Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sunt metale și I
formează ioni pozitivi
Sunt nemetale, formează ioni Sunt gaze rare,
prin cedare de e-
negativi prin acceptare de electroni cu structuri
(electronii de pe
(8 – nr grupei). stabile de octet
ultimul strat).
Valența față de H/metale= 8 – nr.
Au valența =
grupei. Valența față de O este
numărul grupei
variabilă, dar niciodată mai mare
decât grupa din care provine. Ex:
CO, CO2. În CO, C are valenta II,
iar în CO2 are valența IV.
Ex:
a) despre elementul X, cu configurația electronică 1s22s22p63s1, știm că:
- este al 11 lea element din sistem (11 e- Z=11)
-se află in per a 3 a – pt că are 3 straturi ocupate cu e-;
- se află in gr I – pentru că are 1 e pe ultimul strat -stratul 3
b) despre elementul cu configurația 1s22s22p63s23p4 știm că:
este al 16-lea element (are 16 e-, deci 16 p+, Z=16), se află in perioada a 3 a (are 3 straturi ocupate), se află
in grupa a VI a A, pt ca are pe ultimul strat, stratul3, 6e-)
Caracter electropozitiv (metallic): capacitatea atomilor de a forma ioni pozitivi- este caracteristic metalelor.
El crește in grupă de sus in jos și in perioadă de la dreapta la stânga
Caracter electronegativ (nemetallic): capacitatea atomilor de a forma ioni negativi- este caracteristic
nemetalelor. El crește in grupă de jos în sus și in perioadă de la stânga la dreapta
N O F F O Cl N Br S
P S Cl scade c. electronegativ !! cel mai electronegativ element este F și
- Legături ionice – în general între metale si nemetale prin transfer de electroni. Metalele cedează, nemetalele
acceptă electroni, se formează ioni pozitivi si negativi care se atrag prin forte electrostatice.
- NaCl
+1 -1 + -
f.e
Na + Cl Na + Cl Na Cl
(Natriul este in grupa I, are un electron pe ultimul strat pe care îl cedează clorului, care este in grupa a VII a,
are 7e- pe ultimul strat și mai are nevoie de unul pentru a realiza configuraţie stabilă de octet. Se formează
ioni, Na+1 și Cl-1. Între ionul pozitiv și cel negativ apar forțe de atracție electrostatică).
- MgCl2
Compușii ionici nu formează molecule.
H + Cl H Cl H-Cl; H-Cl
- H2O
Obs: Pentru a modela formarea acestor legături, trebuie să vă gândiți mai întâi la atomul care este singur.
Exemplu: în apă: O este în grupa a VI a, mai are nevoie de 2e-, deci 2e- pune în comun, câte unul cu fiecare
H; și molecula apei este un dipol.
- H2
H•+ •H → H••H → H–H
Perechea de electroni comună aparţine în egală măsură celor doi atomi de hidrogen; nu se formează poli, deci
legătura dintre atomi este nepolară și molecula de H2 este nepolară.
- Cl2
- O2
4. SOLUTII
Concentraţia soluţiilor
Concentraţia soluţiei reprezintă un raport între cantitatea de substanţă dizolvată şi o anumită cantitate sau
volum de soluţie.
Moduri de exprimare a concentraţiei:
a) concentraţia procentuală (c%) - reprezintă masa de substanţă dizolvată în 100 g soluţie;
m
c% = d 100 , unde m d - masa de substanţă dizolvată; m s - masa soluţiei
ms
ms = md + m H 2O
b) concentraţia molară (cm) sau molaritatea - reprezintă numărul de moli de solvat dintr-un litru (dm3) de
soluţie.
𝑛 𝑚
𝑐𝑚 = 𝑉 (𝑙) = 𝑀⋅𝑉𝑑 , unde n - numărul de moli de substanţă dizolvată;
𝑠 𝑠
Vs- volumul soluţiei (L); M- masa molară (g/mol).
Obs. Concentraţia molară se măsoară în moli/L. O soluţie de 1mol/L se notează prescurtat 1M, o soluţie 0,5
M înseamnă o soluţie cu Cm = 0,5 mol/L.
𝟏𝟎𝝆𝑪%
Legătura între C% și Cm: 𝑪𝒎 = 𝑴 , unde ρ - densitatea soluţiei,
relaţie care se obţine din formulele pentru C%, Cm şi ms = Vs·ρ.
Atenţie! Volumul soluţiei din formula pentru Cm este în L, iar în ms = Vs·ρ, V este în general în ml, cm3,
pentru că, de obicei, ρ se dă în g/ml sau g/cm3. Urmăriţi de fiecare dată, unităţile pentru densitate.
Unităţi pentru volum: L, ml, m3, dm3, cm3;
1 L = 1dm3 , 1ml = 1cm3, 1m3 = 103L , 1L = 10-3m3
Solubilitatea substanțelor- O substanță se dizolvă în solvenți cu structură asemănătoare cu a lor. Substanțele
ionice și polare se dizolvă in solvenți polari (apa). Substanțele nepolare (Cl2, I2) se dizolvă in solvenți nepolari
(CCl4).
Ecuaţia de stare
Se referă la starea unui gaz: pV = nRT, unde: n- numărul de moli de gaz, R-constanta universală a gazelor;
R = 0,082 atm L ;
K mol
6. Acizi și baze
Acizii - substanţe/specii chimice care cedează ioni H+.
Bazele -substanţe/specii chimice care acceptă ioni H+.
Amfoliți – substante/ specii chimice care pot și ceda și accepta ioni H+.
Acizii și bazele ionizează in soluții apoasese:
Ionizând, un acid se transformă in baza sa conjugată, iar o bază in acidul conjugat. Ex de acid/bază conjugată:
HCl/Cl- ; HSO3-/ SO3-2; H3O+/H2O
-acizi tari - ionizează total; reacția de ionizare este ireversibilă
Ex: HCl, HNO3, H2SO4, HClO4;
- baze tari - ionizează total: NaOH, KOH, Ca(OH)2
Formule de calcul necesare în probleme:
[H3O+]= 10-pH mediu acid: pH < 7
[HO-] = 10- pOH mediu neutru: pH = 7
pH + pOH = 14 mediu bazic: pH > 7
-pt acizi tari monoprotici: [H3O+] = Cm;
-pt baze tari monoprotice: [HO-] = Cm;
pH-puterea cu semn schimbat a concentrației ionilor hidroniu,
H3 O+
pOH- puterea cu semn schimbat a concentrației ionilor HO-
Adică, la scrierea datelor pe reacție, deasupra și sub participantul la reacție trebuie să fie aceeași unitate de
măsură
Adică dacă se dă o masă în kg putem scrie kg pe reacție, dar avem grijă ca în loc de moli să folosim kmoli,
în loc de L să folosim m3
(1L=103 ml, 1m3=103 L, 1kmol =103 moli, 1kg=103 g; 1L =1 dm3, 1ml=1cm3)
Obs:
- pe reacție se pune/se obține V de gaz în condiții normale (c.n: p=1 atm, t=0ͦ C)
Dacă se cere/ se dă volumul în alte condiții se folosește ecuația de stare: pV = nRT; pe reacție se
pun/se obțin moli de gaz
- pe reacție se pun/se obțin doar cantități pure de substanță
Puritatea substanței se notează cu p%.
𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑡 𝑝𝑢𝑟𝑎 𝑚 𝑝𝑢𝑟
p% = 𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑡. 100. . p%= ∙ 100
𝑐𝑢 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖 𝑚 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑟
-dacă în problemă se dau „a” g substanță de puritate 80%, cantitatea „a” este de substanță cu impurități
80
(impură); nu se pune pe reactie; se calculează mpur= 100 a -și se pune pe reactie
- dacă se cere masa de substanță de puritate 80%, atunci se cere masa impură de substanță; cea pură se
100
determină de pe reacție și mimpur (> mpur) va fi 80 mpur
- pe reacție nu se pune niciodată ms (masa de soluție) și nici Vs (volumul soluției), ci md sau n, nr de moli
(adică cantități pure de substanță), care se scot din formulele pentru C% sau Cm.
𝑛 𝑚
md 𝑐𝑚 = 𝑉 = 𝑀⋅𝑉𝑑 , (Vs trebuie luat in L)
c% = 100 𝑠 𝑠
ms
ms= Vs ∙ ρ (atenție la unități, de obicei densitatea este in g/ml, deci V se ia in ml)
- pe reactie se pun/se obțin cantități teoretice de substanțe; pt că în sistem există pierderi, acestea se
contabilizează cu randamentul reacției
𝑪𝒑 𝑽𝒑
ƞ = 𝑪𝒕 𝟏𝟎𝟎 ƞ = 𝑽𝒕 𝟏𝟎𝟎
unde Cp - cantitatea practică obținută, Ct, cantitatea teoretic obținută, conform calculelor de pe
reacție.
Vp, Vt = volumul de gaz practic/teoretic obținut
Totdeauna Cp< Ct, adică practic se obține mai puțin decât ar trebui din cauza unor pierderi in sistem, pt că
reactantii nu se transformă in totalitate..
- dacă se cere masa de produs obținută pt un randament de 80%, atunci se cere Cp;
80
Ct se determină de pe reactie și Cp= 100Ct
- dacă se spune că s-au obținut „a” g produs cu un randament de 80 %, atunci acea cantitate este Cp și nu
putem s-o punem pe reactie; se determină Ct ( care este > Cp):
100
Ct = 80 Cp
7. Probleme rezolvate:
1. 7,3g HCl reacționează cu Na. Aflați masa de sare obținută și numărul de molecule de gaz obținut.
3. Reacționează 2,3 g sodiu cu clorul. Aflați volumul de clor necesar, măsurat la 2 atm și 127 ͦ C.
.
mNa = 2,3g 2,3g n moli
2Na + Cl2 → 2NaCl ANa = 23
VCl2(2atm, 2·23g 1 mol
127 ͦ C) =? Pt că nu se cere volumul de clor în condiții normale → trebuie să folosim ecuatia de
stare
pV = nRT, din care trebuie sa aflăm V
𝑛𝑅𝑇
V = 𝑝 , iar n, nr de moli de gaz, se determină de pe reacție.
4. 50g Calciu de puritate 80% reacționează cu o soluție de HCl, 36,5%. Aflați masa de soluție de acid
folosită și volumul de gaz obținut pentru un randament de 80%.
𝑽𝒑
sau se aplică formula ƞ = 𝟏00, din care se scoate Vp
𝑽𝒕
5. S-au obținut 4 moli de gaz cu un randament de 80% din Ca și HCl. Aflați masa de calciu de puritate 80%
folosită.
n= 4 moli H2 xg 5 moli
ƞ=80% Ca + 2HCl → CaCl2 + H2 ACa = 40
Ca, HCl 40g 1mol
mCa(p%=80%) Se spune că s-au obținut 4 moli de gaz cu un randament de 80%, deci este
=? cantitatea practic obtinută, iar pe reacție se scrie cantitatea teoretică, pe care
trebuie să o calculăm.
𝑪𝒑 𝑪𝒑 𝟏𝟎𝟎 4 100
ƞ = 𝑪𝒕 100 → Ct = ƞ = 80 = 5 moli H2
se calculează masa pură de Ca, de pe reacție:
m Ca =200 g(pur)
𝟏𝟎𝟎
m impur Ca = 𝟖𝟎 200 =250 g
𝑚𝑝𝑢𝑟
(p% = 𝑚 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑟 100, se scoate m impur)
6. 200 ml soluție HCl 0,5M reactionează cu Ca. Aflați masa de sare obținută pentru un randament de 80% și
volumul de gaz obținut, măsurat in c.n.
y=V H2 = 1,12 L