SUBSTANTE

CHIMICE
Curs 2
AGENDA

1.COMPUSI CHIMICI – LEGATURI CHIMICE

• LEGATURA IONICA
• LEGATURA COVALENTA
2.CATEGORII DE COMPUSI CHIMICI
a. ACIZI
b. BAZE
c. OXIZI
d. SARURI
e. AMFOLITI
3.MASA ATOMICA, MASA MOLECULARA
4.MOLUL ()
5.ECHIVALENT CHIMIC (GRAM) AL UNUI ELEMENT
6.REACTII CHIMICE
1. COMPUSI CHIMICI – LEGATURI CHIMICE
INTRAMOLECULARE

• Legaturile chimice reprezinta totalitatea legaturilor care se stabilesc

intre atomi, intre ioni, intre ioni si molecule si intre molecule.
• Formarea legaturilor chimice este determinata de tendinta generala a
atomilor diferitelor elemente de a forma sisteme mai stabile decat atomii
in stare libera.

CLASIFICARE:
• LEGATURA IONICA
• LEGATURA COVALENTA
• LEGATURA METALICA
• FORTE VAN DER WAALS
• LEGATURI DE HIDROGEN
LEGATURA IONICA (ELECTROVALENTA)
• In scopul realizarii configuratiei stabile de octet sau dublet pe ultimul strat electronic
(stratul de valenta), se realizeaza transferul de electroni de la un atom electropozitiv la
un atom electronegativ, cu formare ioni de semn contrar, care apoi se atrag prin forte
de natura electrostatica
•Se formeaza COMPUSI IONICI
La formarea legaturilor ionice sunt implicate, in mod tipic, un metal si un nemetal.
Exemplu:
- sodiul metalic reactioneaza energic cu clorul in stare gazoasa si, in urma unei reactiei
exoterme, conduce la obtinerea clorurii de sodiu, combinatie ionica:

Combinatiile ionice tipice sunt:

• sarurile - LiF, LiI, NaF, NaCl, NaI, KF, KBr, KCl, KI, SrCl 2
• unii oxizi bazici - Na2O, K2O, CaO, MgO)
•unele baze (NaOH, KOH, Ca(OH)2.
LEGATURA
http://www.youtube.com/watch?v=5IJqPU11ngY IONICA
CARACTERISTICILE LEGATURII IONICE

• Procesele de formare a ionilor pozitivi si

negativi au loc simultan in timpul procesului de
formare a legaturilor ionice.
• Ionii participanti la legatura ionica pot fi
monoatomici (formati din atomi de un singur tip)
sau poliatomici (HO-,NO3 -, SO42- etc.).
• Legatura ionica se datoreaza fortelor de
atractie electrostatice dintre ioni.
• Compusii ionici formeaza asociatii deschise
in care fiecare ion tinde sa se inconjoare cu un
numar mare de ioni de semn contrar si formeaza
agregate tridimensionale de ioni, cu retele
cristaline.
• Legatura ionica este o legatura puternica.
• Legatura ionica nu este dirijata in spatiu si
nu este rigida, permitand, pe de o parte,
dizolvarea compusilor ionici in solventi polari si,
pe de alta parte, inlocuirea usoara a ionilor din
retea cu alti ioni.
LEGATURA COVALENTA (ATOMICA)
• Realizarea configuratiei stabile de gaz rar (octet sau dublet) se face intre atomi neutrii,
prin punerea in comun de electroni neparticipanti de pe ultimul strat  rezulta o densitate
electronica maxima intre cei doi atomi.
• Se formeaza COMPUSI COVALENTI (MOLECULE)

TIPURI DE COVALENTE:
-covalenta nepolara stabilita intre atomi de acelasi fel, electronii de legatura apartinand celor doi
atomi in mod egal.
Ex. H2, O2. Cl2 etc.
Molecula de hidrogen se formeaza prin punere in comun a cate un electron de la fiecare atom, capatand
structura stabila a heliului (He). Similar, 2 atomi de clor isi pun in comun cate 1 electron de valenta si
formeaza un octet specific configuratiei stabile a gazului rar Ar:

Legatura covalenta nepolara se caracterizeaza prin aceea ca atomii participanti la realizarea legaturii
sunt de acelasi fel, motiv pentru care perechea de electroni de legatura apartine in egala masura ambilor
atomi. Norul electronic este distribuit simetric intre cele doua nuclee. Se formeaza molecule nepolare, cum
ar fi moleculele diatomice (H2, Cl2 etc.) sau moleculele care prezinta simetrie geometrica (CH4, CCl4, CO2
etc.)
-covalenta polara stabilita intre atomi din specii diferite
Legatura covalenta polara este legatura covalenta in care atomii participanti la realizarea legaturii sunt
diferiti, fapt pentru care perechea de electroni de legatura (electrini pusi in comun) este atrasa mai puternic
de atomul cu electronegativitate mai mare.
Densitatea norului electronic este mai mare in jurul atomului mai electronegativ, molecula rezultata este
alungita si prezinta doi poli (un dipol) aparand astfel sarcini electrice partiale
Apar astfel sarcini electrice formale (ex. Hδ+  Cl δ- ).

Exemplu: in molecula de apa, fiecare atom isi realizeaza configuratia stabila de doi electroni in cazul
hidrogenului si de opt electroni in cazul oxigenului:
MOLECULA
DE APA

Similar in: PCl5, BF3

LEGATURA COVALENTA COORDINATIVA SAU SEMIIONICA SAU LEGATURA
DONOR – ACCEPTOR
• Se realizeaza printr-o pereche de electroni neparticipanti ai unuia dintre atomii participanti la legatura
(atom donor). Perechea de electroni este pusa in comun cu un alt atom care este deficitar in electroni
(atom acceptor).
• Se realizeaza astfel coordinarea unei perechi de electroni neparticipanti a unui atom sau a unei molecule
la un orbital vacant al altui atom.

H2O + H+ → H3O+ (ion hidroniu) NH3 + H+ → NH4+ (ion amoniu)

Exemple: Atomul de azot din amoniac
aditioneaza la perechea de electroni
neparticipanti un proton cedat de catre
un acid, formandu-se ionul de amoniu:

:NH3 + HCl ↔ (NH4+ + Cl-)

Tot prin legatura coordinativa se

formeaza si ionul de hidroniu, prin
aditionarea la una din perechile de
electroni neparticipanti ai oxigenului din
apa a unui proton cedat de un acid.

H2O + HCl ↔ (H3O+ + Cl-)

2. CATEGORII DE COMPUSI CHIMICI
Exista un paralelism intre electronegativitate si caracterul acid sau bazic.
• Elementele electropozitive (sau cu electronegativitate mica) formeaza oxizi cu caracter
bazic.
• Elementele electronegative (sau cu electronegativitate mare) formeaza oxizi cu caracter
acid.

a. ACIZI
= substante capabile sa cedeze ioni pozitivi de H + (protoni)
= substante capabile sa accepte electroni, e -
HaA
unde H = hidrogen (are valenta 1) ; A = anion; a = valenta anion
Exemplu: HCl (acid clorhidric); H2S (acid sulfhidric); H2CO3 (acid carbonic)

b. BAZE
= substante capabile sa accepte ioni pozitivi de H +
(protoni)
= substante capabile sa doneze electroni, e -
B(OH)b
unde B = cation (are valenta b) ; OH = ion hidroxil (oxidril); b = valenta
cation
Exemplu: NaOH (hidroxid de sodiu); Zn(OH)2 (hidroxid de zinc); (NH4)(OH)2 (hidroxid de
amoniu)
Grupari
Ion monoatomic Grupari poliatomice Ion poliatomic
monoatomice

H+ ion de hidrogen
HI, Hidrura (proton de hidrogen) (OH)I, Hidroxid (OH)-, ion hidroxid
H- ion hidrura
FI, Fluorura F- ion fluorura (NO3)I, Azotat (NO3)-, ion azotat
ClI, Clorura Cl- ion clorura (NO2)I, Azotit (NO2)-, ion azotit
(CO3)II, Carbonat (CO3)2-, ion carbonat
BrII, Bromura Br- ion bromura (HCO3)I, Carbonat acid (HCO3)-, ion carbonat acid
(bicarbonat) (bicarbonat)
(SO4)II, Sulfat (SO4)2-, ion sulfat
I , Iodura
I
I ion iodura
-
(HSO4)I, Sulfat acid (HSO4)-, ion sulfat acid
O2- ion oxid (SO3)II, Sulfit (SO3)-2, ion sulfit
O , Oxid
II
(O-O)2- ion peroxid (HSO3)I, Sulfit acid (HSO3)-, ion sulfit acid
(PO4)III, Fosfat (PO4)3- , ion fosfat
SII, Sulfura S2- ion sulfura (HPO4)II, Fosfat monoacid (HPO4)2-, ion fosfat monoacid
(H2PO4)I, Fosfat diacid (H2PO4)-, ion fosfat diacid
NIII, Azotura N3- ion azotura S2O3II , tiosulfat S2O3-2 , ion tiosulfat
(CH3-COOH)I, Acetat (CH3-COOH)-, ion acetat

P5- ion fosfura (V) ClOI , Hipoclorit ClO- , ion hipoclorit

P3- ion fosfura (III) ClO2I , Clorit ClO2- , ion clorit
PV, III, I, Fosfura
P1- ion fosfura (I) ClO3I , Clorat ClO3- , ion clorat
ClO4IV, Perclorat ClO4- , ion perclorat
C2- ion carbura (II)
CII, IV, Carbura NH4I , Amoniu NH4+ , ion amoniu
C4- ion carbura (IV)
 FORMULE CHIMICE – ACIZI ANORGANICI
CLASA DENUMIRE FORMULA LEGATURA BAZA CONJUGATA (ANION)

Acid fluorhidric HF covalenta polara F- Ion fluorura

HIDRACIZI
Acid clorhidric HCl covalenta polara Cl- Ion clorura

(contin hidrogen
legat de atomi
Acid bromhidric HBr covalenta polara Br- Ion bromura
de nemetal)
Acid iodhidric HI covalenta polara I- Ion iodura

Acid sulfhidric H2S covalenta polara S2- Ion sulfura

Acid percloric HClO4 covalenta polara ClO4- Ion perclorat

Acid cloric HClO3 covalenta polara ClO3- Ion clorat

Acid cloros HClO2 covalenta polara ClO2- Ion clorit

Acid hipocloros HClO covalenta polara ClO- Ion hipoclorit

Acid sulfuric H2SO4 covalenta polara SO42- Ion sulfat

OXIACIZI
(contin hidrogen
Acid sulfuros H2SO3 covalenta polara SO32- Ion sulfit
legat de grupe
de atomi) Acid azotic (nitric) HNO3 covalenta polara NO3- Ion azotat (nitrat)

Acid azotos (nitros) HNO2 covalenta polara NO2- Ion azotit (nitrit)

Acid fosforic H3PO4 covalenta polara PO43- Ion fosfat

Acid fosforos H3PO3 covalenta polara PO43- Ion fosfit

Acid carbonic H2CO3 covalenta polara CO3 Ion carbonat

Acid cianhidric HCN covalenta polara CN- Ion cian

 FORMULE CHIMICE – BAZE ANORGANICE
CLASA DENUMIRE FORMULA LEGATURA ACID CONJUGAT (CATION)

Hidroxid de litiu LiOH ionica Li+ Ion pozitiv de litiu

Ion pozitiv de
Hidroxid de sodiu NaOH ionica Na+ sodiu
Ion pozitiv de
hidroxid de potasiu KOH ionica K+ potasiu
Ion pozitiv de
Hidroxid de rubidiu RbOH ionica Rb+ bubidiu

HIDROXIZI Ion pozitiv de

(contin atomi Hidroxid de magneziu Mg(OH)2 ionica Mg2+ magneziu
metalici legati
de gruparea Ion pozitiv de
hifroxil, HO-) Hidroxid de calciu Ca(OH)2 ionica Ca2+ calciu

Ion pozitiv de
Hidroxid de bariu Ba(OH)2 ionica Ba2+ bariu

Ion pozitiv de
Hidroxid de zinc Zn(OH)2 ionica Zn2+ zinc

Hidroxid de fier Fe(OH)3 ionica Fe3+ Ion pozitiv de fier

Ion pozitiv de
Hidroxid de cupru Cu(OH)2 ionica Cu2+ cupru

Amoniac (hidrura de Covalenta

azot)
NH3 polara
NH4+ Ion amoniu

Fosfina (hidrura de Covalenta

Hidruri sulf)
PH3 polara
PH4+ Ion fosfoniu

Covalenta H2N –NH3+ Ion hidrazin-

Hidrazina H2N –NH2 polara amoniu
c. OXIZI
= care contin in molecuia 1 sau mai multi atomi de oxigen legati de
atomi de metal (oxizi bazici) sau nemetal (oxizi acizi)

•OXIZI BAZICI = in reactia cu apa genereaza o baza

B2Ob
unde B = cation (are valenta b) ; O = ion oxigen; b = valenta
cation
Exemplu: Na2O (oxid de sodiu); ZnO (oxid de zinc); ZnO (oxid de zinc);

•OXIZI ACIZI = in reactia cu apa genereaza un acid

A2Oa
unde A = cation (are valenta a) ; O = ion oxigen; a = valenta
cation
Exemplu: N2O (oxid de azot); CO2 (oxid de carbon) c); Cl2O7 (dioxid de clor);
 FORMULE CHIMICE - OXIZI
CLASA DENUMIRE FORMULA LEGATURA CATION / ANION

oxid de litiu Li2O ionica Li+ Ion pozitiv de litiu

Ion pozitiv de
oxid de sodiu Na2O ionica Na+ sodiu

Ion pozitiv de
oxid de potasiu K2 O ionica K+ potasiu

Ion pozitiv de
oxid de rubidiu Rb2O ionica Rb+ rubidiu

Ion pozitiv de
oxid de magneziu MgO ionica Mg2+ magneziu
Oxizi bazici
Ion pozitiv de
oxid de calciu CaO ionica Ca2+ calciu

Ion pozitiv de
oxid de bariu BaO ionica Ba2+ bariu

oxid de zinc ZnO ionica Zn2+ Ion pozitiv de zinc

oxid de fier Fe2O3 ionica Fe3+ Ion pozitiv de fier

Ion pozitiv de
oxid de cupru CuO ionica Cu2+ cupru

Covalenta
Dioxid de carbon CO2 polara
CO32- Ion carbonat

Covalenta
Oxizi acizi Pentaoxid de azot N 2 O5 polara
NO3- Ion azotat

Covalenta
Trioxid de sulf SO3 polara
SO42- Ion sulfat
d. SARURI
= care contin in molecua 1 sau mai multi atomi de metal legati de atomi de
nemetal (oxizi bazici) sau nemetal (oxizi acizi)

AbBa
unde: A = cation (are valenta a) ; B = anion (are valenta b)
Exemplu:
NaCl (clorura de sodiu);
ZnCO3 (carbonat de zinc);

(NH4)3(PO4) (fosfat de amoniu)

 FORMULE CHIMICE - SARURI
DENUMIRE FORMULA LEGATURA CATION / ANION

Clorura de litiu LiCl ionica Li+ Cl-

Bromura de sodiu NaBr ionica Na+ Br-

Iodura de potasiu KI ionica K+ I-

Sulfura de rubidiu Rb2S ionica Rb+ S2-

Clorura de magneziu MgO ionica Mg2+ O2-

Sulfat de calciu CaSO4 ionica Ca2+ SO42-

Posfat de bariu Ba3(PO4)2 ionica Ba2+ PO43-

Carbonat acid de sodiu ZnHCO3 ionica Zn2+ HCO3-

Bicarbonat de sodiu
NaHCO3 ionica Fe3+ HCO3-
(carbonat acid de sodiu)

Na+
Tioasufat de sodiu Na2S2O3 ionica S2O32-

Fosfat monobazic de sodiu Na2(HPO4) ionica Na+ HPO42-

Ionica
Fosfat dibazic de sodiu Na (H2PO4) Na+ H2PO4-

Sulfat de cupru CuSO4 ionica Cu2+ SO42-

e. AMFOLITI
• Sunt substante cu caracter amfoter, care neutralizeaza atat acizii cat si bazele.
• reactioneaza cu acizii ca o baza si cu bazele ca un acid

TIPURI:

a)contin in molecula doua functii: una cu caracter acid, cealalta cu caracter bazic
Exemplu: aminoacizii.
H2N – CH2 - COOH → H 3N+ – CH2 –COO-

H3N+–CH2 – COO- + HO- → H 2N – CH2 –COO- + H2O

H3N+ – CH2 – COO- + H+ → H3N+ – CH2 – COOH

b) contin o singura functie, care poate ioniza in mod diferit, in functie de caracterul acido-
bazic al mediului in care se afla.
Exemplu: Zn (OH) 2   ;  Al(OH) 3  ; Pb(OH) 2  ; Sn(OH) 2

Zn(OH) 2 + 2 HCl → Zn+2Cl 2 + 2 H 2O

to
Zn(OH) 2  + 2 NaOH → Na 2 [ Zn (OH) 4 ]  Na 2 (Zn O 2 )-2 + H 2O   (zincat de sodiu)
 ALTE FORMULE CHIMICE – ACIZI ORGANICI
DENUMIRE FORMULA LEGATURA

Acid etilen-diamino-
tetraacetic covalenta
EDTA polara
C10H16N2O8
L-Glutamic Acid
(2-Amino-pentanedioic covalenta
acid) polara
C5H9NO4

Acid Citric covalenta

C6H8O7 polara

Acid succinic covalenta

C4H6O4 polara

Acid tartric
covalenta
polara
C4H6O6
 ALTE FORMULE CHIMICE - SUBSTANTE ORGANICE
Benzoat de sodiu Oleyl Alcohol (Octadecenol sau cis-9-Octadecen-1-ol)
C7H5O2Na C18H36O
CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-OH

Stearyl Alcohol (Octadecan-1-ol l)

Trisodium citrate C18H38O
C6H5O7Na3 CH3-(CH2)16-CH2 - OH

Gliceril monostearat
C21H42O4
CH3-(CH2)16-CH2 – O-CO-CH2-CH(OH)-CH2-OH

Trisodium citrate dihidrat Benzyl Alcohol Trisodium ethylenediamine

disuccinate (EDDS)
C6H5O7Na3 · 2H2O C7H8O
C10H16N2O8
Etilen-diamino-tetracetat disodic dihidrat
(EDTA·2Na · 2H2O sau EDTA Disodium Salt, Dihydrate)

C10H14N2Na2O8 · 2H2O
Acid Etilen-diamino-tetracetic
(EDTA)
C10H16N2O8

Etilen-diamino-tetracetat tetrasodic tetrahidrat

(EDTA·4Na · 4H2O sau EDTA Tetrasodium Salt,
Tetrahydrate)
C10H12N2Na4O8 · 4H2O
Ethylene Glycol Distearate (EGDS)
C38H74O4

CH3-(CH2)16-CO-(O-CH2-CH2-O)-CO-(CH2)16-CH3

Sodium Laureth 3 Sulfate

Na+O-- SO3-(CH2-CH2-O)n-(CH2)11-CH3

n=10-14
Sodium Lauryl Sulfate (Sodium Dodecyl Sulfate)
C12H25NaO4S

Na+O-- SO3-(CH2)10-CH3

Zinc Pyrithione
C10H8N2O2S2Zn
3. MASA ATOMICA, MASA MOLECULARA
MASA ATOMICA (A)
• Numarul care ne arata de cate ori masa unui atom este mai mare decat unitatea atomica de
masa(masa izotopului 12C a atomului de carbon).
• Valorile rotunjite ale maselor atomice sunt trecute in sistemul periodice.

MASA MOLECULARA (µ)

• Numarul care arata de cate ori masa unei molecule dintr-o substanta
• Este mai mare decat unitatea atomica de masa.
• Numeric, masa moleculara este egala cu suma maselor atomice ale atomilor din molecula.

µsubstanta =  A atomi din substanta x nr. atomi

IONI
• Particule materiale cu sarcini electrice pozitive sau negative.
• Daca particula este incarcata negativ se numeste anion, iar daca este pozitiva se numeste
cation.

µion =  A atomi din ion x nr. atomi

4. MOLUL ()
= cantitatea in grame dintr-o substanta egala cu suma maselor absolute a particulelor
continute in formula chimica.

NUMAR DE MOLI =  = masa de substanta (m) la masa moleculara (µ)

TRANSFORMARE
MARIME NOTATIE CORESPUNDE LA MASA / VOLUM
UNITATE
g / L (dm3)
Mol mol 1 mol
1L = 1dm3
mg / mL (cm3)
Milimol mmol 1 mmol = 10-3 mol 1 g = 1000 mg
1 L = 1000 mL = 1000 cm3
kg / m3
1 kg = 1000 g
Kilomol kmol 1 kmol = 103 mol
1 m3 = 1000 L = 1000 dm3 = 1000000
cm3
5. ECHIVALENT CHIMIC (GRAM) AL UNUI ELEMENT
= cantitate, exprimata in grame, din acest element care se combina cu 1 g de hidrogen
sau 8 g oxigen.

ECHIVALENTUL GRAM
• la elemente se calculeaza prin impartirea masei atomice la valenta.
• la saruri se calculeaza impartind masa moleculara la produsul dintre valenta
•metalului si numarul atomilor de metal.
• la acizi si baze, se calculeaza impartind masa moleculara la numarul atomilor de
hidrogen (protoni, H+) care se pot inlocui prin metale, respectiv numarul gruparilor hidroxil
(oxidril, HO-).
•la oxizi se obtine impartind masa moleculara a oxidului la produsul dintre numarul atomilor
de metal sau nemetal si valenta acestuia.
6. REACTII CHIMICE

• Reactia chimica este un proces in urma caruia are loc transformarea uneia sau mai multor
substante chimice (reactanti) in una sau mai multe substante noi (produsi de reactie).

Reactanti  Produsi de reactie

REACTII CHIMICE FARA MODIFICAREA STARII DE OXIDARE

-REACTII CHIMICE DE COMBINARE

CaO + H2O  Ca(OH)2

- REACTII CHIMICE DE DESCOMPUNERE

CaCO3  CaO + CO2

- REACTII CHIMICE CU FORMARE DE PRECIPITAT

Pb(NO3)2 + H2S  PbS↓ + HNO3
- REACTII CHIMICE CU TRANSFER DE PROTONI

A. REACTII DE IONIZARE (PROTOLITICE)

HOH + HOH  H3O+ + HO-

H2SO4 + H2O  H3O+ +HSO4-

CH3-COOH + H2O  CH3-COO- + H3O+

acid baza baza conjugata acid conjugat

B. REACTII DE HIDROLIZA
NaHCO3 + HOH  (Na+ + HO-) + H2CO3

(NH4+ + Cl-) + HOH  (H+ + Cl-) + NH4OH

(CH3COO- + NH4+) + HOH  CH3COOH + NH4OH

C) REACTII DE NEUTRALIZARE - se desfăsoara intre un acid (HA) si o baza

(BOH), avand drept rezultat o sare (AB) si apa:
HA + BOH  AB + H 2O

acid baza sare apa

NaOH + HCl  NaCl + H2O
REACTII CHIMICE CU MODIFICAREA STARII DE OXIDARE
OXIDAREA este procesul prin care un atom sau un ion cedeaza electroni, marindu-si
numarul de oxidare.
REDUCEREA este un proces de acceptare de electroni, caz in care are loc scaderea
numarului de oxidare.

DUPA SENSUL REACTIILOR CHIMICE ACESTEA POT FI REVERSIBILE SI

IREVERSIBILE.
REACTIILE REVERSIBILE () sunt acele reactii care se desfăsoara in ambele directii,
adica produsii de reactie pot reactiona pentru a produce reactantii initiali.
REACTIILE IREVERSIBILE () sunt reactiile care se desfăsoara intr-o singura directie.
Aceste reactii mai sunt denumite reactii spobntane sau favorabile.
Criteriul de
Tipul reactiei Exemple
clasificare
cu degajare de gaz CaCl2+2HCl→CO2↑+CaCl2+H2O
Totale
Dupa sensul de (ireversibile) cu formare de
NaCl+AgNO3→AgCl↓+NaNO3
desfăsurare precipitat
N2+3H2 2NH3
Partiale (reversibile)
Cl2+H2  2HCl
 de disociere (ionizare)
 de neutralizare (acido-bazice)
Cu schimb de protoni
 de deplasare
 de hidroliza
Dupa natura lor HNO3+S→H2SO4+H2O+NO2
Cu schimb de electroni (redox)
Mg+S→MgS
Cu formare de precipitat Na2SO4+BaCl2→BaSO4+2NaCl

Cu formare de substante complexe AgCl+NH3→[Ag(NH3)2Cl]

 Coloratia flacarii
 incalzirea in tub inchis
Dupa starea de Pe cale uscata (in analiza  Formarea perlelor
agregare a preliminara)  Topirea oxidanta
substantei  Proba cu NaOH
reactante  Proba cu H2SO4

Pe cale umeda (reactiile care au loc in solutie intre ioni)