CO - 2. LEGATURI CHIMICE - Partea 1 - RECAPITULARE NOTIUNI DE BAZA

2.
LEGATURI CHIMICE
- Partea 1 –
NOTIUNI DE BAZA
Autor: CRISTINA VIIU 1

Agenda
1. Atom. Element chimic
1.1 Structura atom, Element chimic, Configuratie electronica
1.2 Sistemul periodic al elementelor
1.3 Proprietati periodice ale elementelor
1.3.1 Proprietati chimice ale elementelor
1.3.2 Valenta. Numar de oxidare
2. Legaruri chimice - generalitati
2.1 Legatura ionica (electrovalenta)
2.2 Legatura covalenta (atomica)
2.2.1 Tipuri de covalente – legatura covalenta nepolara
2.2.2 Legatura covalenta polara
2.3 Legatura covalent-coordinativa
2.4 Legaturi covalente simple. Legaturi covalente multiple
2.4.1 Legatura covalenta simpla, 
2.4.2 Legatura covalenta , legaturi double si triple
3. Formula chimica
3.1 Categorii de compusi chimici – acizi, baze, oxizi, saruri, amfoliti
3.2 Grupari atomice. Ioni poliatomici
4. Masa atomica. Masa moleculara. Numar avogadro. Mol
5. Echivalent chimic (gram) al unui element

1. ATOM. ELEMENT CHIMIC
 CHIMIA ORGANICĂ = chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor lor (K. Schorlemmer, 1889).

 COMBINAŢIILE ORGANICE = derivati ai hidrocarburilor prin înlocuirea unuia sau mai
multor atomi de hidrogen cu alţi atomi sau grupe de atomi – GRUPE FUNCTIONALE
C apare in orice
compus organic
ORGANOGENE
ELEMENTE
legaturi chimice COMPUSI

ORGANICI
H, O, N
X, S, P, mai rar Me

1.1 STRUCTURA ATOM, ELEMENT CHIMIC, CONFIGURATIE ELECTRONICA
ATOMUL = cea mai mică particulă a materiei, care nu poate fi divizată prin metode
fizice şi chimice obişnuite.
+𝟏
𝟏 𝒑 𝟎
𝟏 𝒏 −𝟏
𝒆
𝟎

PROTONI
+ Simbol element
chimic
ATOM DE CARBON NUCLEU NUCLEONI
𝐀=𝟏𝟐
𝐂
Z = 6  6 p+  6 e- NEUTRONI
A = 12
N = A - Z = 6  6 n0 INVELIS
ELECTRONIC
ELECTRONI
- 𝐙=𝟔
Atom este neutru din punct de vedere electric

 nr. p+ = nr. e-
Z = nr. p+ = numar atomic A = nr. p+ + nr. n0 = Z + N = numar
= nr. e- de masa
1 unitate atomica de masa = 1 u.a.m. = 1/12 din masa atomului

de carbon 12, 12C
ELEMENTUL CHIMIC = totalitatea atomilor care au acelaşi număr atomic (Z)
In prezent se cunosc 118 elementul
IZOTOPII = Speciile de atomi ai unui element care au acelaşi număr atomic, Z,
dar numere de masa, A, diferite
Izotopii apartin aceluiasi element, au proprietăţi chimice identice, deosebindu-
se intre ei doar prin numărul diferit de neutroni din nucleele lor atomice si unele
proprietati fizice.
Hidrogen Hidrogen Hidrogen

usor greu supergreu
INVELIS ELECTRONIC
• Sunt 7 straturi in invelisul electronic:
K (1); L (2); M (3); N (4); O (5); P (6); Q (7)
• Orbitalii de acelasi tip dintr-un strat formeaza un
SUBSTRAT
• Dupa forma si energie pot fi 4 tipuri de orbitali: s, p,
d, f
ELECTRONI
•Electronii graviteaza in jurul nucleului pe
STRATURI si SUBSTRATURI in anumite spatii (nori
de energie negativa cu anumite forme si energii) s p d f
numite ORBITALI
•Electronii se misca si in jurul axei lor in sens orar Creste energia
orbitalului
 sau antiorar  = MISCARE DE SPIN
ORBITALI ATOMICI DE TIP s y z
- Forma sferica  
x
- Un orbital s pe strat
- Contin maxim 2 electroni Orbital s Orbital s partial Orbital s
neocupat ocupat complet
- Se completeaza incepand cu stratul K (1)
(monoelectronic) ocupat
ORBITALI ATOMICI DE TIP p   

  
- Forma bilobara
- 3 orbital p pe strat
- Contin maxim 6 electroni Orbitali p Orbitali p
partial ocupati complet ocupati
- Se completeaza incepand cu stratul L (2)
ORBITALI ATOMICI DE TIP d

- Forma complicata     
- 5 orbital d pe strat
- Contin maxim 10 electroni Orbitali d partial ocupati
- Se completeaza incepand cu stratul M (3)
ORBITALI ATOMICI DE TIP f

- Forma foarte complicata
- 7 orbital f pe strat
- Contin maxim 14 electroni
- Se completeaza incepand cu stratul N (4)       
Orbitali f partial ocupati
CONFIGURATIE ELECTRONICA = distributia electronilor pe straturi si substraturi
• Principiul Pauli = Un orbital poate continue maxim 2 electroni de spin opus  
• Regula lui Hund = orbitalii de aceeasi energie (acelasi substrat) se completeaza intai cu cate un electron de un
spin, , si apoi se trece la completarea cu eletron de spin opus, .
• Energia in invelisul electronic creste de la primul stratul catre ultimul strat al atomului
• Energia orbitalilor creste de la s, p, d la f
• Numarul maxim de electroni pe un strat se calculeaza cu formula: , unde n = numarul stratului
1s, 2s, 2p, 3s, 3p, 4s, 3d, 4p, 5s, 4d, 5p, 6s, 4f, 5d, 6p, 7s, 5f, 6d, 7p
5 6 7
𝟐
𝐍𝐞 𝐦𝐚𝐱 =𝟐 𝐧 2e- 8e- 18e- 32e-
Creste energia
CONFIGURATIE ELECTRONICA:
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p6 5s2 4d10 5p6….

1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p6 5s2 4d10 5p6….
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p6 5s2 4d10 5p6….
STRAT DE VALENTA = ultimul strat din invelisul electronic al atomului
ELECTRONI DE VALENŢĂ = Electronii din ultimul strat al atomului, care pot participa la
realizarea legăturilor chimice cu alţi atomi.
Atomii pentru a devenii stabili tind sa se lege intre ei (sa se combine) cu scopul de a FORMA
PE ULTIMUL STRAT ELECTRONIC CONFIGURATII ELECTRONICE STABILE DE:
 DUBLET – 2 electroni pe ultimul strat – ex. atomii cu numar atomic Z mic: H, Li, Be
 OCTET – 8 electroni pe ultimul strat – ex. majoritatea atomilor: C , S, O, Cl, N, etc.
GAZELE RARE (INERTE SAU NOBILE) sunt elemente ai caror atomi au deja configuratie
stabila de dublet sau octet, fapt pentru care sunt stabile din punct de vedere chimic.
He (heliu) – are configuratie de dublet
Ne (neon), Ar (argon), Kr (kripton), Xe (xenon), Rn (radon), Og (oganesson) – au
configuratie de octet
CONFIGURATII STABILE
 DUBLET (2 electroni pe ultimul strat)

ex.: atomii cu volum mic
2He: 1s 2
- gaz rar
 OCTET (8 electroni pe ultimul strat)

10Ne: 1s 2
2s 2
2p6
- gaz rar
18 Ar 1s2
2s 2
2p6
3s 2
3p 6
sau [Ne]3s 2
3p6
- gaz rar
3 Li 1s22s1
5 B 1s22s22p1
11 Na 1s22s22p63s1 sau [Ne]3s1
13 Al 1s22s22p63s23p1 sau [Ne]3s23p1
17 Cl 1s2
2s 2
2p6
3s 2
3p5 sau [Ne]3s2
3p5

35 Br 1s2
2s2
2p6
3s2
3p6
4s 2
3d10
4p5

sau [Ar]4s23d104p5

1.2 SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR
SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR = format din 7 perioade şi 18 grupe şi cuprinde 118

elemente.
PERIOADELE = 7 siruri = notate de la 1 la 7 (o perioadă este alcătuită dintr-un şir de elemente

cuprins intre două gaze rare succesive, iar numărul său desemnează numărul straturilor ocupate cu
electroni).
GRUPELE = 16 grupe (18 coloane pentru ca grupa VIIIB contine 3 coloane)
 GRUPELE PRINCIPALE = 8 grupe principale (8 coloane) , notate IA, IIA,........, VIIIA = conţin
metale, semimetale şi nemetale.
 GRUPELE SECUNDARE = 8 grupe secundare (10 coloane) , notate IB, IIB,........, VIIIB =
conţin metale tranziţionale.
CLASIFICAREA ELEMENTELOR
Metale alcaline (s)
Metale alcalino-pamantoase (s)
Metale tranzitionale (d)

METALE
Metale pamanturi – metale post tranzitionale (p)
Lantanide - Metale tranzitionale (f)
Actinide - Metale tranzitionale (f)
Gaze nobile = gaze rare = gaze inerte
NEMETALE Halogeni (generatori de saruri)
Alte nemetale
METALOIZI Semimetale = se comporta ca metal in reactia cu un

(semimetale) nemetal si ca un nemetal in reactia cu un metal
GRUPELE 1 (IA) ŞI 2 (IIA)] = blocul elementelor s  cuprind metalele alkaline (IA) şi alcalino-
pămantoase (IIA) - au electronul distinctiv intr-un orbital de tip s
GRUPELE 13 (IIIA), 14 (IVA), 15 (VA), 16 (VIA), 17 (VIIA) 18 (VIIIA) = blocul elementelor p  au

electronul distinctiv intr-un orbital de tip p
GRUPELE 3 (IIIB), 4(IVB), 5 (VB), 6 (VIB), 7 (VIIB), 8 (VIIIB), 9 (VIIIB), 10 (VIIIB), 11 (IB), 12 (IIB)
= blocul elementelor d  cuprinde elemente tranziţionale care au electronul distinctiv intr-un
orbital de tip d
LANTANIDELE ŞI ACTINIDELE = blocul elementelor f  cuprinde lantanidele şi actinidele, au

electron distinctiv distinctiv intr-un orbital de tip f.

1.3 PROPRIETĂŢI PERIODICE ALE ELEMENTELOR CHIMICE
= sunt determinate de configuraţia electronică a elementelor
PROPRIETĂŢILE FIZICE PERIODICE

 Volumul atomic
 Raza atomică
 Raza ionică
 Energia de ionizare = energia consumata la cedarea e- de valenta pentru a forma ioni pozitivi
 Afinitatea pentru electroni = tendinta de a accepta e- si de a forma ioni negativi
 Densitatea
 Temperaturile de fierbere şi de topire

1.3.1 PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE ELEMENTELOR
CARACTER CHIMIC (METALIC / NEMETALIC) 

CARACTERUL ELECTROCHIMIC (ELECTROPOZITIV / ELECTRONEGATIV)
= este proprietatea elementelor de a ceda sau de a accepta electroni pentru a trece in ioni cu o
configuratie stabila pe ultimul strat.
 elemente electronegative = care au tendinţa de a accepta electroni, trecand in ioni
negativi  au caracterul electronegativ (nemetalic):
E
nemetal
 elemente electropozitive = care au tendinţa de a ceda electroni, trecand in ioni pozitivi

 au caracterul electropozitiv (metalic):
metal
1.3.2. VALENTA. NUMAR DE OXIDARE
VALENTA = capacitatea de combinare a unui element, exprimată prin numărul de electroni pusi
in comun de atom cu alti atomi (legatura covalenta) sau prin numărul de electroni pe care un
element ii cedează sau ii acceptă (legatura ionica) pentru a-si realiza configuratia stabila.
= se noteaza cu cifre romane
 Elementele din aceeaşi grupă principală au aceeaşi valenţă maximă in combinaţie cu O, H şi X (F,
Cl, Br, I).
 Faţă de hidrogen, valenţa elementelor creşte in perioade de la grupa IA la grupa IVA, fiind egală
cu numărul grupei şi scade de la grupa IVA la grupa VIIA fiind egala cu 8 - nr. grupa.
 Valenţa maximă faţă de oxigen creşte şi este egală cu numărul grupei principale din care face
parte elementul.
 Faţă de fluor valenţa elementelor creşte de la 1 la 8 şi este egală cu numărul grupei.

STAREA DE OXIDARE  NUMAR DE OXIDARE  NO
= numar dependent valenta stabilit ţinand cont de următoarele reguli:
 NO element necombinat sau substanţă elementară = 0

 NOO = –2 ; excepţii sunt peroxizii, superoxizii (ex. H2O2; NaO2; NaO3) unde NOO = –1
 NOH = +1 ; excepţii sunt hidrurile metalice (ex. NaH, LiH, CaH2) unde NOH = -1;
 NOmetale alcaline = +1 (Li, Na, K, Rb, Cs);
 NOmetalele alcalino-pămantoase = +2 (Be, Mg, Ca, Sr, Ba);
 NOAl = +3;
 Nohalogenii = -1 ; excepţii cand formează compuşi unul cu celălalt sau cu oxigenul
 Noion monoatomic = sarcina ion ; ex. NOZn2+ = +2, NOBr- = –1
 NOion poliatomic =  NO elemente componente ion poliatomic ; ex. NOOH- = -1, NOCO22- = –2
 NOmoleculă neutră = 0 Autor: CRISTINA VIIU 24
2. LEGATURI CHIMICE –
GENERALITATI

Pentru a devenii stabili atomii realizeaza legaturi chimice (interactii chimice)
cu alti atomi
 prin cedare-acceptare de
electroni de la un atom la alt
atom – LEGATURA IONICA 
FOARTE RAR, pentru ca
necesita un consum mare de
energie
 prin punere in comun de

electroni cu alti atomi –
LEGATURA COVALENTA  CEL
MAI FRECVENT CAZ  asa se
formeaza compusii organici

 prin prin donare - acceptare de electroni de la un atom care are dublete de
electroni neparticipanti catre un alt atom care are un orbital neocupat – LEGATURA
COVLENTA COORDINATIVA
Orbital cu 2
electroni
neparticipanti
Donor de Acceptor Legatura covalenta-

electroni de electroni coordinativa

2.1 LEGATURA IONICA (ELECTROVALENTA)
= pentru realizarea configuratiei stabile de octet sau dublet pe ultimul strat electronic (stratul de
valenta), se trabsferade electroni de la un atom electropozitiv la un atom electronegativ, cu formare ioni
de semn contrar, care apoi se atrag prin forte de natura electrostatica
= Se formeaza COMPUSI IONICI
La formarea legaturilor ionice sunt implicate, in mod tipic, un metal si un nemetal.
Exemplu:
- sodiul metalic reactioneaza energic cu clorul in stae gazoasa si, in urma unei reactiei exoterme, conduce la
obtinerea clorurii de sodiu, combinatie ionica:
Transfer Atractie
de e- electrostatica
Combinatiile ionice tipice sunt:

• sarurile - LiF, LiCl, NaF, NaCl, NaI, KF, KBr, KCl, KI, SrCl2
• unii oxizi bazici - Na2O, K2O, CaO, MgO)
•unele baze (NaOH, KOH, Ca(OH)2.
CARACTERISTICILE LEGATURII IONICE
• Procesele de formare a ionilor pozitivi si negativi au loc

simultan in timpul procesului de formare a legaturilor ionice.
• Ionii participanti la legatura ionica pot fi monoatomici
(formati din atomi de un singur tip) sau poliatomici
(HO-,NO3 -, SO42- etc.).
• Legatura ionica se datoreaza fortelor de atractie
electrostatice dintre ioni.
• Compusii ionici formeaza asociatii deschise in care
fiecare ion tinde sa se inconjoare cu un numar mare de ioni
de semn contrar si formeaza agregate tridimensionale de
ioni, cu retele cristaline.
• Legatura ionica este o legatura puternica.
• Legatura ionica nu este dirijata in spatiu si nu este
rigida, permitand, pe de o parte, dizolvarea compusilor
ionici in solventi polari si, pe de alta parte, inlocuirea
usoara a ionilor din retea cu alti ioni.
2.2 LEGATURA COVALENTA (ATOMICA)
= Realizarea configuratiei stabile de gaz rar (octet sau dublet) se face intre atomi
neutrii, prin punerea in comun de electroni neparticipanti (neimperecheati) de pe
ultimul strat (strat de valenta)  rezulta o densitate electronica maxima intre cei doi
atomi.
= Se realizează intre atomii elementelor identice sau puţin diferite din punct de
vedere al caracterului electrochimic
= Se formeaza COMPUSI COVALENTI sub forma de molecule sau reţele atomice.
= Ambii atomi participanţi realizează o configuraţie electronică stabilă, deoarece
dubletele de electroni rezultate le aparţin in egală măsură, deplasandu-se pe orbite
comune ambelor atomi.

2.2.1 TIPURI DE COVALENTE - LEGATURA COVALENTA NEPOLARA
COVALENTA NEPOLARA = intre atomi de acelasi fel, electronii de legatura apartinand celor
doi atomi in mod egal.
Ex. H2, O2. Cl2 etc.
Molecula de hidrogen = punere in comun a cate 1 e- de la fiecare atom, capatand structura
stabila a heliului (He).
Molecula de clor = punere in comun cate 1 e- de valenta si formeaza un octet specific
configuratiei stabile a gazului rar Ar:

Legatura covalenta nepolara se caracterizeaza prin:
= atomii participanti la realizarea legaturii sunt de acelasi fel, motiv pentru care perechea
de electroni de legatura apartine in egala masura ambilor atomi  Norul electronic este
distribuit simetric intre cele doua nuclee.
= Molecule nepolare homoatomice = cum ar fi moleculele diatomice (H2, Cl2 etc.)
= Moleculele nepolare heteroatomice = prezinta simetrie geometrica (CH4, CCl4, CO2 etc.)
CCl4
CH4
CO2
Autor: CRISTINA VIIU

CCl4 CO2
Legatura C+ - Cl- polara Legatura C+ = O- polara
Molecula neporala datorita Molecula neporala datorita
simetriei simetriei

2.2.2 LEGATURA COVALENTA POLARA
COVALENTA POLARA = atomii participanti la realizarea legaturii sunt diferiti
Þ perechea de electroni de legatura (electroni pusi in comun) este atrasa mai puternic de
atomul cu electronegativitate mai mare
Þ Densitatea norului electronic este mai mare in jurul atomului mai electronegativ
Þ Molecula alungita si prezinta doi poli (un dipol)  sarcini electrice partiale δ+ si δ-
Exemplu: Hδ+  Cl δ-
Exemplu: Molecula de apa

= atomii isi realizeaza configuratia stabila:

APA (H2O)

AMONIAC (NH3) Acid sulfuric
(H2SO4)

2.3 LEGĂTURA COVALENTĂ COORDINATIVĂ SAU SEMIIONICĂ
= un atom care are o pereche de electroni neparticipanţi (atom donor) ii doneaza altui atom care are un
orbital neocupat (vacant) pe ultimul strat (atom acceptor).
Ex.: formarea ionilor poliatomici: H4N+ ; H3O+ ; SO42- ; NO3-
Covalenta Covalenta
coordinativa coordinativa
+ -
Molecula polara
(dipol)
DONOR ACCEPTOR
Covalenta
coordinativa
ACCEPTOR
DONOR Autor: CRISTINA VIIU 37
Exemple:
Clorura de amoniu, NH4Cl
Azot din amoniac = donor pentru
hidrogenul din acid clorhidric =
acceptor
:NH3 + HCl ↔ (NH4+ + Cl-)
Ionul de hidroniu, H3O+

Oxigenului din apa = donor pentru
hidrogenul din acid clorhidric =
acceptor
H2O + HCl ↔ (H3O+ + Cl-)

2.4 LEGATURA COVALENTA SIMPLA.
LEGATURA COVALENTA MULTIPLA
Legatura covalenta poate fi:
SIMPLA A-B
formata din 1 dublet de electroni pusi in comun  fiecare
atom pune in comun cate 1 electron
DUBLA A=B
formata din 2 dublete de electroni pusi in comun  fiecare
atom pune in comun 2 electroni
TRIPLA A
formata din 3 dublete de electroni pusi in comun  fiecare
atom pune in comun cate 3 electroni
Legatura covalenta Legatura covalenta Legatura covalenta
simpla dubla tripla
Cl2 O2 N2

Legatura covalenta dubla polara Legatura covalenta tripla polara
Legatura covalenta
CO2 HCN
simpla polara
(molecula nepolara datorita (molecula polara)
H2O
simetriei)

2.4.1 LEGĂTURĂ COVALENTA SIMPLĂ 
= Punerea in comun a unei perechi de electroni conduce la formarea unei singure legături covalente,
daca electronii pusi in comun provin din orbitali atomici puri:
s + s  covalenta 
s + p  covalenta 
p + p (coaxiali)  covalenta 
(orbitalii sunt pe aceeasi axa in spatiu)

ZH = 1  are 1 protoni si 1 electroni 

configuratia electronica 1s1

ZF = 9  are 9 protoni si 9 electroni 
configuratia electronica 1s22s22p5
   



ZO = 8  are 8 protoni si 8 electroni 
configuratia electronica 1s2 2s2 2p4  
     

sau OO sau O2
 


2.4.2 LEGĂTURĂ COVLENTA . LEGATURI COVALENTE DOUBLE SI TRIPLE
= Punerea in comun a unei perechi de electroni p pusi in comun provin din orbitali atomici
puri situati pe axe paralele
p + p (paraleli)  covalenta 
p + p (coaxiali)  covalenta 

3. FORMULA CHIMICA
Compusul chimic = substanta chimica = A xB y

• Substanta rezultata prin combinarea, in anumite proportii, a doua sau mai
multe elemente chimice.
• Compusul chimic rezultat are proprietati diferite de ale elementelor care il
compun.
• Orice compus chimic se reprezinta printr-o formula chimica, care indica
numarul de atomi ai diferitelor elemente care intra in compozitia sa.
De exemplu:
• formula acidului azotic HNO3, a oxidului de magneziu MgO, a clorurii de zinc
ZnCl2 etc.

Valenta 1 Valenta 2
Valenta hidrogen, H = 1
E2 Valenta oxigen , O = 2
E1
Valenta clor, Cl = 1
Indice 2 Indice 1
Valenta sodiu (natriu), Na = 1
Valenta ion sulfat, SO42- = 2
H2O H2SO4 Valenta calciu, Ca = 2
HCl CaSO4 Valenta carbon, C = 4

NaCl Ca(OH)2 Valenta ion hidroxil, OH = 1

Compusul chimic = substanta chimica = AxBy
Compusii chimici se reprezinta in scris prin FORMULE CHIMICE care, ca si in cazul
simbolurilor elementelor chimice, au semnificatie calitativa si cantitativa.
Formula chimica poate fi:
• Formula procentuala, F%
• Formula bruta, Fb
• Formula moleculara, Fm
• Formula structurala, Fs

1. FORMULA PROCENTUALA indica procentul fiecarui element ce alcatuieste substanta respectiva.
Suma procentelor tuturor elementelor ce alcatuiesc molecula unei substante este egala cu 100.
Exemplu: 25.26% C ; 74.74% Cl
2. FORMULA BRUTA indica natura elementelor si proportia relativa intre numarul atomilor
elementelor componente.
Exemplu: (CCl)n
3. FORMULA MOLECULARA indica tipul si numarul de atomi de fiecare fel dintr-un compus chimic.
Ea reprezinta un multiplu de numere intregi al formulei brute (se poate ca formula moleculara sa
coincida cu formula bruta).
Exemplu: (CCl)2
4. FORMULA STRUCTURALA este o reprezentare simbolica a modului de legare a atomilor

componenti intr-o molecula indicand succesiunea legarii lor precum si locul pe care il ocupa in
molecula o anumita particularitate structurala.
Exemplu:

3.1 CATEGORII DE COMPUSI CHIMICI: ACIZI, BAZE, OXIZI, SARURI
Exista un paralelism intre electropozitivitate, electronegativitate si caracterul acid sau bazic.
 Elementele electropozitive (sau cu electronegativitate mica) formeaza oxizi cu caracter bazic.
 Elementele electronegative (sau cu electronegativitate mare) formeaza oxizi cu caracter acid.
a. ACIZI
= substante capabile sa cedeze ioni pozitivi de H+ (protoni)
= substante capabile sa accepte electroni, e- HaA
unde H = hidrogen (are valenta 1) ; A = anion; a = valenta anion
Exemplu:
HCl (acid clorhidric); H2S (acid sulfhidric); H2CO3 (acid carbonic)
b. BAZE
= substante capabile sa accepte ioni pozitivi de H+ (protoni)
= substante capabile sa doneze electroni, e- B(OH)b
unde B = cation (are valenta b) ; OH = ion hidroxil (oxidril); b = valenta cation
Exemplu:
NaOH (hidroxid de sodiu); Zn(OH)2 (hidroxid de zinc); (NH4)(OH) (hidroxid de amoniu)
c. OXIZI
= care contin in molecuia 1 sau mai multi atomi de oxigen legati de atomi de metal
(oxizi bazici) sau nemetal (oxizi acizi)
•OXIZI BAZICI = in reactia cu apa genereaza o baza
B2Ob
unde B = cation (are valenta b) ; O = ion oxigen; b = valenta cation
Exemplu: Na2O (oxid de sodiu); ZnO (oxid de zinc); ZnO (oxid de zinc);
•OXIZI ACIZI = in reactia cu apa genereaza un acid
A2Oa
unde A = cation (are valenta a) ; O = ion oxigen; a = valenta cation
Exemplu: N2O (oxid de azot); CO2 (oxid de carbon) c); Cl2O7 (dioxid de clor);
d. SARURI
= care contin in molecua 1 sau mai multi atomi de metal legati de
atomi de nemetal (oxizi bazici) sau nemetal (oxizi acizi)
AbBa
unde: A = cation (are valenta a) ; B = anion (are valenta b)
Exemplu:
NaCl (clorura de sodiu);
ZnCO3 (carbonat de zinc);
(NH4)3(PO4) (fosfat de amoniu)

GRUPARI ATOMICE. IONI POLIATOMICI
Grupari
Ion monoatomic Grupari poliatomice Ion poliatomic
monoatomice
H+ ion de hidrogen (proton de
HI, Hidrura hidrogen) (OH)I, Hidroxid (OH)-, ion hidroxid
H- ion hidrura
FI, Fluorura F- ion fluorura (NO3)I, Azotat (NO3)-, ion azotat
ClI, Clorura Cl- ion clorura (NO2)I, Azotit (NO2)-, ion azotit
(CO3)II, Carbonat (CO3)2-, ion carbonat

Br , Bromura
II
Br ion bromura
-
(HCO3)I, Carbonat acid (bicarbonat) (HCO3)-, ion carbonat acid (bicarbonat)
(SO4)II, Sulfat (SO4)2-, ion sulfat

II, Iodura I- ion iodura
(HSO4)I, Sulfat acid (HSO4)-, ion sulfat acid
O2- ion oxid (SO3)II, Sulfit (SO3)-2, ion sulfit
OII, Oxid
(O-O)2- ion peroxid (HSO3)I, Sulfit acid (HSO3)-, ion sulfit acid
(PO4)III, Fosfat (PO4)3- , ion fosfat
SII, Sulfura S2- ion sulfura (HPO4)II, Fosfat monoacid (HPO4)2-, ion fosfat monoacid
(H2PO4)I, Fosfat diacid (H2PO4)-, ion fosfat diacid
NIII, Azotura N3- ion azotura S2O3II , tiosulfat S2O3-2 , ion tiosulfat
(CH3-COOH)I, Acetat (CH3-COOH)-, ion acetat
P5- ion fosfura (V) ClOI , Hipoclorit ClO- , ion hipoclorit
P3- ion fosfura (III) ClO2I , Clorit ClO2- , ion clorit
PV, III, I, Fosfura ClO3- , ion clorat
P1- ion fosfura (I) ClO3I , Clorat
ClO4IV, Perclorat ClO4- , ion perclorat
C2- ion carbura (II) NH4I , Amoniu NH4+ , ion amoniu
CII, IV, Carbura Autor: CRISTINA VIIU 54
C4- ion carbura (IV)
EXEMPLE – ACIZI ANORGANICI
CLASA DENUMIRE FORMULA BAZA CONJUGATA (ANION)
Acid fluorhidric HF F- Ion fluorura
Acid clorhidric HCl Cl- Ion clorura
HIDRACIZI
(contin hidrogen legat de Acid bromhidric HBr Br- Ion bromura
atomi de nemetal) Acid iodhidric HI I- Ion iodura
Acid sulfhidric H2S S2- Ion sulfura
Acid percloric HClO4 ClO4- Ion perclorat
Acid cloric HClO3 ClO3- Ion clorat
Acid cloros HClO2 ClO2- Ion clorit
Acid hipocloros HClO ClO- Ion hipoclorit
Acid sulfuric H2SO4 SO42- Ion sulfat
OXIACIZI Acid sulfuros H2SO3 SO32- Ion sulfit
(contin hidrogen legat de
grupe de atomi) Acid azotic (nitric) HNO3 NO3- Ion azotat (nitrat)
Acid azotos (nitros) HNO2 NO2- Ion azotit (nitrit)
Acid fosforic H3PO4 PO43- Ion fosfat
Acid fosforos H3PO3 PO43- Ion fosfit
Autor: CRISTINA
H CO VIIU CO3 55
Acid carbonic 2 3 Ion carbonat
EXEMPLE – BAZE ANORGANICE
CLASA DENUMIRE FORMULA ACID CONJUGAT (CATION)
Hidroxid de litiu LiOH Li+ Ion pozitiv de litiu
Hidroxid de sodiu NaOH Na+ Ion pozitiv de sodiu
hidroxid de potasiu KOH K+ Ion pozitiv de potasiu
Hidroxid de rubidiu RbOH Rb+ Ion pozitiv de bubidiu
HIDROXIZI
(contin atomi Hidroxid de magneziu Mg(OH)2 Mg2+ Ion pozitiv de magneziu
metalici legati
de gruparea Hidroxid de calciu Ca(OH)2 Ca2+ Ion pozitiv de calciu
hifroxil, HO-)
Hidroxid de bariu Ba(OH)2 Ba2+ Ion pozitiv de bariu
Hidroxid de zinc Zn(OH)2 Zn2+ Ion pozitiv de zinc
Hidroxid de fier Fe(OH)3 Fe3+ Ion pozitiv de fier
Hidroxid de cupru Cu(OH)2 Cu2+ Ion pozitiv de cupru
Amoniac (hidrura de azot) NH3 NH4+ Ion amoniu
Hidruri Fosfina (hidrura de posfor) PH3 PH4+ Ion fosfoniu
H2N –NH3+
Hidrazina H2N –NH2 Ion hidrazin-amoniu
EXEMPLE – OXIZI
CLASA DENUMIRE FORMULA CATION / ANION
oxid de litiu Li2O Li+ Ion pozitiv de litiu
oxid de sodiu Na2O Na+ Ion pozitiv de sodiu
oxid de potasiu K2O K+ Ion pozitiv de potasiu
oxid de rubidiu Rb2O Rb+ Ion pozitiv de rubidiu
oxid de magneziu MgO Mg2+ Ion pozitiv de magneziu

Oxizi bazici
oxid de calciu CaO Ca2+ Ion pozitiv de calciu
oxid de bariu BaO Ba2+ Ion pozitiv de bariu
oxid de zinc ZnO Zn2+ Ion pozitiv de zinc
oxid de fier Fe2O3 Fe3+ Ion pozitiv de fier
oxid de cupru CuO Cu2+ Ion pozitiv de cupru
Dioxid de carbon CO2 CO32- Ion carbonat
Oxizi acizi Pentaoxid de azot N2O5 NO3- Ion azotat
Trioxid de sulf SO3 SO42- Ion sulfat

EXEMPLE – SARURI
DENUMIRE FORMULA CATION / ANION
Clorura de litiu LiCl Li+ Cl-

Bromura de sodiu NaBr Na+ Br-
Iodura de potasiu KI K+ I-
Sulfura de rubidiu Rb2S Rb+ S2-
Clorura de magneziu MgCl2 Mg2+ Cl-
Sulfat de calciu CaSO4 Ca2+ SO42-
Posfat de bariu Ba3(PO4)2 Ba2+ PO43-
Carbonat acid de sodiu ZnHCO3 Zn2+ HCO3-

Bicarbonat de sodiu NaHCO3 HCO3-
Fe3+
(carbonat acid de sodiu)
Na2S2O3 Na+ S2O32-

Tioasufat de sodiu
Fosfat monobazic de sodiu Na2(HPO4) Na+ HPO42-
Fosfat dibazic de sodiu Na (H2PO4) Na+ H2PO4-
Sulfat de cupru CuSO4 Cu2+ SO42-

4. MASA ATOMICA, MASA MOLECULARA. NUMAR
AVOGADRO. MOL
MASA ATOMICA (A)
• Numarul care ne arata de cate ori masa unui atom este mai mare decat unitatea atomica de masa (a 12-a
parte din masa izotopului 12C al atomului de carbon).
• Valorile rotunjite ale maselor atomice sunt trecute in sistemul periodice.
MASA MOLECULARA (µ)

• Numarul care arata de cate ori masa unei molecule dintr-o substanta
• Este mai mare decat unitatea atomica de masa.
• Numeric, masa moleculara este egala cu suma maselor atomice ale atomilor din molecula.
µsubstanta =  A atomi din substanta x nr. atomi

IONI
• Particule materiale cu sarcini electrice pozitive sau negative.
• Daca particula este incarcata negativ se numeste anion, iar daca este pozitiva se numeste cation.
µion =  A atomi din ion x nr. atomi

Mol de atom = atom-gram = at. g.
= Un mol de atomi are masa egală cu masa atomică exprimată în grame.
= Un mol de atomi reprezintă cantitatea de substanţă care conţine 6.022 ∙ 1023 de atomi.
Mol = se notează cu litera grecească ”niu”=  sau n
Numărul lui Avogadro = NA

= reprezintă numărul de atomi conţinuţi într-un mol de atomi din orice element chimic.
NA = 6.022 ∙ 1023 atomi

MOLUL ()
= cantitatea in grame dintr-o substanta egala cu suma maselor absolute a particulelor
continute in formula chimica.
NUMAR DE MOLI =  = masa de substanta (m) la masa moleculara (µ)
TRANSFORMARE
MARIME NOTATIE CORESPUNDE LA MASA / VOLUM
UNITATE
g / L (dm3)
Mol mol 1 mol
1L = 1dm3
mg / mL (cm3)
Milimol mmol 1 mmol = 10-3 mol 1 g = 1000 mg
1 L = 1000 mL = 1000 cm3
kg / m3
1 kg = 1000 g
Kilomol kmol 1 kmol = 103 mol
1 m3 = 1000 L = 1000 dm3 = 1000000
cm3
5. ECHIVALENT CHIMIC (GRAM) AL UNUI ELEMENT
= cantitate, exprimata in grame, din acest element care se combina cu 1 g de hidrogen sau 8 g oxigen.
ECHIVALENTUL GRAM
• la elemente se calculeaza prin impartirea masei atomice la valenta.
• la saruri se calculeaza impartind masa moleculara la produsul dintre valenta metalului si numarul atomilor
de metal.
• la acizi si baze, se calculeaza impartind masa moleculara la numarul atomilor de hidrogen (protoni, H+) care
se pot inlocui prin metale, respectiv numarul gruparilor hidroxil (oxidril, HO-).
•la oxizi se obtine impartind masa moleculara a oxidului la produsul dintre numarul atomilor de metal sau
nemetal si valenta acestuia.

CO - 2. LEGATURI CHIMICE - Partea 1 - RECAPITULARE NOTIUNI DE BAZA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CO - 2. LEGATURI CHIMICE - Partea 1 - RECAPITULARE NOTIUNI DE BAZA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.

Autor: CRISTINA VIIU 1

Autor: CRISTINA VIIU 2

 CHIMIA ORGANICĂ = chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor lor (K. Schorlemmer, 1889).

legaturi chimice COMPUSI

Autor: CRISTINA VIIU 3

Autor: CRISTINA VIIU 4

Atom este neutru din punct de vedere electric

1 unitate atomica de masa = 1 u.a.m. = 1/12 din masa atomului

Hidrogen Hidrogen Hidrogen

ORBITALI ATOMICI DE TIP p   

ORBITALI ATOMICI DE TIP d

ORBITALI ATOMICI DE TIP f

Autor: CRISTINA VIIU 11

 DUBLET (2 electroni pe ultimul strat)

 OCTET (8 electroni pe ultimul strat)

11 Na 1s22s22p63s1 sau [Ne]3s1

13 Al 1s22s22p63s23p1 sau [Ne]3s23p1

Autor: CRISTINA VIIU 16

SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR = format din 7 perioade şi 18 grupe şi cuprinde 118

PERIOADELE = 7 siruri = notate de la 1 la 7 (o perioadă este alcătuită dintr-un şir de elemente

GRUPELE = 16 grupe (18 coloane pentru ca grupa VIIIB contine 3 coloane)

Metale alcalino-pamantoase (s)

Metale tranzitionale (d)

Lantanide - Metale tranzitionale (f)

Actinide - Metale tranzitionale (f)

Gaze nobile = gaze rare = gaze inerte

NEMETALE Halogeni (generatori de saruri)

METALOIZI Semimetale = se comporta ca metal in reactia cu un

GRUPELE 13 (IIIA), 14 (IVA), 15 (VA), 16 (VIA), 17 (VIIA) 18 (VIIIA) = blocul elementelor p  au

LANTANIDELE ŞI ACTINIDELE = blocul elementelor f  cuprinde lantanidele şi actinidele, au

Autor: CRISTINA VIIU 20

= sunt determinate de configuraţia electronică a elementelor

PROPRIETĂŢILE FIZICE PERIODICE

Autor: CRISTINA VIIU 21

CARACTER CHIMIC (METALIC / NEMETALIC) 

 elemente electropozitive = care au tendinţa de a ceda electroni, trecand in ioni pozitivi

= se noteaza cu cifre romane

 Faţă de fluor valenţa elementelor creşte de la 1 la 8 şi este egală cu numărul grupei.

Autor: CRISTINA VIIU 23

 NO element necombinat sau substanţă elementară = 0

Autor: CRISTINA VIIU 25

 prin punere in comun de

Autor: CRISTINA VIIU 26

Donor de Acceptor Legatura covalenta-

Autor: CRISTINA VIIU 27

Combinatiile ionice tipice sunt:

• Procesele de formare a ionilor pozitivi si negativi au loc

Autor: CRISTINA VIIU 30

Autor: CRISTINA VIIU 31

Autor: CRISTINA VIIU

Autor: CRISTINA VIIU 33

Exemplu: Molecula de apa

Autor: CRISTINA VIIU 34

Autor: CRISTINA VIIU 35

Autor: CRISTINA VIIU 36

:NH3 + HCl ↔ (NH4+ + Cl-)

Ionul de hidroniu, H3O+

H2O + HCl ↔ (H3O+ + Cl-)

Autor: CRISTINA VIIU 38

Autor: CRISTINA VIIU 40

Autor: CRISTINA VIIU 41

Autor: CRISTINA VIIU 42