de atmosfere, in butelii de hotel (tuburi) si sunt trimise spre consumator.

Proprietatile chimie a Oxigenului

Procesele cu O2 se numesc arderi. In functie de energia de oxidare si dupa
caldura degajata, arderile se pot clasifica in:
Arderi vii
Arderi lente
Arderi catalitice
Arderile vii sunt procese energice de oxidare insotita de o mare degajare de
caldura si lumina.
Pentru a arde elementele trebuie incalzite la o anumita temperatura si apoi
reactia continua de la sine.
C+O2=> CO2
S+O2=> SO2
0
750
Mg+O2 2MnO+Q
in cazul Mg dupa aprindere arderea este foarte energica si insotita de lumina
orbitoare si o mare degajare de caldura
Al si Fe ard mai greu

Pagin
8
4Al+ 3O2=> 2Al2O3
3
2Fe+ 2 O2=> Fe2O3

Arderile lente sunt procese de oxidare care au loc intr-un intervat de timp lung la
temperaturi scazute, fiind insotita de o luminiscenta, si fara dezvoltarea aparenta
a caldurii ex: ruginirea Fe in aer
Oxidarea unei sulfuri la sulfati
Oxidarea lenta a fosforului
2HBr+ O2=> Br2+ H2O
H2S+ O2=> S+ H2O
Un caz particular de oxidare lenta este autoaprinderea. Acest proces are loc
atunci cind oxidarea lenta se petrece intr-o cantitate mare de material, iar caldura
se poate acumula pina ce este atinsa temperatura la care incepe o ardere vie

Oxidarile catalitice
Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf in prezenta pentaoxidului de vanadiu.
V 2O 5
SO2+ O2 SO3

Obtinerea Ozonului (O3)

Ozonul se obtine prin reactia oxigenului molecular cu oxigen atomic, reactia fiind
endoterma.
Ozonul se obtine prin metode fizice, electrochimice
Metode fizice, descarcarea electrica in O2 sau aer (astfel de aparate se
numesc ozonizatoare)
Metode electrochimice catalitice in care se degaja O2 la anod se obtine si o
mica cantitate de ozon
Metode chimice in reactiile in care se formeaza atomi liberi de O2 o mica
parte dintre acestea se transforma in O3
O2+[O]=> O3

Proprietatile chimice a ozonului (O3)

Principala proprietate chimic a ozonului o reprezint marea lui capacitate de
oxidare.
Ozonul reacioneaz n trei tipuri de reacii chimice: ca oxidant, ozonizant i
catalizator.Caracterul oxidant. Ozonul este unul din cei mai puternici ageni
oxidani, poate reaciona numai un atom de oxigen sau cu ntreaga molecul.

- Ozonul reacioneaz cu unele nemetale cum sunt: H2, Cl2, I2, S, P, As, chiar la
rece dnd compui oxigenai:

Pagin
9
 - Ozonul umed atac toate metalele cu excepia celor din mina de platin Pt,
Pd, Ir, transformndu-le n oxizi:
Mg+O3 -> MgO + O2
- Ozonul oxideaz oxizii inferiori la oxizi superiori:
- Acizii oxigenai inferiori, respectiv, HNO2 i H2SO3 sunt oxidai la acizi superiori,
iar srurile acestora sunt oxidate la azotai, respectiv sulfai.

Utilizarea O3
Terapia cu ozon este procesul utilizarii ozonului pentru a imbunatati starea fizica.
De fapt sunt cateva metode prin care aceasta terapie poate fi utilizata pentru a
crea o schimbare pozitiva in sanatatea ta, ozonul fiind utilizat inclusiv ca
dezinfectant, ca tratament al ranilor, pentru a purifica apa potabila, ca
antibacterian, ca anti-inflamator si ca tratament a peste 100 de boli diferite
inclusiv SIDA, bolile cardiace, Parkinson, degenerarea maculara, cistita
interstitiala, hepatita cronica, diabetul, herpesul si multe altele.

Proprietatile chimice a H2O

a) Aciunea apei asupra metalelor

Metalele: potasiu, calciu, sodiu reactioneaza violent cu apa, la rece, cu formare de

hidroxid i degajare de hidrogen.
Na + H2O = NaOH + 1/2H2
Magneziul reacioneaz cu apa la cald sau n stare de vapori:
Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2
Aluminiul este atacat de apa numai dac este curatat de stratul protector de oxid:
2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2
Fierul nroit reactioneaza cu apa in stare de vapori si formeaza oxid
feroferic (oxid al Fe II i Fe III):
3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2
Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de apa sau de vaporii acestuia.
Unele metale se corodeaza n prezenta apei. Atacul este mai puternic n
prezenta oxigenului i a dioxidului de carbon.

Pagin
10
 b) Aciunea apei asupra nemetalelor

Clorul n reactie cu apa formeaz apa de clor:

Cl2 + H2O = HCl + HclO
HclO = HCl + [O]
Trecnd un curent de vapori de ap peste cocs(carbon) la temperatura de
cel putin 10000C se formeaza un amestec de monoxid de carbon i hidrogen,
denumit gaz de apa. Reactia are importanta industriala:
C + H2O = CO + H2

c) Aciunea apei asupra oxizilor

Apa reacioneaza cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi.

Una dintre reaciile cu importanta practic o constituie stingerea varului,
reactie puternic exoterma.
CaO + H2O = Ca(OH)2 + Q
Hidroxidul de calciu obinut este relativ putin solubil n apa si de aceea la
stingerea varului se obtine asa-zisul lapte de var, care reprezinta o suspensie fina
de Ca(OH)2 ntr-o solutie saturata de hidroxid de calciu.
La dizolvarea dioxidului de sulf n apa are loc si o reactie chimica din care rezulta o
solutie acida, acid sulfuros.
SO2 + H2O = H2SO3
Reactia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC2 duce la formarea acetilenei, substanta
organica utilizata la sudarea si taierea metalelor n suflatorul oxiacetilenic:
CaC2 + 2H2O = HC +CH + Ca(OH)2 + Q.

Metode de obtinere in laborator a Sulfului (S)

Prin oxidarea ionului S- si S2- la sulf elementar, astfel:

S- - e- S0

S2- - 2e- S0

prin tratarea solutiei de hidrogen sulfurat sau a unei solutii apoase de

sulfura alcalina cu apa de clor proaspat preparata, cu apa de brom
sau cu solutie de iod in iodura, se obtine sulf coloidal, alb laptos, in
urma oxidarii ionului S2- la S0, conform reactiilor:

H2S(aq) + Cl2 2HCl + S0

S2- - 2e- S0
Cl20 + 2e- 2Cl-
H2S + Br2 2HBr + S0
Pagin
11
 Na2S + I2 2NaI + S0

oxidarea H2S cu acid azotic, conform reactiei:

3H2S + 2HNO3 2NO + 3S0 + 4H2O

S2- - 2e- S0 3
N5+ + 3e- N2+ 2

Intr-o eprubeta se introduc 2-3 mL solutie HNO 3 1:1 si 1mL solutie 10%
sulfura de sodiu. Se obtine sulf coloidal alb laptos.

oxidarea H2S si sulfurilor cu alti oxidanti puternici (KMnO 4, K2Cr2O7,

FeCl3).

Tratand solutiile de hidrogen sulfurat cu acesti oxidanti se observa

descompunerea solutiilor si aparitia sulfului coloidal, conform reactiilor:

2KMnO4 + 5H2S + 3H2SO4 = K2SO4 + 2MnSO4 + 5S + 8H2O

K2Cr2O7 + 3H2S + 4H2SO4 = Cr2(SO4)3 + K2SO4 +3S + 7H2O
2FeCl3 + 4H2S = 2FeCl2 + S + 2HCl

prin tratarea tiosulfatului de sodiu cu acid clorhidric sau acid sulfuric.

Adaugand HCl (H2SO4) diluat intr-o eprubeta in care se gaseste solutie de de

Na2S2O3 se observa tulburarea solutiei datorita punerii in libertate a sulfului
coloidal. Au loc reactiile:

Na2S2O3 + 2HCl = H2S2O3 + 2NaCl

H2S2O3 = S0 + SO2 + H2O

Proprietatile chimice a S
1. * H2S se aprinde in aer cu flacara albastra
H2S+ 3/2 O2=> SO2+ H2O

*In cantitate mica de aer se obtine Sulf si apa

H2S+ 3/2 O2=> S+ H2S (apa de sulf)
Apa de sulf trebuie pastrata in sticle colorate complet pline si bine inchise,
deoarece sub influenta luminii se oxideaza lent -> suspensii de sulf

2. Sulful reactioneaza cu cele mai multe metale formind sulfuri (H2S nu

reactioneaza cu platina si aurul) in schimb reactioneaza cu argintul obt sulfura
de argint de culoare neagra
H2S+ Ag=> Ag2S+H2

Reactia cu HNO3 se formeaza S, NO2 si H2O

H2S+ HNO3=> S+ 2NO2+ 2H2O
Pagin
12
2H2S+ SO2=> 3S+ 2H2O

S2
Ionul poate fi oxidat pina la

*H2s cu acidul HNO3 se formeaza oxidul de azot si H2O

H2S+ 8NO3=> H2SO4+ 8NO2+ 4H2O

H2S poate fi neutralizat de sulfuri

H2S+ NaOH=> NaHS+ H2S

Obtinerea H2S
1. Obtinerea S din H2S necesita o reactie de oxidare, aceasta se efectueaza
dupa urmatoarele criterii:
Oxidarea catalitica H2S prin trecerea lui in amestec cu oxigen
peste un catalizator de Al2O3 si Fe2O3
2SH2+ O2=> 2S+2H2O-Q
Oxidarea H2S la SO2 si interactionarea acestuia cu H2S
H2S+ 3/2 O2=> SO2+ H2O
2H2S+ SO2=> 3S+2H2O
2.Obtinerea sulfului prin tratarea solutiei de tiosulfat de sodiu cu HCl sau H2SO4
Na2S2O3+ 2HCl=> H2S2O3+ 2NaCl
H2S2O3=> S+SO2 +H2O
3. Obtinerea sulfului, prin oxidarea hidrogenului sulfurat cu clor, brom si iod
H2S+Cl2=> 2HCl+S
H2S+Br2=> 2HBr+S
H2S+I2=>2HI+S
4. Obtinerea S prin oxidarea hidrogenului sulfurat cu HNO3
3H2S+ 2HNO3=> 3S+ 2NO+ 4H2O
In cazul folosirii HNO3, final se obtine si H2SO4
8HNO3+ 3H2S=> 3H2SO4+8NO+ 4H2O

Proprietati chimice H2S

- Caracter acid slab
H2S=> H+HS-
HS=> H+S-2
- FeCl2+H2S=> FeS+2HCL

Pagin
13
 - Caracter reducator
H2S+ SO2=> 3S+ H2O
H2S+Cl2=> +2HCl

Utilizarea H2S
Surs important de obinere a sulfului
Reacii de identificare a unor substane chimice.

Obtinerea N (azotului)
In laborator
Descompunerea tehnica a amoniacului prin trecerea lui peste pulbere de Ni incalzita la
temperatura 11000 C

11000 C
2NH3 N2+ 3H2

In industrie
Se obtine prin distilarea fractionata a aerului lichid

Utilizarea N
1. In industria chimica N se foloseste la sinteza amoniacului a HNO3 si a
sarurilor de amoniu folosite si in industria alimentara
2. In industria electrotehnica N se foloseste la umplerea becurilor electrice
3. In unele procese industriale N2 se foloseste drept gaz de protectia la
pastrarea unor medicamente sau a unor alimente usor oxidabile
4. N2 lichid se foloseste ca agent de racire a produselor alimentare alterabile
in cursul transportului fara a fi congelate
5. N2 este foarte important pentru organismul uman, deoarece micsoreaza
actiunea energetica a O din aer care altfel

Obtinerea amoniacului (NH3)

In laborator
1. Reactia sarurilor de amoniu in reactie cu bazele tari formeaza NH3
NH4Cl+ NaOH=> NH3+ NaCl+ H2O
2. Din azoturi ale metalelor alcalino-pamintoase cu apa
Mg3N2+ 6H2O=> 2NH3+ 3Mg(OH)2

In industrie
1. Valorificarea apelor amoniacale rezultate de la cocsificarea carbunilor.
Carbunii de pamint contin 0.5-1.5% azot

Pagin
14
Proprietatile chimice a NH3
La temperatura obisnuita amoniacul este un compus stabil. La incalzire la
0
temperatura peste 500 C sub actiunea scinteielor electrice si in prezenta
catalizatorilor amoniacului se descompune in elementele componente.

NH3 nu arde in aer in schimb arde in O2 cu flacara galbena

4NH3+ 3O2=> 2N2+ 6H2O
Oxidantii puternici precum apa oxigenata, O3, X2, oxideaza NH3 in solutie apoasa

Reactia de substitutie
Reactioneaza cu amoniacul formind imiduri si nitruri in fuctie de citi ioni de metal
+
au inlocuit ionul de H

NH3+Na=> NaNH3+ H2

Cu acizii formeaza sarurile de amoniu

NH3+ HCl=>NH4Cl NH3+HNO3=>NH4NO3
2NH3+ H2SO4=> (NH4)2SO4
Utilizarea NH3
Se utilizeaza in industrie la fabricarea unor ingrasaminte a sarurilor de
amoniu cu aplicabilitate in industria alimentara
Materie prima pentru obtinerea medicamentelor
NH3 lichefiat se foloseste la fabricarea ghetei artificiale si este un bun
dozolvant, si la indepartarea petelor de pe stofe

HNO3
Obtinerea HNO3
In laborator
Se prepara din azoatat de sodiu cu H2SO4(100-150grade)
NaNO3+ H2SO4=> HNO3+ NaHSO4
Reactia re loc in doua etape
NaHSO4+ NaNO3=> HNO3+ Na2SO4

In industrie
Se obtine prin oxidarea catalitica a NH3
3
In stare pura HNO3- incolor cu densitatea 1,42 g/ cm
HNO3 in concentratie de 96,98% fumega in aer si se numeste HNO3 fumaz

Proprietati chimice
In prezenta luminii HNO3 se descompune in dioxid de azot, apa si oxigen

Reactia cu oxizii bazici: CuO cu HNO3 formeaza Cu(NO3)2 si H2O

Pagin
15
 CuO+2HNO3=> Cu(NO3)2 + H2O
S+2HNO3=> 2NO+ H2SO4
3C+4HNO3=> 4NO+3CO2+2H2O
2P+2HNO3+2H@O=>2NO+2H3PO4

Reactia cu metalele
3Cu+2HNO3=> 3CuO+2NO+H2O
CuO+2HNO3=> Cu(NO3)2 + H2O

Utilizarea HNO3
1. La prepararea sarurilor sale si anume azotatii folositi la obtinerea
ingrasamintelor chimice, in agricultura si la obtinerea explozibililor,
fabricarea nitroglicerinei
2. NH4Cl se aplica la cositorirea vaselor de alama
3. Praful de copt (NH4)4CO3 carbonatul de amoniu este folosit in patiserie,
deoarece prin incalzire se degaja CO2 care lasa mediul mai pufos
(NH4)4CO3=>NH3+CO2+H2O
4. Sarurile de HNO3 sunt slab cristalizate

P (fosforul)
Obtinerea fosforului
P se prepara prin incalzire in cuptor electric sau in furnal al unui amestec de fosfat
de Ca de nisip si Cocs
CO3(PO4)2+ 3SiO2=> P2O5+3CaSiO3
2P2O5+10C=>P4+10CO
P prezinta 4 stari alotropice: fosforu alb
Fosforul rosu
Fosforul violet
Fosforu negru

Proprietati chimice
P este foarte reactiv, in special fosforul alb
Reactia cu O2 este insotita de lumina fenomen numit chemiluminiscenta
P4+3O2=>2P2O3
In exces de aer se formeaza
P4+5O2=>2P2O5
Reactia cu halogenii (gr. VIII-a)
P reactioneaza violet cu halogenii si pentahalogenuri
P4+6Cl2=>4PCl3
P4+10Cl2=>4PCl5
P4+6S=>2P2S3
Pagin
16
 P4+10S=>2P2O5
Reactioneaza cu nemetalele formand fosfuri
P4+6Zn=>2Zn3P2

Caracterul reducator a P (H2SO4, HNO3)

Fosforul reduce H2SO4 la dioxid de sulf si HNO3 la bioxid de azot
P4+10H2SO4=> 10SO2+4H3PO4+4H2O
P4+20HNO3=>20NO2+4H3PO4+4H2O

Utilizarea fosforului (P)

Fosforul rosu se foloseste la fabricarea chibriturilor, iar P alb la obtinerea
H3PO4(care reprezinta materie prima in industrie) la obtinerea clorurilor, a
fosfurilor si a otelurilor speciale
Pentru asigurarea cresterii si dezvoltarii plantelor in bune conditii, acestea
au nevoie de anumite elemente nutritive, dintre care cele mai importante
sunt: fosforul, azotul sipotasiul.
Fosforul are un rol foarte important in procesul de crestere a plantelor,
influentand favorabil procesul de fructificare a cerealelor, legumelor,
pomilor fructiferi, vitei- de -vie, precum si depunerea zaharurilor in fructe,
sfecla si cartofi.

H3PO4
Obtinerea in laborator
In laborator se obtine prin oxidarea fosforului cu HNO3 in prezenta iodului folosit
de catalizator
3P4+ 20HNO3+ 8H2O=> 12H3PO4+ 20NO
Reactia pentaoxidului de fosfor
P2O5+ 3H2O=> 2H3PO4
Reactia pentaclorurii de fosfor
PCl5+ 4H2O=> H3PO4+ 5HCl
P4+ 16H2O=> 4H3PO4+ 10H2

Obtinerea in industrie
In industrie P se obtine din fosforita (din oase calcinate) pe cale uscata sau umeda
Ca3(PO4)2+ 3H2SO4=> 2H3PO4+ CaSO4

Proprietati chimice
0
1. La t de 200 grade se descompune in acid pirofosforic
2H3PO4=> H4P2O7+H2O
0
La t 300 grade H4P2O7 in acid metafosforic si H2O

Pagin
17
H4P2O7=>2HPO4+ 2H2O
Care are un aspect sticlos

2. Disocierea H3PO4
Fiind un acid tribazic de tarie mijlocie disociata in 3 trepte
+
+ H
H3PO4=> (K1)
H 2 PO 4
+
H2PO4=> HPO 42+ H (K2)
+
HPO4=> PO 43 + H (K3)

3. Reducerea cu carbune a H3PO4

4H3PO4+10C=>P4+10CO+6H2O

Sarurile acidului fosforic (H3PO4)

H3PO4 fiind un acid tribazic formeaza trei tipuri de saruri:
Fosfati primari (MeH2PO4)
Fosfati secundari (Me2HPO4)
Fosfatii tertiari (Me3PO4)

Utilizari
H3PO4 este des util in industria alimentara ca si drept antioxidant si conservant
H3PO4 E338 in nomenclatorul aditivilor alimentari

Este folosit in industria

alimentara ca agent de
reglare a aciditatii
Bauturile racoritoare contin o doza mare de fosfor (P) si volatil si in cazul
dulciurilor colorate care in combinatie cu benzoanatul de Na duce la
hiperactivitate in cazul copiilor

H3PO4 este utilizat ca degresant, se utilizeaza in abatoare, in fabrici de lapte, de

sucuri, de apa minerala, etc.

Utilizarea sarurilor H
Fosfatii de Ca cu indicativul E341 (fosfat monocalcic, ditricalcici) sunt
utilizati ca agenti de reglare a aciditatii , agent de tratare a fainii de griu,
agenti de intarire texturanti, agenti de afinare si antiaglomeranti.

Pagin
18
 Fosfatii de Na cu indicativul E339 9fosfatul monosodic, fosfatul dipotasic,
tripotasic0 se folosesc ca agenti de reglare a aciditatii in industria
alimentara si ca agenti de retinere a H2O.
Fosfatii de Na sunt utilizati in prafurile de comp utilizate pentru
omogenizsarea brinzeturilor a salamurilor si a laptelui condensat.

Proprietatile chimice a Carbonului (C)

1. Reactia cu halogenii
Cu F reactioneaza la temperatura obisnuita, iar cu Cl si Br reactioneaza in arc
electric
C+2X2=> CX4

2. Oxidarea grafitului HNO3 fumans (concentrat 96-98%)

3C+ 4HNO3=> 3CO2+ 4NO+ 2H2O

3. Reducerea Carbonului
400-
C+ H2-------------->
p. 150 C2H2 (acetilena)

4. Reactia cu S
C+ 2S=> CS2

5. Reactia cu N
2C+ 2N=> (CN)2 (dician)

6. C+ Si=> Csi

10000
7. C+ H2O----------------> CO+ H2
Gaz de apa

8. Reactia cu oxidanti
C+ H3PO4=> CO2+ 2SO2+ 2H2O

9. Readucerea unor oxizi metalici

2CuO+ C=> 2Cu+ CO2

Combinatiile Carbonului C+2

CO, CS, HCN
CO- in natura se gaseste in gazele vulcanice si in atmosfera oraselor poluate care
rezulta prin arderea incompleta a combustibililor
In concluzie CO este un component de poluare a aerului

CO2
Utilizarea
1. Se foloseste la carbonatarea bauturilor la conservarea vinului
2. Este folosit in industria berii, a sucurilor, apelor minerale
Pagin
19
 3. Este folosit ca agent refrigerent in congelarea criogenica

Obtinerea Aluminiului din bauxita

Bauxita este principala sursa naturala din care se obtine Al
Toate procedeele industriale pentru obtinerea Al se baseaza pe descompunerea
electrolitica a Al2O3 pur dizolvant in criolit topit si adaos de CaF2
Bauxitele sunt prelucrate mai intai pentru a indeparta impuritarile si pentru a
obtine Al2O3 pur
In industrie se foloseste procedeul Bayer care consta in calcinarea si macinarea
bauxitei apoi tratarea acesteea cu o solutie concentrata de NaOH in autoclave sub
agitare la 6-7 atmosfere timp de 6 ore
Bauxita contine ca impuritati Fe2O3, TiO2 care nu se dizolva in NaOH ci in SO2
1. Bauxita impura + NaOH (concentratia 40%)-------->
Na[Al(OH)4]+ Na2SiO3+ precipitat (Fe2O3, TiO2)

2. 2 Na[Al(OH)4]+CO2=> 2Al(OH)3+ Na2CO3+ H2O

sau Na[Al(OH)4] prin diluare cu multa apa si amorsa trece in Al(OH)3 si NaOH
0
3. 2Al(OH)3 prin spalare, uscare, calcinare la 120 C -----> -Al2O3+3H2O
4. Electroziza Al2O3 in topitura de criolit (Na3[AlF6]) cu adaos de CaF2

Proprietatile chimice
Bor (B) se prezinta in mai multe forme cristaline opace, cenusii, cu aspect si luciu
metalic cu o duritate foarte mare apropiata de a diamantului

B este enert chimic asemanindu-se cu Si reactioneaza cu unele elemente si

0
combinatii0 chimice doar la t ridicate
700 C
4B+ O2-------->
0
2B2O3
900 C
2B+ H2--------> 2BN

Al- metal alb argintiu cu structura cubica cu fete centrate

3
Densitatea Al=>2,7g/ cm
Al dupa Ag, Cu si Au este cel mai bun conducator de caldura si
electricitate
Poate si tras cu usurinta in sirma si foi
In stare pura este stabil in aer si in apa rece si calda datorita formarii
unei pelicule protectoare de Al2O3, deoarece Al are conductibilitate
foarte buna
4Al+ 3O2=> 2Al2O3

Pagin
20
 Caldura mare de formarea Al2O3 face ca pulberea de Al sa fie folosita ca agent
educator pentru oxizii metalici, ai Mn, Cr, Ti, V(vanadiu)
(in industrie se numeste ALUMINOTERMIC)
3Mn3O4+8Al=> 9Mn+ 4Al2O3

Solutiile alcaline reactioneaza cu Al

2Al+2NaOH+H2O=> 2Na[Al(OH)4(H2O)2]+ 3H2

Reac ia cu nemetale:
2Al + 3Cl2 = 2AlCl3,
aluminiu clor clorura de aluminiu
4Al + 3O2 = 2Al2O3,
aluminiu oxigen oxid de aluminiu
Reac ia cu acizii:
2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2,
aluminiu acid clorhidric clorura de aluminiu hidrogen
Reac ia cu sruri:
2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe,
aluminiu oxid de fier - oxid de aluminiu fier

Utilizarea
Aluminiul este o componenta alimentara mult raspandita, mai ales in dulciurile
colorate ale copiilor. Producatorii utilizeaza aluminiul cel mai frecvent in produse
bazate pe cereale, ca painea, prajiturile, biscuitii, pastele, dar poate fi identificat
si in legume (ciuperci, spanac, ridichi) si ceaiuri sau bauturi care contin aditivi
alimentari cu aluminiu, cum ar fi cacao.

Pagin
21