Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Definirea aciziilor si bazelor cu ajutorul teoriilor

2. Clasificarea aciziilor si bazelor


I. Acizii a) In funcie de compoziia molecular, acizii sunt clasificai n: hidracizi( HX ), compui binari, n molecula crora ionul de hidrogen este legat direct de elementul central, nemetalul fiind notat cu X (de ex.: HCl, H2S) ; oxoacizii ( H O X ) , compui multiatomici n molecula crora protonul este legat de atomul de oxigen care este legat i de atomul central, nemetalul X, ( de exemplu: H2CO3, H2SO4, HNO3, H3PO4, H3AsO4). b) In funcie de numrul de protoni (H+) din molecule, pe care i poate pune n libertate n soluie sau care pot fi nlocuii de cationi, acizii se clasific n: acizi monobazici: HCl acizi dibazici: H2SO4 acizi tribazici: H3PO4 II. Bazele a) Dup solubilitatea n ap, bazele se clasific n 2 categorii : baze solubile : NaOH, KOH; baze insolubile sau greu solubile: Al(OH)3, Cu(OH)2, Fe(OH)2, Fe(OH)3. b) Dup nr. de grupri hidroxil: Monoacide : NaOH, KOH Diacide : Cu(OH)2, Fe(OH)2 Triacide : Al(OH)3 , Fe(OH)3

3. Formula generala a aciziilor si bazelor


Formula generala a acizilor este HmA. Daca inlocuim pe A cu radicalii cunoscuti si pe m cu valenta acestora, se pot obtine formulele acizilor. Ex. : Pentru A=Cl(I), avem HCl Formula generala a bazelor este M(OH)n in care M este atomul metalului, iar n este numarul gruparilor hidroxil. Dupa formula generala, bazele metalelor monovalente sunt de forma MOH, a celor divalente M(OH)2, a celor trivalente M(OH)3etc.

4.

Metode generale de obtinere a aciziilor si bazelor


I. Acizii Cea mai frecventa metoda de laborator, utilizata si pentru hidracizi si pentru oxiacizi, consta in tratarea sarurilor cu acizi mai puternici.Acizii se obtin astfel: a). Acidul clorhidric - n laborator : NaCl + H2SO4 NaHSO4 + HCl NaHSO4 + NaCl Na2SO4 + HCl - n industrie : Cl2 + H2 2 HCl

b). Acidul azotic - n laborator : NaNO3 + H2SO4 NaHSO4 + HNO3 - n industrie : 4NH3 + 5O2 4 NO + 6H2O 2NO + O2 2NO2 4NO2 + O2 + 2H2O 4 HNO3 a). Acidul sulfuric - n industrie 4 FeS2 + 11 O2 2 Fe2O3 + 8 SO2 2 SO2 + O2 2 SO3 SO3 + H2O H2SO4

II. Bazele a) Obinerea bazelor solubile: reacia metalelor electropozitive cu apa 2Na + 2H2O = 2NaOH + H2 reacia oxizilor metalici cu apa MgO + H2O = Mg(OH)2 CaO + H2O = Ca(OH)2 b) Obinerea bazelor greu solubile: reacia de schimb ntre o sare solubil i o baz alcalin CuSO4 + 2NaOH = Cu(OH)2 + Na2SO4 CuCl2 + 2NaOH = Cu(OH)2 + 2NaCl

FeCl3 + 3NaOH = Fe(OH)3 + 3NaCl FeSO4 + 2NaOH = Fe(OH)2 + Na2SO4

5.

Proprietatile aciziilor si bazelor

a.) Propritatiile fizice ale aciziilor: Acizii sunt substane gazoase, lichide sau solide. Se dizolv n ap, formnd soluii cu gust acrior. Sunt bune conductoare de electricitate.

b.) Proprietatile chimice ale aciziilor: Acioneaz asupra indicatorilor. Acizii nroesc soluia de turnesol, iar fenolftaleina rmne incolor n mediul acid. Reacia acizilor cu metalele Acizii reacioneaz cu unele metale, formnd sruri i elibernd hidrogenul. Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2 Reacia acizilor cu oxizii metalelor Acizii reacioneaz cu oxizii bazici, formnd sruri i ap.

CuO + 2HCl = CuCl2 + H 2O Reacia de neutralizare (cu bazele) Acizii reacioneaz cu bazele, formnd sruri i ap, conform reaciei generale : acid + baz = sare + ap HCl + NaOH = NaCl + H2O Reacia acizilor cu srurile Din reaciile acizilor cu srurile se obin acizi i sruri noi. HCl + AgNO3 = AgCl + HNO3

Proprietatile fizice ale bazelor: bazele solubile i greu solubile sunt substane solide, cristalizate de culoare bazele insolubile sunt substane solide, divers colorate: Cu(OH)2-albastru, soluiile bazelor solubile sunt lunecoase la pipit, cu aspect uleios i au aciune alb, se dizolv n ap cu efect exoterm: NaOH, KOH, Ca(OH)2 Fe(OH)2-brun rocat vtmtoare asupra organismului. Ele ard pielea, avnd efect caustic. Proprietatile chimice ale bazelor: aciunea asupra indicatorilor: Indicatorii sunt substane chimice care au proprietatea de a se colora n mod specific n prezena unei substane chimice fr a afecta capacitatea ei de reacie. soluia de turnesol(violet) se colereaz n albastru soluia de fenolftalein(incolor) - se colereaz n rou Reacia de neutralizare - acid + baz = sare + ap (definiie) - baze solubile: NaOH 2NaOH - baze insolubile: Cu(OH)2 Cu(OH)2 + + 2HCl CuCl2 H2SO4 + 2H2O + 2H2O CuSO4 + + HCl H2SO4 NaCl + + H2O 2H2O Na2SO4

Reacia bazelor solubile cu oxizi acizi: - baz + oxid nemetalic = sare Ca(OH)2 2NaOH + + + ap + + + H2O H2O H2O CO2 CaCO3 CO2 Na2CO3 CO2 BaCO3

Ba(OH)2 +

Reacia bazelor solubile cu sruri solubile: - baz solubil + sare solubil = baz insolubil + alt sare 3NaOH 2NaOH + + FeCl3 NiCl2 Fe(OH)3 Ni(OH)2 + + 3NaCl 2NaCl

6.

Teoria protolitica-Robert Wilhelm Brnsted

In teoria clasica a disociatiei electrolitice, un acid se defineste ca o specie chimica ce da nastere, la dizolvarea in apa, unui ion de hidrogen, iar o baza, ca o specie ce da nastere, in acelasi dizolvant, unui ion de hidroxil. In afara de faptul ca aceasta definitie limiteaza fenomenul la solutii apoase, ea este cu totul improprie pentru o reprezentare cantitativa a catalizei prin acizi si baze. De altfel, ionii de hidrogen, adica protoni fara invelis de electroni, desi pot avea o viata trecatoare in stare gazoasa, nu pot exista liberi in solutie apoasa din cauza tendintei lor extreme de a se combina in moleculele apei, sub forma de ioni de hidroniu si, in mod similar, cu moleculele altor dizolvanti. In anul 1923, chimistul suedez J. Bronsted si chimistul englez T. M. Lowry au propus definitii, cu caracter mai general, pentru acizi si baze. Conform teoriei Bronsted-Lowry, acizii sunt substante capabile de a ceda unul sau mai multi protoni. Dupa nr. protonilor pe care i pot ceda, acizii se clasifica in mono-, di- si poliprotolitici. Bazele sunt substante capabile de a accepta unul sau mai multi protoni. Bazele pot fi mono- sau poliacide. Acizii conjugati si bazele conjugate nu se comporta diferit de alti acizi si alte baze.Un acid conjugat unei baze Bronsted este un acid Bronsted format la acceptarea de catre baza a unui proton.O baza conjugata unui acid Bronsted este o baza Bronsted formata la cedarea de catre acid a unui proton. Un acid si baza conjugata pe care o formeaza prin transferul unui proton, constituie o pereche acid-baza conjugata. Protonii nu pot exista liberi in solutie apoasa. Cand un acid cedeaza un proton, este necesara existenta in mediul de reactie a unei baze care sa-l accepte. Intr-o reactie acidobazica participa 2 perechi acid-baza conjugate.

Tabel cu acizi si baze conjugate Acid Acid percloric Acid sulfuric Acid iodhidric Acid bromhidric Acid clorhidric Acid azotic Ion hidroniu Ion sulfat acid Acid fosforic Acid fluorhidric Acid azotos Acid acetic Acid carbonic Hidrogen sulfurat Ion amoniu Acid cianhidric Ion carbonatacid Ion sulfura acida Apa Amoniac Hidrogen HCIO4 H2SO4 HI HBr HCl HNO3 H30+ HSO4 H3PO4 HF HNO2 CH3CO2H H2CO3 H2S NH4+ HCN HCO3 HS H2O NH3 H2 CIO4 HSO4 I Br Cl NO3 H2O SO42 H2PO4 F NO2 CO3CO2 HCO3 HS NH3 CNCO3 S2 OH NH2 H Baza Ion perclorat Ion sulfat Ion iodura Ion bromura Ion clorura Ion azotat Apa Ion sulfat Ion fosfat acid Ion fluorura Ion azotit Ion acetat Ion carbonat acid Ion sulfura acida Amoniac Ion cianura Ion carbonat Ion sulfura Ion hidroxid Ion amidura Ion hidrura

7. Caracterul amfoter al aciziilor si bazelor


Notiunea de acid sau baza nu se refera la un anume tip de substante, ci la modul de comportare al unei substante in raport cu alta substanta. Moleculele de apa reactioneaza atat cu acizii cat si cu bazele, apa fiind cea mai simpla substanta amfotera. In raport cu un acid se comporta ca o baza, iar in raport cu o baza se comporta ca un acid. Substantele amfotere(amfolitii) sunt substante care se prezinta ca baze in mediul acid si ca acizi in mediul bazic. Un acid pune in libertate acizii mai slabi decat el din sarurile lor. O baza pune in libertate bazele mai slabe decat ea din sarurile lor.