RECAPITULARE NOȚIUNI DIN CLASELE VII,VIII

Vom reaminti:
1. Sistemul periodic- un sistem simplificat- se cere: poziția în sistem pt un nr mic de elemente
și valențele corespunzătoare
2. Combinații chimice- se cere: scrierea formulelor compușilor chimici știind denumirea,
denumirea compușilor chimici pe baza formulei
3. Reacții chimice - se cere: recunoașterea tipului de reacție, scrierea unor reacții chimice
4. Mase atomice. Mase moleculare. Mol- se cere: calcularea masei moleculare a unui
compus, realizarea transformărilor mol-g-atomi/molecule
5. Calcule chimice pe baza formulei moleculare- se cere: raport atomic/ raport de masă,
formula procentuală, calculul cantității unui element dintr-o cantitate dată de compus
6. Rezolvarea problemelor pe baza reacțiilor chimice- se cere: calcularea unor cantități de
substanță utilizând algoritmul specific, noțiuni ca puritate, randament, concentrație
procentuală, volum molar, densitate

1
1. Un sistem periodic simplificat
- Sistemul periodic de mai jos conține elementele cele mai întâlnite în manualele de chimie.
Este necesar să se cunoască poziția în sistem a acestora pentru a putea scrie combinații
chimice, reacții chimice, pentru a modela formarea legăturilor chimice, pe baza valenței
elementelor. Valența= nr de e- cu care elementul participă la formarea legăturilor

1H-nemetal 2He–gaz rar, structură de dublet

IA IIA IIIA IVA VA VIA VIIA VIIIA
Per 2 3Li 6C 7N 8O 9F 10Ne

Per 3 11Na 12Mg 13Al 14Si 15P 16S 17Cl 18Ar

Per 4 19K 20Ca 35Br 36Kr

Sunt metale și I
formează ioni pozitivi
Sunt nemetale, formează ioni Sunt
prin cedare de e-
negativi prin acceptare de gaze
(electronii de pe
electroni(8 – nr grupei). rare, cu
ultimul strat).
Valența față de H/metale= 8 – nr. structuri
Au valența =
grupei. stabile
numărul grupei
Valența față de O este variabilă, dar de octet
Mg este in grupa a II
niciodată mai mare decât nr grupei
a, are valența II, Al in
din care provine. Ex: CO, CO2. În
grupa a III a, are
CO, C are valenta II, iar în CO2 are
valenta III
valența IV.

IA IIA IIIA IVA

(1) (2) (13) (14)
3Li 6C

11Na 12Mg 13Al 14Si

19K 20Ca 10 grupe secundare (B) în 4 perioade -

conțin metale tranzitionale. Multe dintre
ele au valențe variabile. Cele mai întâlnite:
Fe (II, III), Ni (II), Cu (I, II), Zn (II),
Ag (I)

Grupele principale se notează cu A, iar grupele secundare cu B. Pentru că există 10 grupe

secundare după grupa a II a principală, grupa a III a A poate fi considerată și grupa a 13 a –
III (13) și, în mod corespunzător, grupa IVA (14), gr.VA (15), s.a.m.d.

2. Combinații anorganice care trebuie știute

Cunoscând valențele elementelor/ unor grupări, se pot scrie formulele corecte pentru
diferite combinații chimice.
Valența- dă nr de electroni cu care atomul participa la legături cu alți atomi

2
Ex: NaI OII. Valenta unui element devine indice la elementul celălalt; adică I de la Na s-ar
scrie jos la Oxigen- O1, dar cifra 1 nu se mai scrie, II de la O se scrie ca indice la Na – Na2;
deci formula corectă va fi: Na2O.
MgIIOII→ Mg2O2→ MgO – dacă există același indice la ambele elemente, se renunță la el.
AlIIIOII→ Al2O3 sau Al+3O-2→ Al2O3;
Na+1(OH)-1→ NaOH, Ca+2(OH)-1→ Ca(OH)2
Atenție! In combinațiile anorganice metalele se scriu primele.
Valențele/sarcinile unor atomi/ioni/radicali – întâlnite în mod frecvent

Valențe metale Valențe nemetale Grupări/radicali

față de H și metale
(8-nr grupei)
I II III I II III IV I II III
Na Mg Al H O N C -1
(OH) - hidroxid (CO3) -2
(PO4)-3
K Ca Cl S P (NO3)-1- azotat Carbonat fosfat
Ag Ba Br
Fe Fe I
(HCO3)-1 (SO4)-2
carbonat acid sulfat
Zn față de O +1
Cu Cu C (IV, II)- CO, CO2, (NH4) -amoniu
Ni S (IV, VI)- SO2, SO3
N (II, III, IV, V)- NO,
N2O3, NO2, N2O5

a. Oxizi - au oxigen și metale / nemetale. Pot fi:

- Metalici- nume: oxid +de + nume metal
CaO Al2O3 Na2O CuO
oxid de calciu oxid de aluminiu oxid de natriu oxid de cupru
- Nemetalici- nume: prefixul mono/di/tri/tetra+ oxid + de + nume nemetal
CO CO2 NO NO2
monoxid de carbon dioxid de C monoxid de azot dioxid de azot
SO2 SO3
dioxid de sulf trioxid de sulf

b. Hidroxizi – conțin metale și gruparea (OH)-1. Gruparea (OH)-/ionul hidroxid provine

din apă, H-OH, are un H mai puțin decât apa, de aici sarcina -1.

Nume: hidroxid + de + nume metal

NaOH Ca(OH)2 Al(OH)3 Cu(OH)2

hidroxid de natriu hidroxid de calciu hidroxid de aluminiu hidroxid de cupru
c. Acizi – conțin hidrogen (care se scrie primul) și alte nemetale.
Pot fi:
3
- hidracizi – conțin H și alte nemetale (dar nu și oxigen).
Nume: acid + nume nemetal + terminatia “hidric”
HCl HI H 2S HCN
acid clorhidric acid iodhidric acid sulfhidric acid cianhidric
- oxiacizi – conțin și oxigen
Nume: în funcție de nr atomilor de oxigen, regula presupune:
- acid + nume nemetal + terminatia “ic”,
HNO3 H2CO3 H2SO4 H3PO4
acid azotic acid carbonic acid sulfuric acid fosforic
d. Săruri – conțin în general un metal și un radical acid.
Radicalul acid se obține prin îndepărtarea hidrogenului din acizi.
- Radicalii obținuți din hidracizi se denumesc în funcție de numele nemetalului la care se
adaugă terminația “ură”. Dacă la radical se atașează un metal, se obține o sare, iar denumirea
ei se formează din numele radicalului și numele metalului.
HCl → (Cl)-1-clorură NaCl MgCl2 AlCl3
clorură de sodiu clorură de magneziu clorură de aluminiu

FeCl2 FeCl3
clorură feroasă (clorură de Fe(II)) clorură ferică (clorură de Fe(III))

HI → (I)-1 – iodură KI – iodură de potasiu

H2S → (S)-2- sulfură Na2S CaS

sulfură de sodiu sulfură de calciu

- Radicalii obținuți din oxiacizi se denumesc în funcție de numele nemetalului la care se

adaugă terminația “at”, dacă acidul se termină în “ic”. Dacă la radical se atașează un metal,
se obține o sare, iar denumirea acesteia se formează din numele radicalului și numele
metalului.

HNO3→ (NO3)-1,I NaNO3 Ca(NO3)2

acid azotic azotat azotat de sodiu azotat de calciu

H2CO3→ (HCO3)-1 Na(HCO3)

carbonat acid (bicarbonat) carbonat acid de sodiu
(bicarbonat de sodiu)
→(CO3)-2 Na2CO3 CaCO3
carbonat (neutru) carbonat de sodiu carbonat de calciu
piatră de var, calcar- cu
impurități
H2SO4→ (SO4) -2
Na2SO4 CaSO4 CuSO4
Sulfat sulfat de sodiu sulfat de calciu sulfat de cupru

4
Reguli denumire compuși:

COMPUȘI Ce conțin: DENUMIRI

oxizi metalici Metal +O ( MgO) oxid + de + nume metal
Metalul se scrie primul CaO – oxid de calciu
Pt metale cu mai multe valențe, se precizează
valența metalului sau se folosește terminatia ic
pt valentă superioară; os- pentru valență
inferioară
FeO- ox de fier (II), oxid feros
Fe2O3 - ox de fier (III), oxid feric
oxid nemetalic Nemetal + O prefixul mono/di/tri... + oxid + de +
SO3, NO, CO2 nume nemetal CO2 – dioxid de carbon
hidroxizi Metal + gr OH hidroxid + de + nume metal
NaOH, Ca(OH)2 Ca(OH)2 – hidroxid de calciu
Pt metale cu valențe variabile, se aplică reg de
la oxizi
hidracizi H + nemetal; HCl, HBr acid +nume nemetal + hidric
H se scrie primul HCl- acid clorhidric H2S- acid sulfhidric
oxiacizi H + Nemetal + O acid +nume nemetal + ic
HNO3 H2CO3 H3PO4 HNO3-acid azotic H2SO4- acid sulfuric
H2SO4
săruri provenite Metal + nemetal nume nemetal + ură + de + nume metal
din hidracizi NaCl NaCl- clorură de natriu Na2S- sulfură de
Na
săruri provenite Metal + radical oxiacid nume nemetal + at + de + nume metal
din oxiacizi NaNO3 Na2CO3 NaNO3- azotat de natriu
Na3PO4 NaHCO3 -carbonat acid de natriu
Na2SO4 bicarbonate de natriu
NaHCO3
săruri fără au ionul amoniu, NH4+. Nume radical acid + de + amoniu
metal NH4Cl NH4NO3 clorură de amoniu azotat de amoniu
(NH4)2SO4

3. Scrierea reacților chimice. Tipuri de reacții chimice

A+B → C + D

reactanți produși de reacție

Scrierea corectă a reacțiilor chimice presupune scrierea corectă a reactanților (substanțele care
intră în reacție, aflate înaintea săgeții) și a produșilor de reacție (substanțele care ies din
reacție, situate după săgeată) și apoi stabilirea coeficienților de reacție.
Pentru stabilirea coeficienților reacțiilor simple trebuie să ținem cont că numărul atomilor de
un anumit tip care intră în reacție trebuie să fie egal cu numărul atomilor de același tip care
ies din reacție.
Coeficienții se scriu în fața substanțelor și înmulțesc toți atomii care îl urmează.
Ex: Ca + HCl→ CaCl2 + H2

5
Ca și HCl sunt reactanți, iar CaCl2 și H2 sunt produși de reacție. Se observă că intră un atom
de Ca și iese tot unul → corect, dar intră câte un atom de H, respectiv de Cl și ies câte 2.
Dacă înmulțim HCl cu 2, se obține egalitate: intră 2 atomi de H și ies 2, intră 2 atomi de Cl și
ies 2.
Ca + 2HCl→ CaCl2 + H2
Reacția se citește astfel: 1 mol de Ca reacționează cu 2 moli de HCl și se obține 1 mol de
CaCl2 și 1 mol H2; dacă in fața substanței nu e nici o cifră, se subînțelege că este cifra 1,
coeficientul 1.

Pentru reacția Na + HCl → NaCl + H2–coeficienții pot fi:

2Na + 2HCl → 2NaCl + H2 sau Na + HCl → NaCl +½ H2
În primul caz intră 2 atomi de H și ies 2, iar în al doilea caz, intră un atom de H și iese tot
unul (1/2 x 2 = 1).
Atenție!! Coeficienții fracționari pot fi de tipul 1/2, 3/2, 5/2,....totdeauna cu 2 la numitor, și
doar înaintea unor molecule diatomice cu atomi identici de tipul H2, N2, Cl2, O2.

Tipuri de reacții chimice

Clasificarea reacțiilor după mecanismul de desfășurare:
I. Reacții de combinare: A+ B +.. → P (din 2 sau mai mulți reactanți se obține un singur
produs)

II. Reacții de descompunere: R → P1 + P2 (dintr un singur reactant se obțin 2 sau mai mulți
produși de reacție)

III. Reacții de substituție: A + BC → AC + B

IV. Reacții de schimb/dublu schimb: AB + CD → AC + BD

I. Reacții de combinare- din 2 sau mai multe substanțe se obține una singură. Ex:
Cl2 + H2→ 2HCl Mg + 1/2O2→ MgO S + O2→ SO2 2Na + S→ Na2S
C + ½O2 → CO (monoxid de carbon) C + O2 → CO2 (dioxid de C)
CO + ½O2 → CO2 S + O2 → SO2 (dioxid de sulf) SO 2 + ½O 2 → SO3
CaO + H2O → Ca(OH)2 (hidroxid de calciu) MgO + H2O → Mg(OH)2 (hidroxid de Mg)
CO 2 + H2O → H2CO3 (acid carbonic) SO3 + H2O → H2SO4 (acid sulfuric)
NH3 + HCl → NH4Cl (clorură de amoniu)
II. Reacții de descompunere –dintr-o substanță se obțin două sau mai multe substanțe
Sare -carbonat neutru ⎯t⎯→
o
C
oxid metal + CO2
carbonat acid ⎯t⎯→
o
C
carbonat neutru + CO2 + H 2 O
Hidroxizi ⎯t⎯→
o
C
oxid metalic+ apă

CaCO3→ CaO + CO2 2NaHCO3→ Na2CO3 + CO2 + H2O

Cu(OH)2 ⎯t⎯→
o
C
CuO + H2O

6
III. Reacții de înlocuire/schimb/substituție – un atom ia locul unui alt atom aflat într-o
combinație; Metalul ia locul H din acid, apă, sau ia locul unui alt metal, mai puțin activ.
Na + HCl → NaCl + 1/2H2 Na + H-OH → NaOH + ½ H2
Se observă că Na ia locul hidrogenului din HCl, respectiv din H2O.
Fe + 2HCl → FeCl 2 + H 2  Zn + 2HCl → ZnCl 2 + H 2 
Zn + H2SO 4 → ZnSO 4 + H 2  2Na + H2SO4 → Na2SO4 + H2 
Mg + 2HNO 3 → Mg(NO3)2 + H2 
Zn + CuSO4→ Cu + ZnSO4; Zn ia locul cuprului pentru că este mai activ decât el.
Fe + CuSO 4 → FeSO4 + Cu 
Seria activității metalelor :
K Ca Na Mg Al Zn Fe
H Cu Hg Ag Pt Au

Scade reactivitatea
Metalul activ scoate metalul mai putin activ din sarea lui

IV. Reacții de dublu schimb – se schimbă locul în combinații pentru doi atomi/ două grupări
NaOH + HCl→ NaCl + H-OH (H2O)
AgNO3 + HCl → AgCl↓ + HNO3
CuSO4 + 2NaOH → Cu(OH)2↓ + Na2SO4

4. Mase atomice, mase moleculare, mol

Masa atomilor fiind foarte mică (de ex masa atomului de C este 19,93 10 -27 Kg, ar fi f
complicat să lucrăm cu un astfel de ordin de mărime. De aceea în calculele chimice se
foloseşte masa atomică relativă. Se notează cu A.
Masa atomică este un număr care ne arată de câte ori masa unui atom este mai mare decât
unitatea atomică de masă, u.a.m. (a 12-a parte din masa izotopului 12C); u.a.m. = 1,66  10-27
kg.
masa reala a C 19,93  10 −27 kg
Ex: AC = = = 12,01 ( nu se învaţă pe de rost..)
u.a.m. 1,66  10 −27 kg
AO= 16, AH = 1, ACl = 35,5
Masa atomică se găsește în sistemul periodic, sub fiecare element; în calcule, valoarea ei
se rotunjește, mai puțin la Clor- ACl=35,5
Cantitatea de substanţă, exprimată în grame, numeric egală cu masa atomică se numeşte
mol.
Altfel spus, masa atomică, exprimată în grame, reprezintă 1 mol de atomi.
1 mol atomi = A g = NA atomi, unde NA = 6,023·1023 este Numărul lui Avogadro

Ex: 1 mol de Na = 23 g (ANa = 23) = 6,023·1023 atomi, adică 1 mol de Na are masa 23 g și
conține 6,023·1023 atomi.
Pentru o substanță formată din mai mulți atomi (o combinație chimică), se calculează masa
moleculară, M-un nr, sau masa molară, M are unități, g/mol), în funcție de masele atomice
ale atomilor componenți.
De ex: MO2 = 2AO = 216 = 32, masă moleculară (nu are unități),
MO2= 2AO = 2 16 = 32g/mol, masă molară
7
1 mol combinație chimică = M (masa moleculară) g-reprezintă masa moleculară
exprimată in grame
1mol de atomi are masa m= A g
conține NA atomi
1 mol de substanță B......AB g............NA atomi; AB- masa atomică a lui B

1 mol de molecule (o combinație chimică) are masa M g

conține NA molecule
1 mol de substanță AB......MAB g............NA molecule
Dacă se notează cu n=nr de moli, se poate folosi si formula:
𝒎 𝑵
n= = ,
𝑴 𝑵𝑨
unde m=masa de substanță, M= masa molară, masa unui mol,
N-nr de molecule, NA- nr de molecule dintr-un mol
𝒎 𝑵
n= = , pt n moli de atomi
𝑨 𝑵𝑨
unde m=masa de substanță, A= masa atomică, masa unui mol de atomi
N-nr de atomi(oarecare), NA- nr de atomi dintr-un mol
Dacă substanța este gaz; 1 mol din orice gaz ocupă in condiții normale de temperatură
și presiune (c.n.= 1 atm și 0℃) un volum V=22,4L (volum molar).

are masa m = M (g)

1 mol din orice gaz (poliatomic) conţine NA molecule
are volumul V = 22,4 L, în c.n.
𝒎 𝑵 𝑽
sau: n = = =
𝑴 𝑵𝑨 𝟐𝟐,𝟒

Exerciții rezolvate
1. Realizați transformările:
a) 3 moli Mg = ? g= ?atomi b) 6,4g SO2=? moli= ?L
24
c)12,046·10 atomi de Ca = ?g d) 12,046·1022 molecule CO2 = ?g =? moli e) 4,4 g CO2
= ? atomi de C = ? atomi de O
Rezolvare:
a) 3 moli Mg = ? g= ?atomi AMg =24, Molul este masa atomică exprimată în grame.
1 mol Mg.............24g...................... NA atomi
3 moli....................xg.........................y atomi

x= 3 ·24= 72g; y=3NA atomi (3· 6,023·1023 = 18,069·1023)

𝒎 𝑵
sau, folosim formula n = = si identificăm ce avem și ce se cere: n=3, se cere masa și
𝑨 𝑵𝑨
nr de atomi din cei 3 moli:
𝒎 𝑵
3= = ; se determină m si N, nr de molecule din 3 moli; m=3·24 = 72g; N = 3NA atomi
𝟐𝟒 𝑵𝑨

b) 6,4g SO2=? moli= ? L (c.n)

MSO2 = AS + 2AO = 32 + 2·16 = 64
8
1 mol SO2 ................64g................22,4L
x moli.......................6,4g................yL x= 6,4/64= 0,1 moli; y=2,24L

𝒎 𝑵 𝑽
Sau, ne folosim de formula n = = = ; → folosim doar o parte din formulă:
𝑴 𝑵𝑨 𝟐𝟐,𝟒
𝒎 𝑽
n= = →
𝑴 𝟐𝟐,𝟒
6,4
n= 64
= 0,1 moli; V = 2,24L

c) 12,046·1024 atomi de Ca = ?g
Aca= 40; 1 mol Ca................40g....................... 6,023·1023 atomi
xg................ 12,046·1024 atomi
x= 800g

d) 12,046·1022 molecule CO2 = ?g =? moli = ? L

MCO2= 44

1 mol CO2 .................. 6,023·1023 molecule.............44g.................22,4L

x moli......................... 12,046·1022 molecule............y g..................z

x = 12,046·1022/6,023·1023 = 0,2 moli; y= 44·12,046·1022/6,023·1023 =8,8 g

z= 4,48L
𝑚 𝑁 𝑉
sau: n = = = ; identificăm ce avem și ce se cere; se dă N, nr de molecule, și se cere
𝑀 𝑁𝐴 22,4
masa, nr de moli și Volumul; pe M (masa molară) și NA le avem→......

e) 4,4 g CO2 = ? atomi de C = ? atomi de O

1 moleculă de CO2 conține 1 atom de C și 2 atomi de O

NA molecule de CO2 conțin 1·NA atomi de C și 2·NA atomi de O

1 mol CO2 ......44g..........NA molecule......NA atomi C....................2NA atomi O

4,4 g....................................x atomi C..........................y atomi O

x= 0,1 NA atomi C, y= 0,2NA atomi O

5. Calcule chimice pe baza formulelor moleculare: Raport atomic. Raport de masă.

Formulă procentuală, Calcularea masei unui element dintr-o cantitate dată de substanță
compusă.

Exerciții rezolvate:
a) Pentru compusul chimic cu formula CO2, aflați raportul atomic, raportul de masă și formula
procentuală.

Raport atomic C: O = 1:2 (vă uitați la numărul atomilor: se observă că în moleculă este 1 atom
de C și 2 atomi de O)

9
Raportul de masă: C: O = 1·12: 2·16; masele atomice: C-12, O-16 (un atom de C cu masa
atomică 12 și 2 atomi de O cu masa 2 ·16)
Formula procentuală: trebuie să determinăm %C și %O, deci să raportăm cantitatea de C,
respectiv de O (aflate în substanță) la 100 g substanță.
Se calculează masa moleculară a substanței: M(CO2) = 1·12+ 2·16 = 12 + 32= 44
Deci masa de 44g este formată din 12 g C și 32 g O;

În 44 g CO2 se găsesc 12g C…….32 g O

100g CO2 ………….%C……….%O → se calculează %C, %O.

b) Aflați % O din SO3.

Se calculează masa moleculară a SO3. M = AS + 3AO = 32 + 3·16 = 32+48 =80

Se observă că în 80 g SO3 se găsesc 48 g O
în 80 g SO3 ................48 g O
48
dar în 100g SO3………… %O ¸ %O = 100 = 60 %
80

c) Aflați raportul atomic și raportul de masă pentru H2SO4

Raport atomic H: S: O = 2: 1: 4
Raportul de masă: H: S: O = 2·1: 32: 4·16 = 1: 16: 32 (masele atomice: S-32, H-1, O -16)

d) Aflați masa de O din: a) 3 moli H2SO4 b) 9,8 g H2SO4

M H2SO4 = 2AH + AS + 4AO = 2+ 32 + 4·16 = 2+32+64 = 98

a)1mol H2SO4 .....................4·16 g O
3 moli....................................x g O x =...

b)1mol H2SO4= 98g .....................4·16 g O

9,8g.......................x g O x =........

6. Rezovarea problemelor pe reacție

Pt rezolvarea problemelor se parcurg următoarele etape:

- se scriu datele problemei
- se scrie reacția; atenție la coeficienți!
- se scriu datele problemei pe reacție-sub reactanți/produși
- dacă jos pe reacție se dau:
- g, sus se pun tot g, adică masa atomică/moleculară x coeficientul substanței..
- moli, sus se pun tot moli, adică coeficientul substanței
- litri, sus se pun tot L, adică 22,4xcoeficientul substanței
-atomi/molecule, sus atomi/molecule, adică coeficientul x NA.
Se ține cont de faptul că:
1 mol atomi = A (masa atomică), g = NAatomi,
1 mol combinație chimică = M (masa moleculară), g
1 mol gaz (poliatomic) = Mgaz(g) = 22, 4 L (c.n) = NA molecule
Ce se cere se notează cu x, y și de pe reacție se determină x, y din proporția formată.
Atenție!!: la scrierea datelor pe reacție, aveți grijă ca deasupra și sub participantul la reacție
să fie aceeași unitate de măsură
10
MAg 2∙22,4L 1 mol 3NA molecule
A + 2B → D + 3E
40g xL ymoli z molecule

-Se ține cont de corespondența: mol………g…….L

Kmoli…….kg…..m3
Adica dacă se dă o masa in kg putem lua in kg, dar avem grijă ca in loc de moli sa
folosim kmoli, in loc de L să folosim m3 (1m3=103L, 1kmol = 103 moli, 1kg=103 g)

MAKg 2∙22,4m3 1 Kmoli

A + 2B → D + 3E
40kg xm3 y Kmoli

Alte formule:
Dacă se notează cu n=nr de moli, se poate folosi si formula:
𝒎 𝑵 𝑽
n= = = unde m=masa de substanță, M= masa molară, masa unui mol, N-nr
𝑴 𝑵𝑨 𝑽𝒎
de molecule, NA- nr de molecule dintr-un mol, Vm= vol molar
𝒎 𝑵
n= = , pt n moli de atomi
𝑨 𝑵𝑨

Obs:
- pe reacție se pune/se obține V de gaz in condiții normale (c.n: p=1 atm, t=0ͦ C)
Dacă se cere/ se dă volumul în alte condiții se folosește ecuația de stare: pV = nRT

- pe reacție se pun/se obțin doar cantități pure de substanță

Puritatea substanței se notează cu p%.

𝑚𝑝𝑢𝑟
p%= 100, totdeauna m pur< m impur
𝑚𝑖𝑚𝑝𝑢𝑟

-dacă în problemă se dau „a” g substanță de puritate 80%, cantitatea „a” este de substanță cu
80
impurități (impură); nu se pune pe reactie; se calculează mpur= a -și se pune pe reactie
100
- dacă se cere masa de substanță de puritate 90%, atunci se cere masa impură de substanță;
100
cea pură se determină de pe reacție și mimpur (> mpur) va fi mpur
80
- pe reacție nu se pune niciodată ms (masa de soluție) și nici Vs (volumul soluției), ci md
sau n (nr de moli), adică cantități pure de substanță, care se scot din formula pentru C% sau
Cm

md
c% = 100 𝑛 𝑚𝑑
ms ms= Vs ∙ ρ 𝑐𝑚 = = ,
𝑉𝑠 𝑀⋅𝑉𝑠

- pe reactie se pun/se obțin cantități teoretice de substanțe (Ct);

𝑪𝒑 𝑽𝒑
ƞ= 𝟏𝟎𝟎 ƞ = 𝟏𝟎𝟎
𝑪𝒕 𝑽𝒕

11
unde Cp - cantitatea practic obținută, Ct, cantitatea teoretic obținută, conform calculelor de
pe reacție. Vp, Vt = volumul de gaz practic/teoretic obținut

Totdeauna Cp< Ct, adică practic se obține mai puțin decât ar trebui din cauza unor pierderi in
sistem, pt că reactantii nu se transformă in totalitate..
- dacă se cere masa de produs obținută pt un randament de 80%, atunci se cere Cp;
80
Ct se determină de pe reactie și Cp= Ct
100
- dacă se spune că s-au obținut „a” g produs cu un randament de 80 %, atunci acea
cantitate este Cp și nu putem s-o punem pe reactie; se determină Ct ( care este > Cp):
100
Ct = Cp
80

Probleme rezolvate:
1. Reacționează 2,3 g sodiu cu clorul. Aflați numărul de moli de sare obținută și volumul de
clor necesar, măsurat în c.n.

mNa = 2,3g 2∙23g 22,4L 2 moli

2Na + Cl2 → 2NaCl ANa = 23
nsare=? 2,3g xL n moli
VCl2=? Scriem ce se dă și ce se cere jos; sus exprimăm molii în unitățile de sus.
Se dau 2,3 g Na → scriem 2,3 g sub Na; → sus, deasupra Na, trebuie să punem tot
grame, adică masa atomică a Natriului și coeficientul Natriului (2).
2,3 · 2
Se determină n moli NaCl: n = 2·23 = 0,1 moli NaCl; si volumul de Cl2 x=1,12L
Cl2

2. 7,3g HCl reacționează cu Na. Aflați masa de sare obținută și numărul de molecule de gaz
obținut.

mHCl= 7,3g 36,5 58,5g ½ NA molecule

Na Na + HCl → NaCl + 1/2H2
7,3g xg y molecule
mNaCl=? Se dă masa de Na, sub Na se scrie masa dată (g), deasupra trebuie tot g,
NH2=? adica masa atomică, in g.

MHCl = 1+ 35,5 = 36,5 MNaCl = 23 + 35,5= 58,5

7,3 · 58,5
x= =11,7 g NaCl
36,5
7,3 ·0,5· 𝑁𝐴
y= = 0,1NA molecule
36,5
sau y = 0,1·6,023·1023 = 6,023·1022 molecule H2

3. 50g calciu de puritate 80% reacționează cu o soluție de HCl, de concentrație 36,5%.

Aflați masa de soluție de acid folosită și volumul de gaz obținut pt un randament de 80%.

mCa = 50g 40g 2·36,5g 22,4L

p%=80% Ca + 2HCl → CaCl2 + H2 ACa = 40 AH=1, ACl= 35,5
40g x=mdg yL

12
 ms HCl (c%= Cantitatea de Ca dată nu se poate pune pe reacție, pt că este impură. Se
36,5%)=? calculează masa de Calciu pură și se pune pe reacție:
80
VCl2(c.n, mpur= = 100 50 = 40g Ca pur
ƞ=80%)=? pt HCl nu se poate calcula direct masa de soluție (nu putem pune ms pe
reactie) ci se foloseste formula
md
c% = 100 din care ms = 𝑚𝑑·100, iar md se obține de pe reactie
ms 𝐶%

73·100
x= md = 73 g HCl , deci ms = = 200g
36,5
Se determină volumul de gaz degajat de pe reactie; va fi volumul teoretic
obținut
80
y= 22,4 L (Vt) → Vp = 100 22,4 𝐿

𝑽𝒑
sau se aplică formula ƞ = 𝑽𝒕
𝟏00, din care se scoate Vp

4. S-au obținut 4 moli de gaz cu un randament de 80% din Ca și HCl. Aflați masa de calciu
de puritate 80% folosită.

n= 4 moli H2 40g 1 mol

ƞ=80% Ca + 2HCl → CaCl2 + H2 ACa = 40
Ca, HCl xg 5mol

mCa(p%=80%) Se spune că s-au obținut 4 moli de gaz cu un randament de 80%, deci este
=? cantitatea practic obtinută, iar pe reacție se scrie cantitatea teoretică, pe
care trebuie să o calculăm.
𝑪𝒑 𝑪𝒑 𝟏𝟎𝟎 4 100
ƞ= 100 → Ct = = = 5 moli H2
𝑪𝒕 ƞ 80
se calculează masa pură de Ca, de pe reacție:
m Ca =200 g(pur)
𝟏𝟎𝟎
m impur Ca = 𝟖𝟎 200 =250 g
𝑚𝑝𝑢𝑟
(p% = 𝑚 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑟 100, se scoate m impur)

5. 200g soluție HCl 7,3% reactionează cu Ca. Aflați masa de sare obținută pentru un
randament de 80% și volumul de gaz obținut, măsurat în c.n.
ms= 200g HCl 2∙ 36,5𝑔 111g 22,4L
c% = 7,3% Ca + 2HCl → CaCl2 + H2
Ca 14,6g xg yL
msare(ƞ=80%) =? Se dă ms HCl, care nu se poate pune pe reactie, trebuie să scoatem md,
𝑚𝑑 7,3
Vgaz(c.n)=? C%= 𝑚𝑠 100; md= 100 200 = 14,6g HCl

x=22,2g CaCl2 (cantitate teoretică, este obținută de pe reacție)

𝟖𝟎
Cp = 𝟏𝟎𝟎 𝟐𝟐, 𝟐 g y=V H2 = 4,48 L H2

13