C - 8. Reactii Chimice. Echilibru Chimic

REACTII CHIMICE.
ECHILIBRUL CHIMIC
Autor: CRISTINA VIIU 1

REACTII CHIMICE
= sunt interacțiuni la nivel molecular dintre substanțe chimice
= proces in urma căruia are loc transformarea uneia sau mai
multor substanţe chimice (reactanţi) in una sau mai multe
substanţe noi (produşi de reacţie).
 REACTANTI = Substanţa sau substanţele intrate in reacţie
chimică
 PRODUSI DE REACTIE = Substanta sau substantele care
se obtin in urma reactiei.
= Reactiile chimice sunt reprezentate prin ecuatii chimice
REACTANTI  PRODUSI DE REACTIE
Reactanții și produșii de reacție pot fi substanțe simple sau
substanțe compuse

Legea conservării masei. Legea conservării numărului
de atomi
Legea conservării (păstrării) masei în reacțiile chimice:
Într-o reacție chimică masa totală a reactanților este egală cu
masa totală a produșilor de reacție.
Legea conservării numărului atomilor:
Numărul atomilor intrați în reacție este egal cu numărul atomilor
ieșiți din reacție.
Reacțiile chimice au următoarele caracteristici:

Reactanții nu se consumă în orice cantitate, ci în proporții bine
determinate.
In reactie se conservă felul și numărul elementelor chimice participante.
Numărul atomilor de un fel intrați în reacție este egal cu numărul atomilor
de acelasi fel ieșiți din reacție (Legea conservării numărului atomilor).
Masa totală a reactanților este egală cu masa totală a produșilor de
reacție (Legea conservării masei).

Intr-o reprezentare generala, ecuatia chimica se poate scrie:
aA + bB  cC + dD
Unde:
A, B = reactanti
C, D = produsi de reactie
a, b, c, d = coeficienti stoechiometrici de reactie
In care definim n = variatia numarului de moli in reactie
= diferenta intre suma molilor de produsi de reactie si suma molilor
de reactanti
n = (c+ d) – (a + b)
Calcule stoechiometrice (pe baza ecuațiilor chimice)
Stoechiometria = se ocupă cu studiul cantitativ al reacțiilor
chimice, adică calculul masei, volumului reactanților și produșilor de
reacție.
Într-o reacție chimică între cantitățile de reactanți și cele de
produși de reacție există o relație de proporționalitate
Exemple de reactii chimice:
4Al + 3O2 = 2Al2O3 2Al + 3/2 O2 = Al2O3
2H3PO4 + 3Mg(OH)2 = Mg3(PO4)2 + 6H2O
Daca un produs de reactie este gazos si iese din sistem se adauga o
sageata cu varful in sus dupa formula chimica a substantei:
2Al + 6HCl = 2 AlCl3 + 3 H2↑
•Daca un produs de reactie se depune (nu este solubil) si astfel iese din
sistem, adica precipita, se adauga o sageata cu varful in jos dupa formula
chimica a substantei:
CuSO4 + 2NaOH = Na2SO4 + Cu(OH)2↓
•Starile de agregare a reactantilor si produsilor de reactie se pot simboliza
cu g (gaz), l (lichid), s (solid, precipitat), aq (solutie apoasa):

EXEMPLU DE ECUAȚIE CHIMICĂ: reacția chimică de ardere a sulfului
în oxigenul din aer:
Se folosesc simbolurile pentru substanțele simple și formulele chimice

pentru substanțele compuse (compușii chimici).
Reacție chimică = ecuație (egalitate) chimică, trebuie să aplicăm legea
conservării masei, implicit legea conservării numărului de atomi, adică să
facem bilanțul atomilor:
Începem cu atomii reactanților și continuăm cu aceeași specie de atomi din
produșii de reacție.
Se realizat bilanțul atomilor și putem pune, în loc de săgeată, semnul egal și
asfel am scris ecuația reacției chimice.
S + O2 = SO2
Exemplu de calcul:
20 g de sulfat de cupru II reacționează cu hidroxidul de sodiu.

Se cere :
a) Câți moli de hidroxid de sodiu reacționează cu 20 g de sulfat de cupru II ?
b) Ce masă de sulfat de sodiu se obține ?
Scriem reacția chimică și apoi o egalăm (scriem ecuația chimică):
CuSO4 + 2 NaOH = Na2SO4 + Cu(OH)2↓
Ecuatia se citește: 1 mol de sulfat de cupru II, Cu(II), reacționează cu 2 moli

de hidroxid de sodiu, NaOH, și formează 1 mol de sulfat de sodiu, Na2SO4, și
1 mol de hidroxid de cupru, Cu(OH)2.
Citim datele problemei și subliniem substanțele care se dau și cele care se
cer și le trecem sub substanțe

 Pentru substanțele subliniate, deasupra lor se notează masele molare
înmulțite cu coeficienții respectivi din fața substanței, iar pentru cele care
se dau sau se cer în moli se trece numărul de moli, astfel încât să avem
aceeași unitate de măsură și sub substanță și deasupra ei.
 Calculăm masele molare ale sulfatului de cupru II și sulfatului de sodiu :

μCuSO4 = 1∙ACu + 1∙AS + 4∙AO = 64 + 32 + 4∙16 = 96 + 64 =
= 160 g/mol
μNa2SO4 = 2∙ANa + 1∙AS + 4∙AO = 2∙23 + 32 + 4∙16 = 46 + 32 + 64 =
= 142 g/mol
 Din proporțiile astfel obținute se calculează necunoscutele:

Exercitiu: Scrie ecuațiile următoarelor reacții chimice:
2 K + Cl2 → 2 KCl K + 1/2 Cl2 → KCl
2 Fe + 3 I2 → 2 FeI3 Fe + 3/2 I2 → FeI3
Ca(OH)2 + 2 HF → CaF2 + 2 H2O
H2SO4 + 2 NaBr → Na2SO4 + 2 HBr
2 Al + 3 H2SO3 → Al2(SO3)3 + 3 H2↑
2 AlCl3 + 3 ZnS → 3 ZnCl2 + Al2S3
2 H3PO4 + 3 Zn(OH)2 → Zn3(PO4)2 + 3 H2O
2 K3PO4 + 3 MgCO3 → Mg3(PO4)2 + K2CO3
3 KOH + Hg3(PO4)2 → K3PO4 + 3 CRISTINA

Autor: Hg(OH) VIIU 2↓ 9
Exercitiu: Se dă reacția: H2SO4 + KOH → K2SO4 + H2O
196g de acid sulfuric reacționează cu hidroxidul de potasiu.
Se cere:
a) Masa de sulfat de potasiu rezultată.
b) Nr. de moli de apă rezultați.
c) Masa de hidroxid de potasiu care reacționează cu acidul sulfuric .
Metoda 1: Egalare coeficienti reactie:
1 mol 2mol 1 mol 2 mol

H2SO4 + 2KOH → K2SO4 + 2H2O
2 mol x mol y mol z mol
Calcul moli H2SO4:  = m / μ = 196 / 98 = 2 moli H2SO4
μH2SO4 = 98 g/mol μKOH = 56 g/mol
μK2SO4 = 174 g/mol μH2O = 18 g/mol
x = 2  2 / 1 = 4 moli KOH  mKOH =   μ = 4  56 = 224 g KOH
y = 2  1 / 1 = 2 moli K2SO4  m K2SO4 =   μ = 2  174 = 348 g K2SO4
z = 2  2 / 1 = 4 moli H2O Autor: CRISTINA VIIU 10

Metoda 2: Egalare coeficienti reactie:
98 g 56 g 174 g 2 mol
H2SO4 + 2KOH → K2SO4 + 2H2O
196 g xg yg z mol
Calcul moli H2SO4:  = m / μ = 196 / 98 = 2 moli H2SO4
μH2SO4 = 98 g/mol μKOH = 56 g/mol
μK2SO4 = 174 g/mol μH2O = 18 g/mol
x = 196  56 / 98 = 224 g KOH

y = 196  174 / 98 = 348 g K2SO4
z = 2  2 / 1 = 4 moli H2O

CLASIFICAREA REACTIILOR CHIMICE
Reacțiile chimice sunt de patru tipuri:
1.Reacții de combinare = se obține un singur produs de reacție prin unirea a
mai multor reactanți (doi sau mai mulți).
2.Reacții de descompunere = reacția în care avem un singur reactant și mai

mulți produși de reacție.
3.Reacția de substituție (simplă înlocuire) = reacția în care un element chimic

înlocuiește un alt element chimic din substanța compusă
4.Reacția de schimb (dublă înlocuire) = reacția prin care două substanțe

compuse își schimbă între ele două elemente chimice

1. Reacții de combinare = se obține un singur produs de reacție
prin unirea a mai multor reactanți (doi sau mai mulți).
 Reacția metalelor cu oxigenul (Reacție de ardere).

4Al + 3O2 = 2Al2O3 2Zn + O2 = ZnO 2Pb + O2 = 2PbO
Dacă reacţionează metalele alcaline se obţin superoxizi sau peroxizi:
2K + 2O2 = K2O4 K (O-O-O-O) K, superoxid de potasiu
2Na + O2 = Na2O2 Na (O-O) Na, peroxid de sodiu
 Reacția nemetalelor cu oxigenul (Reacție de ardere)
2S + O2 = SO2 ↑
 Reacția metalelor cu nemetalele.
2Al + 3Cl2 = 2AlCl3 2Al + 3Br2 = 2AlBr3
P4(s) + 6Cl2(g) → 4PCl3(g) P4(s) + 10Cl2(g) → 4PCl5(g)
Cu + S = CuS Ba + S = BaS
Na + H2 = 2NaH Ca + H2 = CaH2
 Reacția dintre două substanțe compuse.
CaO + H2O = Ca(OH)2
2. Reacții de descompunere = reacția în care avem un singur
reactant și mai mulți produși de reacție.
 Reactantul (A) este întotdeauna o substanță compusă.

 Produșii reacției (B și C) pot fi atât substanțe simple, cât și
substanțe compuse
Ca tipuri de reacții de descompunere avem:
 Reacția de descompunere termică (prin încălzire) a unor

carbonați, hidroxizi, oxizi etc.

 Reacția de descompunere electrolitică (electroliza = cu ajutorul
curentului electric).
2H2O(l) → 2H2(g) + O2(g) - electroliza
2HgO(s) → 2Hg(l) + O2(g)
 Reacția de descompunere catalitică (cu ajutorul unui catalizator,
care nu participă la reacție, doar mărește viteza reacției; el se
regăsește în întregime în produșii de reacție).
 Reacția de descompunere la lumină a halogenurilor de argint.
 Reacţia de descompunere a unor acizi - Unii oxoacizi slabi nu

sunt stabili în stare pură, suferind reacţii de descompunere:
H2CO3 → H2O + CO2 ↑
H2SO3 → H2O + SO2↑
3. Reacția de substituție (simplă înlocuire) = reacția în care
un element chimic înlocuiește un alt element chimic din
substanța compusă:
 Ca reactanți avem o substanță simplă (A) și o substanță compusă (BC).

 Ca produși avem o substanță simplă (B) și o substanță compusă (AC).
Ca tipuri de reacții de substituție avem reacția dintre un metal și o substanță
compusă:
 cu apă;
 cu un oxid;
 cu un acid;
 cu o sare.
Seria activităţii metalelor – constituie o clasificare a metalelor din punct de
vedere electrochimic (al caracterului electropozitiv).

SERIA ACTIVITĂȚII CHIMICE A METALELOR
= clasificare a metalelor după caracterul lor electrochimic, astfel metalele
sunt așezate în ordinea descrescătoare a reactivităţii lor.
Elementul cu reactivitate mai mare înlocuiește elementul mai puțin

reactiv:
Zn(s) + CuSO4(aq) → Cu(s) + ZnSO4(aq)
2Mg(s) + TiCl4(l) → Ti(s) + 2MgCl2(s)
Fe(s) + CuSO4(l) = FeSO4(aq) + Cu(s)↓
 Reactia metalelor cu apa
2Na + 2H2O = 2NaOH + H2↑ Ca + 2HOH = Ca(OH)2 + H2 ↑
Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2↑ 2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2↑
Ba + 2H2O = Ba(OH)2 + H2↑ 3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2↑
 Reactiile metalelor cu sarurile metalelor mai putin reactive
Cu + 2AgNO3 = Cu(NO3)2 + 2Ag↓ Zn + Pb(NO3)2 = Zn(NO3)2 + Pb↓
Hg + 2AgNO3 = Hg(NO3)2 + 2Ag↓ 2Al + 3HgCl2 = 2AlCl3 + 3Hg↓
 Reacția nemetalelor cu un oxid metalic
2CuO + C = 2Cu↓ + CO2↑
 Reactia metalelor cu hidracizii
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑
Fe + H2SO4 = FeSO4 + H2↑
 Metalele puţin active (nobile) reacţionează numai cu acizi oxidanţi
(HNO3, H2SO4, HClO4) sau cu amestecuri de acizi, formând săruri,
produsul de reducere al acidului şi apă:
3Cu + 8HNO3 = 3Cu(NO3)2 + 2NO + 4H2O
Cu + 2H2SO4 → CuSO4 + 2H2O + SO2↑
Au + 3HCl + HNO3 = AuCl3 + NO + 2H2O
apă regală
 O serie de metale ca Zn, Al, Sn, Pb, Al, Cr reacţionează, în topitură
sau în soluţie, cu hidroxizi alcalini, cu formare de săruri şi
hidrogen. Metalele care pot reacţiona şi cu acizi şi cu baze
prezintă caracter amfoter.
Zn + 2NaOH  Na2ZnO2 + H2
zincat de sodiu
Zn + 2NaOH + 2H2O = Na2[Zn(OH)4] + H2
tetrahidroxozincat de sodiu
4. Reacția de schimb (dublă înlocuire) = reacția prin care două
substanțe compuse își schimbă între ele două elemente
chimice
Ca reactanți avem două substanțe compuse (AB și CD), iar ca

produși avem tot două substanțe compuse (AD și CB).
Ca tipuri de reacții de dublă înlocuire avem reacția dintre:
a. Un oxid metalic cu un acid
b. Un oxid nemetalic cu o bază
c. O bază cu un acid (reactia de neutralizare)
d. O bază solubilă cu o sare
e. Un acid cu sare
f. O sare cu o sare.
 Un oxid metalic cu un acid
CuO + 2HCl = CuCl2 + H2O
CaO + H2SO4 = CaSO4 + H2O
H2SO4 + CuO → CuSO4 + H2O
2 HCl + Mg → MgCl2 + H2O
 Un oxid nemetalic cu o bază

CO2 + Ca(OH)2 = CaCO3 + H2O
SO3 + 2NaOH = Na2SO4 + H2O
 O bază cu un acid (reactia de neutralizare)

2NaOH + H2SO4 = Na2SO4 + 2H2O
3KOH + H3PO4 = K3(PO4) + 3H2O
H2SO4 + Fe(OH)2 → FeSO4 + 2 H2O
HCl + NaOH → NaCl + H2O Autor: CRISTINA VIIU 22
 Un acid cu sare (un acid tare scoate acizii mai slabi din compusi)
CuS + HCl = CuCl2 + H2S ↑
CaCO3 + H2SO4 = CaSO4 + H2O + CO2↑
2 HCl + CaCO3 → CaCl2 + H2O + CO2↑
H2SO4 + CuS → CuSO4 + H2S↑
Ordinea creşterii tăriei celor mai uzuali acizi este:
H2S < H2CO3 < HNO2 < H3PO4 < H2SO3 < HNO3 < H2SO4 < HCl <
< HBr < HClO4 < HI
 Reacţii chimice cu formare de precipitat
Pb(NO3)2 + H2S = PbS↓ + HNO3
2KOH + PbBr2 = 2KBr + Pb(OH)2 ↓
FeCl3 + 3NaOH = 3NaCl + Fe(OH)3 ↓
 Reacția sărurilor cu sărurile cu formare de precipitat
NaCl + AgNO3 = NaNO3 + AgCl ↓
Pb(CH3COO)2 + 2KI = 2KCH3COO + PbI
Autor: 2 ↓VIIU
CRISTINA 23
ECHILIBRUL CHIMIC
1.REACȚIILE IREVERSIBILE = decurg numai într-un singur sens, datorită
deplasării echilibrului chimic în direcția desfășurării reacției din cauza ca cel
puțin unul dintre produșii de reacție nu mai poate participa la reacția în sens
invers, deoarece iese din sistem (se depune, se degaja, etc) si concentrația
sa scade treptat până la consumarea completă a reactanților.
aA + bB → cC + dD
Exemple: Zn + 2 HCl → ZnCl2 + H2 ↑
CuSO4 + 2 NaOH → Na2SO4 + Cu(OH)2 ↓
2.REACȚII REVERSIBILE = reactii care, în anumite condiții de lucru, pot

decurge în ambele sensuri din sistem se găsesc prezente toate speciile
chimice (reactanți și produși de reacție) care participă la reacție.
aA + bB ⇄ cC + dD
Exemplu: N2 + 3H2 ⇄ 2NH3

PRINCIPIUL LUI LE CHATELIER
= Dacă asupra unui sistem aflat în echilibru acţionează o

constrângere din exterior, echilibrul se deplasează în
sensul diminuării sau anularii constrângerii.
Factorii care influențează echilibrul chimic:
1.concentrația
2.temperatura
3.presiunea

 Concentraţia = Modificarea concentraţiei unuia din
componenţii amestecului de reacţie, va determina desfăsurarea
reacţiei chimice în sensul în care se consumă substanţa
adăugată;
 Temperatura = Cresterea temperaturii unui sistem în echilibru
(la p = constantă) favorizează reacţia ce consumă căldură
(endotermă) si defavorizează reacţia ce se produce cu degajare
de căldură (exotermă).
Reacţiile reversibile, dacă sunt endoterme într-un sens, sunt
exoterme în sensul invers;
 Presiunea = Este caracteristică reacţiilor de echilibru în fază
gazoasă care se produc cu variaţie de volum.
Cresterea presiunii (la toC = constant) determină deplasarea
echilibrului în sensul micsorării volumului gazos, echivalent cu
micsorarea numărului de moli.
 pH-ul = Este o caracteristicã a reacţiilor de echilibru în care se
formeaza un acid sau o bazã.Autor: CRISTINA VIIU 27
Legea acțiunii maselor spune că raportul dintre produsul
concentrațiilor produșilor de reacție și produsul concentrațiilor
reactanților este o constantă = Kc
In care definim n = variatia numarului de moli in reactie

= diferenta intre suma molilor de produsi de reactie si suma
molilor de reactanti
n = (c+ d) – (a + b)
Constanta de echilibru (Kc) este egală cu raportul dintre

produsul concentrațiilor produșilor de reacție și produsul
concentrațiilor reactanților, Autor:ridicate
CRISTINA VIIU la puteri egale cu 32
aA + bB ⇄ cC + dD
OBSERVATII
Când Kc >> 1, la echilibru chimic, concentrațiile produșilor, C, D,
sunt mai mari decât ale reactanților, A, B, astfel încât echilibrul este
deplasat spre dreapta.
Când Kc << 1, la echilibru chimic, concentrațiile produșilor C, D,

sunt mai mici decât ale reactanților, A, B, astfel încât echilibrul este
deplasat spre stânga.

1. INFLUENTA CONCENTRATIEI ASUPRA ECHILIBRULUI
CHIMIC - se acţionează prin:
 creşterea concentraţiei unui component, echilibrul se

deplasează în sensul consumării acelui component;
 micşorarea concentraţiei unui component, echilibrul se
deplasează în sensul formării acelui component
Exemplu:
aA + bB ⇄ cC+ dD
 Crește concentrația lui B, echilibrul se deplasează spre

dreapta;
 Scade concentrația lui B, echilibrul se deplasează spre
stânga

2. INFLUENTA TEMPERATURII ASUPRA ECHILIBRULUI
CHIMIC - se acţionează prin:
creşterea temperaturii, echilibrul se deplasează în

sensul reacţiei endoterme;
scăderea temperaturii, echilibrul se deplasează în
sensul reacţiei exoterme.
Exemplu:
aA + bB ⇄ cC+ dD + caldura
Crește temperatura sistemului, echilibrul se

deplasează spre stânga
Scade temperatura sistemului, echilibrul se
deplasează spre dreapta.

3. INFLUENTA PRESIUNII ASUPRA ECHILIBRULUI
CHIMIC – pentru sistemele gazoase - se acţionează
prin:
creşterea presiunii , echilibrul se deplasează în

sensul formării unui nr. mai mic de moli de gaz;
scăderea presiunii, echilibrul se deplasează în
sensul formării unui nr.mai mare de moli de gaz
Exemplu:
3H2(g) +N2(g) ⇄ 2 NH3(g)
Notația: (g) = gaz
n = variatia numarului de moli in reactie
= diferenta intre suma molilor de produsi de reactie si suma
molilor de reactanti
Crește presiunea echilibrul merge în dreapta (2 moli de gaze)
Scade presiunea echilibrul merge în stânga (3+1=4 moli gaze)

Presiunea nu influenţează echilibrele gazoase care au
loc fără variaţia numărului de moli, ∆n = 0 .
Daca ∆n = variatia numarului de moli  0
aA + Bb ⇄ Cc+ dD
∆n = (c+d)-(a+b)
Exemplu: 3H2(g) +N2(g) ⇄ 2 NH3(g)
unde ∆n = 2 – 4 = -2 moli

aA + Bb ⇄ Cc+ dD
Daca ∆n = (c+d)-(a+b) = 0  Kc = Kp = Kx
Daca ∆n = (c+d)-(a+b)  0
Relația matematică între Kc, Kp si Kx este:
R = constanta universală a gazelor

R = 8,21∙ 10-2 L∙atm /mol ∙ K
T este temperatura în Kelvin (K)
EXEMPLU: Problema rezolvata pe baza legii actiunii maselor:
Sa se determine compozitia la echilibru , in procente molare a sistemului
H2(g) + I2(g) ⇄ 2 HI(g)
stiind ca s-au introdus in reactie 4 moli amestec echimolecular de hidrogen si iod, iar constanta
de echilibru a reactiei este Kc = 50
1mol 1 mol 2 moli

H2(g) + I2(g) ⇄ 2 HI(g)
x mol x mol 2x mol
Initial I (mol) 2 2 0
Consumat C (mol) x x 0
Echilibru E (mol) (2-x) (2-x) 2x
Concentratia
Cm (mol/L) (2-x) / V (2-x) / V 2x / V
la echilibru

Exemplu: S-a constatat experimental că, dacă un volum oarecare de amoniac se închide într-un
vas și se aduce la temperatura de 500 °C și presiunea de 600 atm, după un timp, o parte din amoniac
se descompune în elementele componente.
Analiza amestecului de gaze la echilibru a arătat urmatoarea compozitie in moli: 42% NH3 și 58%
amestec de N2 și H2 in raport molar 1:3
Sa se determine constanta de echilibru a reactiei N2 + 3H2 ⇄ 2NH3
4 moli H2 si N2 1 moli H2 ….. 3 moli N2

58 …………………..x ……………..y
x =νH2 = 58 / 4 = 14.5 moli  CH2 = νH2 / V = 14.5 / 10.56 = 1.37 mol/L
y = νN2 = 58  3 / 4 = 43,5 moli  CN2 = νN2 / V = 43.5 / 10.56 = 4.12 mol/L
νNH3 = 42 moli  CNH3 = νNH3 / V = 42 / 10.56 = 3.98 mol/L
νamestec = 100 moli
P = 600 atm
T = 773K
PV = νRT
V = ν RT / P = 100  0.082  773 / 600 = 10.56 L

Exemplu: Cât este constanta de echilibru pentru sinteza amoniacului,
N2 (g) + 3H2 (g) ⇄ 2NH3 (g) pentru următoarele concentrații de echilibru ale
componentelor:
[NH3] = 4,2 ∙ 10-2 mol/L
[N2] = 8,7 ∙ 10-1 mol/L
[H2] = 3,9 ∙ 10-1 mol/L

Exemplu: Într-un vas de 1 L s-a introdus 0,8 mol CO și 0,6 moli vapori de apă.
Prin încălzirea vasului la 1000 °C, concentrația CO2 a fost de 0,3 mol/L.
Cât este constanta de echilibru la 1000 °C ?
V = 1l
νCO = 0.8 moli
νH2O = 0.6 moli
CCO2 = 0.3 moli/L
t = 1000oC 1mol 1 mol 1 moli 1mol
⇄
CO(g) + H2O(g) CO2(g) + H2(g)
C=ν/V
0.3 mol/l 0.3 mol/l 0.3 mol/l 0.3 mol/l
I 0.8 mol/L 0.6 mol/L 0 0
C 0.3 mol/L 0.3mol/L 0 0
(0.8-0.3) = (0.6-0.3) =
E 0.3 mol/L 0.3 mol/L
0.5 mol/L 0.3 mol/L

Exemplu: La temperatura de 763 K, constanta de echilibru pentru sinteza
acidului iodhidric este 49.
Determinati concentrațiile substanțelor la echilibru dacă într-un vas de 2 L s-a
introdus un amestec echimolar de hidrogen și iod de 4 moli.
V=2L
H2 : I2 = 1: 1
[I2] = [H2] = 2 / 2 = 1 mol/L
1mol 1 mol 2 moli

H2(g) + I2(g) ⇄ 2HI(g)
x x 2x
I 1 mol/L 1 mol/L 0
C
x mol/L x mol/L 0
E
(1-x) mol/L (1-x) mol/L 2x mol/L

Exemplu: La temperatura de 25 °C și presiunea de 1 atm, constanta de
echilibru pentru reacția de transformare a tetraoxidului de diazot în
hipoazotită este 4,7 ∙ 10-3 mol/L . Determină masa de N2O4 introdusă inițial
într-un vas de 1 L și că la echilibru vasul conține 0,07 moli de NO 2
P = 1 atm 1mol 2 moli
T = 25oC N2O4(g) ⇄ 2NO2(g)
V=1L x 2x
νNO2 = 0.07 moli
I a 0
Kc = 4.7 mol/L
C
m N2O4 = ? . 0.035 0
E
a – 0.035 2  0.35
2x = 0.07  x = 0.035 NO2

Exemplu: Sa se calculeze :
a. constanta de echilibru in functie de concentratii , Kc , pentru sistemul la
echilibru: H2 (g) + I2 (g) ↔ 2 HI (g) , stiind ca intr-un vas de reactie, la 4450C si
1 atm., se gasesc la echilibru 5.28 moli I2 (g) , 0.12 moli H2 (g) si 5.64 moli HI (g).
Volumul vasului de reactie este V L.
b. constanta de echilibru in functie de presiuni partiale ,Kp , in conditiile date.
1mol 1 mol 2 moli
V=VL ⇄
H2(g) + I2(g) 2HI(g)
T = 445oC = 445 + 273 = 718K
x x 2x
P = 1 atm
νH2 = 0.12 moli I
1 mol/L 1 mol/L 0
νI2 = 5.28 moli
νHI = 5.64 moli C
x mol/L x mol/L 0
E
0.12 / V mol/L 5.28 / V mol/L 5.64 / V mol/L
Kp = Kc ( RT ) Δn

Δn = 2- (1 + 1) = 0 
 Kp = Kc = K = 50.20 Autor: CRISTINA VIIU 54
Exemplu: Se considera reactia A + B ⇄ C stiind ca la echilibru,
concentratiile sunt:
[A] = 0.5 mol/L 1mol 1 mol ⇄ 1 moli
+
[B] = 1 mol/L A B C
[C] = 2.5 mol/L
I
iar initial a mol/L b mol/L 0 mol/L
[C]initial = 0 mol/L
C
Se cere: x mol/L x mol/L 0
1.Concentratiile initiale E
a - x = 0.5 mol/L b - x = 1 mol/L x = 2.5 mol/L
ale reactantilor
2. Valoarea constantei Kc
a – 2.5 = 0.5  a = 3 mol/L A

b – 2.5 = 1  a = 3.5 mol/L B

FORMULE IONI POLIATOMICI
Grupari
Ion monoatomic Grupari poliatomice Ion poliatomic
monoatomice
H+ ion de hidrogen
H , Hidrura
I
(proton de hidrogen) (OH)I, Hidroxid (OH)-, ion hidroxid
H- ion hidrura
FI, Fluorura F- ion fluorura (NO3)I, Azotat (NO3)-, ion azotat
ClI, Clorura Cl- ion clorura (NO2)I, Azotit (NO2)-, ion azotit
(CO3)II, Carbonat (CO3)2-, ion carbonat
BrII, Bromura Br- ion bromura (HCO3)I, Carbonat acid (HCO3)-, ion carbonat acid
(bicarbonat) (bicarbonat)
(SO4)II, Sulfat (SO4)2-, ion sulfat
II, Iodura I- ion iodura
(HSO4)I, Sulfat acid (HSO4)-, ion sulfat acid
O2- ion oxid (SO3)II, Sulfit (SO3)-2, ion sulfit
O , Oxid
II
(O-O)2- ion peroxid (HSO3)I, Sulfit acid (HSO3)-, ion sulfit acid
(PO4)III, Fosfat (PO4)3- , ion fosfat
SII, Sulfura S2- ion sulfura (HPO4)II, Fosfat monoacid (HPO4)2-, ion fosfat monoacid
(H2PO4)I, Fosfat diacid (H2PO4)-, ion fosfat diacid
NIII, Azotura N3- ion azotura S2O3II , tiosulfat S2O3-2 , ion tiosulfat
(CH3-COOH)I, Acetat (CH3-COOH)-, ion acetat
P5- ion fosfura (V) ClOI , Hipoclorit ClO- , ion hipoclorit

P3- ion fosfura (III) ClO2I , Clorit ClO2- , ion clorit
PV, III, I, Fosfura
P1- ion fosfura (I) ClO3I , Clorat ClO3- , ion clorat
ClO4IV, Perclorat ClO4- , ion perclorat
C2- ion carbura (II) Autor: CRISTINA VIIU 56
CII, IV, Carbura NH 4 , Amoniu
I
NH4+ , ion amoniu
C4- ion carbura (IV)
FORMULE CHIMICE – ACIZI ANORGANICI
CLASA DENUMIRE FORMULA LEGATURA BAZA CONJUGATA (ANION)
Acid fluorhidric HF covalenta polara F- Ion fluorura
HIDRACIZI
Acid clorhidric HCl covalenta polara Cl- Ion clorura
(contin hidrogen
legat de atomi
Acid bromhidric HBr covalenta polara Br- Ion bromura
de nemetal)
Acid iodhidric HI covalenta polara I- Ion iodura
Acid sulfhidric H2S covalenta polara S2- Ion sulfura
Acid percloric HClO4 covalenta polara ClO4- Ion perclorat
Acid cloric HClO3 covalenta polara ClO3- Ion clorat
Acid cloros HClO2 covalenta polara ClO2- Ion clorit
Acid hipocloros HClO covalenta polara ClO- Ion hipoclorit
Acid sulfuric H2SO4 covalenta polara SO42- Ion sulfat
OXIACIZI
(contin hidrogen
Acid sulfuros H2SO3 covalenta polara SO32- Ion sulfit
legat de grupe
de atomi) Acid azotic (nitric) HNO3 covalenta polara NO3- Ion azotat (nitrat)
Acid azotos (nitros) HNO2 covalenta polara NO2- Ion azotit (nitrit)
Acid fosforic H3PO4 covalenta polara PO43- Ion fosfat
Acid fosforos H3PO3 covalenta polara PO43- Ion fosfit
Acid carbonic H2CO3 covalenta polara CO3 Ion carbonat
Acid cianhidric HCN covalenta polara CN- Ion cian

FORMULE CHIMICE – BAZE ANORGANICE
CLASA DENUMIRE FORMULA LEGATURA ACID CONJUGAT (CATION)
Hidroxid de litiu LiOH ionica Li+ Ion pozitiv de litiu
Ion pozitiv de
Hidroxid de sodiu NaOH ionica Na+ sodiu
Ion pozitiv de
hidroxid de potasiu KOH ionica K+ potasiu
Ion pozitiv de
Hidroxid de rubidiu RbOH ionica Rb+ bubidiu
HIDROXIZI Ion pozitiv de

(contin atomi Hidroxid de magneziu Mg(OH)2 ionica Mg2+ magneziu
metalici legati
de gruparea Ion pozitiv de
hifroxil, HO-) Hidroxid de calciu Ca(OH)2 ionica Ca2+ calciu
Ion pozitiv de
Hidroxid de bariu Ba(OH)2 ionica Ba2+ bariu
Ion pozitiv de
Hidroxid de zinc Zn(OH)2 ionica Zn2+ zinc
Hidroxid de fier Fe(OH)3 ionica Fe3+ Ion pozitiv de fier
Ion pozitiv de
Hidroxid de cupru Cu(OH)2 ionica Cu2+ cupru
Amoniac (hidrura de Covalenta

azot)
NH3 polara
NH4+ Ion amoniu
Fosfina (hidrura de Covalenta

Hidruri sulf)
PH3 polara
PH4+ Ion fosfoniu
Covalenta H2N –NH3+ Ion hidrazin-

Hidrazina H2N –NH2 polara amoniu

FORMULE CHIMICE - OXIZI
CLASA DENUMIRE FORMULA LEGATURA CATION / ANION
oxid de litiu Li2O ionica Li+ Ion pozitiv de litiu
Ion pozitiv de
oxid de sodiu Na2O ionica Na+ sodiu
Ion pozitiv de
oxid de potasiu K2 O ionica K+ potasiu
Ion pozitiv de
oxid de rubidiu Rb2O ionica Rb+ rubidiu
Ion pozitiv de
oxid de magneziu MgO ionica Mg2+ magneziu
Oxizi bazici
Ion pozitiv de
oxid de calciu CaO ionica Ca2+ calciu
Ion pozitiv de
oxid de bariu BaO ionica Ba2+ bariu
oxid de zinc ZnO ionica Zn2+ Ion pozitiv de zinc
oxid de fier Fe2O3 ionica Fe3+ Ion pozitiv de fier
Ion pozitiv de
oxid de cupru CuO ionica Cu2+ cupru
Covalenta
Dioxid de carbon CO2 polara
CO32- Ion carbonat
Covalenta
Oxizi acizi Pentaoxid de azot N 2 O5 polara
NO3- Ion azotat
Covalenta
Trioxid de sulf SO3 SO42- Ion sulfat
Autor:polara
CRISTINA VIIU 59
FORMULE CHIMICE - SARURI
DENUMIRE FORMULA LEGATURA CATION / ANION
Clorura de litiu LiCl ionica Li+ Cl-
Bromura de sodiu NaBr ionica Na+ Br-
Iodura de potasiu KI ionica K+ I-
Sulfura de rubidiu Rb2S ionica Rb+ S2-
Clorura de magneziu MgO ionica Mg2+ O2-
Sulfat de calciu CaSO4 ionica Ca2+ SO42-
Posfat de bariu Ba3(PO4)2 ionica Ba2+ PO43-
Carbonat acid de sodiu ZnHCO3 ionica Zn2+ HCO3-

Bicarbonat de sodiu
NaHCO3 ionica Fe3+ HCO3-
(carbonat acid de sodiu)
Na+
Tioasufat de sodiu Na2S2O3 ionica S2O32-
Fosfat monobazic de sodiu Na2(HPO4) ionica Na+ HPO42-
Ionica
Fosfat dibazic de sodiu Na (H2PO4) Na+ H2PO4-
Sulfat de cupru CuSO4 ionica Cu2+ SO42-


C - 8. Reactii Chimice. Echilibru Chimic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C - 8. Reactii Chimice. Echilibru Chimic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REACTII CHIMICE.

Autor: CRISTINA VIIU 1

Autor: CRISTINA VIIU 2

Reacțiile chimice au următoarele caracteristici:

Autor: CRISTINA VIIU 3

Autor: CRISTINA VIIU 5

Se folosesc simbolurile pentru substanțele simple și formulele chimice

20 g de sulfat de cupru II reacționează cu hidroxidul de sodiu.

CuSO4 + 2 NaOH = Na2SO4 + Cu(OH)2↓

Ecuatia se citește: 1 mol de sulfat de cupru II, Cu(II), reacționează cu 2 moli

Autor: CRISTINA VIIU 7

 Calculăm masele molare ale sulfatului de cupru II și sulfatului de sodiu :

Autor: CRISTINA VIIU 8

2 Fe + 3 I2 → 2 FeI3 Fe + 3/2 I2 → FeI3

Ca(OH)2 + 2 HF → CaF2 + 2 H2O

H2SO4 + 2 NaBr → Na2SO4 + 2 HBr

2 Al + 3 H2SO3 → Al2(SO3)3 + 3 H2↑

2 AlCl3 + 3 ZnS → 3 ZnCl2 + Al2S3

2 H3PO4 + 3 Zn(OH)2 → Zn3(PO4)2 + 3 H2O

2 K3PO4 + 3 MgCO3 → Mg3(PO4)2 + K2CO3

3 KOH + Hg3(PO4)2 → K3PO4 + 3 CRISTINA

1 mol 2mol 1 mol 2 mol

μH2SO4 = 98 g/mol μKOH = 56 g/mol

μK2SO4 = 174 g/mol μH2O = 18 g/mol

x = 2  2 / 1 = 4 moli KOH  mKOH =   μ = 4  56 = 224 g KOH

y = 2  1 / 1 = 2 moli K2SO4  m K2SO4 =   μ = 2  174 = 348 g K2SO4

z = 2  2 / 1 = 4 moli H2O Autor: CRISTINA VIIU 10

Calcul moli H2SO4:  = m / μ = 196 / 98 = 2 moli H2SO4

μH2SO4 = 98 g/mol μKOH = 56 g/mol

μK2SO4 = 174 g/mol μH2O = 18 g/mol

x = 196  56 / 98 = 224 g KOH

Autor: CRISTINA VIIU 11

2.Reacții de descompunere = reacția în care avem un singur reactant și mai

3.Reacția de substituție (simplă înlocuire) = reacția în care un element chimic

4.Reacția de schimb (dublă înlocuire) = reacția prin care două substanțe

Autor: CRISTINA VIIU 12

 Reacția metalelor cu oxigenul (Reacție de ardere).

 Reactantul (A) este întotdeauna o substanță compusă.

Ca tipuri de reacții de descompunere avem:

 Reacția de descompunere termică (prin încălzire) a unor

Autor: CRISTINA VIIU 14

 Reacția de descompunere la lumină a halogenurilor de argint.

 Reacţia de descompunere a unor acizi - Unii oxoacizi slabi nu

 Ca reactanți avem o substanță simplă (A) și o substanță compusă (BC).

Autor: CRISTINA VIIU 17

Elementul cu reactivitate mai mare înlocuiește elementul mai puțin

Ca reactanți avem două substanțe compuse (AB și CD), iar ca

 Un oxid nemetalic cu o bază

 O bază cu un acid (reactia de neutralizare)

CuSO4 + 2 NaOH → Na2SO4 + Cu(OH)2 ↓

2.REACȚII REVERSIBILE = reactii care, în anumite condiții de lucru, pot

Autor: CRISTINA VIIU 24

= Dacă asupra unui sistem aflat în echilibru acţionează o

Factorii care influențează echilibrul chimic:

Autor: CRISTINA VIIU 26

In care definim n = variatia numarului de moli in reactie

Constanta de echilibru (Kc) este egală cu raportul dintre

Când Kc << 1, la echilibru chimic, concentrațiile produșilor C, D,

Autor: CRISTINA VIIU 33

 creşterea concentraţiei unui component, echilibrul se

 Crește concentrația lui B, echilibrul se deplasează spre

Autor: CRISTINA VIIU 34

creşterea temperaturii, echilibrul se deplasează în