SĂRURILE

“Odata cu lacrimile eliminăm excesul de săruri, aşadar, niciodată nu plângem fără rost.”

I.Definiţie
Sărurile sunt substanţe anorganice care sunt compuse din ioni de metal şi radicali acizi (sub
formă de ioni negativi).
Exemple: NaCl, K2S, CuSO4, Ca(HSO3)2
II. Formula generală a unei sări este , MnAm ,unde M = metal, A = radical acid, m = valenţa
metalului, n = valenţa radicalului acid.
III. Clasificare
Sărurile se pot clasifica în funcţie de natura radicalului acid în :
a. Săruri neutre - provin prin înlocuirea totală a atomilor de hidrogen din molecula unui acid
cu metale , de exemplu: NaCl, K2S, CuSO4;
b. Săruri acide - provin prin înlocuirea parţială a atomilor de hidrogen din molecula unui acid
cu metale , de exemplu: Ca(HSO3)2, Na2HPO3, NaH2PO3, KHS.
. : SĂRURI
IV.Denumire

● provenite din hidracizi : nemetal + sufix "-- ură"+ de + metal (ex: NaCl = clorură de
sodiu)
● provenite din oxiacizi :

- nemetal (valenţă superioară) + sufix "-- at" +de+ metal (ex: Na2SVI O4 = sulfat de sodiu)

- nemetal (valenţă inferioară) + sufix "-- it" +de+ metal (ex: Na2SIV O3 = sulfit de sodiu)

● provenite din săruri acide : nemetal + "acid" + metal (ex: Na HCO3 = carbonat acid de
sodiu)

V.Metode de obţinere:
Sărurile se obţin ca produşi de reacţie din mai multe reacţii chimice:
metal + nemetal sare Fe + S  → FeS
metal + acid sare + H2 Mg + 2 HCl → MgCl2 + H2 ↑

oxid acid + bază sare +apă SO3 + Ca(OH)2  → CaSO4 + H2O

oxid bazic + acid sare +apă CuO + 2 HCl  → CuCl2 + H2O
acid + bază sare +apă H2SO4 + Fe(OH)2  →  FeSO4 + 2 H2O
acid1 + sare1 sare2 + acid2 2HCl + Ca(NO3)2   →  CaCl2 + 2HNO3
bază1 + sare1 sare2 + bază2 2 NaOH + CuSO4  → Na2SO4 + Cu(OH)2↓
sare1 + sare2 sare3 + sare4 AgNO3 + NaCl  → NaNO3+ AgCl ↓
 
VI. Proprietăţi fizice:

1. Stare de agregare
La temperatură obişnuită, sărurile sunt substanţe solide albe (NaCl, CaCO 3, NaHCO3) sau
colorate (AgBr - galben, PbS -negru, PbI2 - galben)
Sărurile au puncte de topire ridicate, iar unele săruri se descompun la încălzire.
2. Solubilitate
Solubilitatea sărurilor în apă variază în limite largi, unele fiind chiar insolubile în apă (AgCl,
BaSO4 etc).
Unele săruri, la evaporarea completă a soluţiilor apoase, înglobează în cristalele lor un anumit
număr de molecule de apă formând cristalohidraţi. (CuSO4. 5 H2O - piatră vânătă, CaSO4. 2
H2O - ghips)
Prin încălzire cristalohidraţii pierd apa de cristalizare, proces care poate fi însoţit şi de
modificări de culoare.
3. Conductibilitate electrică
În stare solidă, sărurile nu conduc curentul electric, dar soluţiile apoase ale sărurilor solubile
conduc curentul electric (electroliţi).

VII. Proprietăţi chimice

1. Reacţia cu metalele mai active decât metalul din sare:

Sărurile pot reacţiona cu metalele aflate în seria reactivităţii metalelor înaintea metalului din
sare, conform schemei generale:
sare1 + metal mai activ → sare2 + metal mai puţin activ
CuSO4 + Fe → FeSO4 + Cu ↓
HgCl2 + Cu → CuCl2 + Hg↓
 
2. Reacţia unor săruri cu bazele solubile:
Sărurile solubile ale metalelor care formează baze insolubile reacţionează cu bazele solubile
după schema generală:
sare1 + bază solubilă → sare2 + bază insolubilă
Exemple:
CuSO4 + 2 NaOH → Na2SO4 + Cu(OH)2↓(precipitat albastru)
AlCl3 + 3 KOH → 3 KCl + Al(OH)3↓(precipitat alb)
NiCl2 + 2 KOH → 2 KCl + Ni(OH)2↓(precipitat verde)
Metalele îşi păstrează valenţa.
 
3. Reacţia cu acizii:
Sărurile reacţionează cu acizii mai tari decăt acidul din sare după schema generală:
sare a acidului slab + acid tare → sare a acidului tare + acid slab
Exemple:
CaCO3 + 2 HCl → CaCl2 + H2O + CO2↑
CuS + H2SO4→ CuSO4 + H2S↑
Dacă sarea rezultată este insolubilă, atunci tăria acizilor nu mai contează:
AgNO3 + HCl → HNO3+ AgCl ↓
BaCl2 + H2SO4→ 2 HCl + BaSO4↓
 
4. Reacţia sărurilor solubile între ele:
Dacă prin combinarea ionilor componenţi a două săruri solubile se formează o sare insolubilă,
atunci cele două săruri solubile pot reacţiona între ele:
AgNO3 + NaCl → NaNO3+ AgCl ↓
BaCl2 + Na2SO4→ 2 NaCl + BaSO4↓
 
5. Reacţia de descompunere a unor săruri:
Unele săruri se pot descompune prin încălzire cu formare de diferiţi compuşi:
CuCO3   CuO + CO2 - obţinerea CuO în laborator;
CaCO3   CaO + CO2 - obţinerea varului nestins (CaO);
NH4HCO3   NH3 + H2O + CO2 - descompunerea prafului de copt;
2 KClO3   2 KCl + 3 O2 - obţinerea O2 în laborator;
2 NaNO3   2 NaNO2 + O2 - obţinerea O2 în laborator;
2 AgNO3   2 Ag + 2 NO2 + O2
. : SĂRURI
VIII. Stare naturală şi utilizări

1.Stare naturală
Unele săruri se găsesc în natură în stare solidă în roci sau minereuri:
CaCO3 - calcar;
FeS2 - pirită;
FeCO3 - siderit;
PbS - galenă;
NaCl - sare gemă.
Alte săruri se găsesc dizolvate în apele naturale: Ca(HCO 3)2 , Mg(HCO3)2 , NaCl, NaBr, KI
etc.
2.Utilizări:
- NaCl: conservant, condiment, ser fiziologic, produse clorosodice, obținerea sodei caustice,
tăbăcărie;
- CaCO3: construcții, metalurgie, carbid, mortar de var, piatră de var, statui;
- NH4NO3: îngrășământ, explozibili;
- CaSO4: construcții, cretă, statui, stucaturi, medicină;
- CuSO4: insecticid.

https://chimie-bl.eu/site_ael/8/saruri/M1/index.html

http://imake.lefo.ro/~laurentiu.bulgaru/ael/8/saruri/index.html