Clasa a IX-a

CAPITOLUL ECHILIBRUL CHIMIC

1.Generalitati
Într-o reacţie chimică reversibilă la un moment dat, în condiţii determinate de
temperatură şi presiune se stabileşte starea de echilibru dinamic, caracterizată printr-o
compoziţie invariabilă în timp.
Reacţie chimică reversibilă - reacţie care poate decurge în ambele sensuri în cursul
căreia între participanţii la reacţie se poate stabili, în anumite condiţii de reacţie, un echilibru
chimic:

N2 + 3H2 ⇄2NH3

Caracteristicile echilibrului chimic .Starea de echilibru

 stare stabilă şi independentă de timp a unui sistem; în condiţii exterioare constante;
(presiune, temperatură) se poate menţine timp nelimitat;
 prezintă mobilitate, adică revine spontan la starea iniţială, când încetează acţiunea
perturbatoare;
 este rezultatul a două procese care se desfăşoară cu viteze egale, dar în sensuri opuse
aceasta justificând caracterul dinamic al stării de echilibru.
Echilibrul chimic se poate instala atât din direcţia reactanţilor cât şi din direcţia
produşilor de reacţie.
În continuare sunt prezentate câteva tipuri de echilibre chimice:
A. Echilibrul de protoliză – se instalează într-o reacţie acido-bazică (reacţie cu transfer de
protoni):
CH3COOH+H-OH ⇄ CH3COO-+H3O+ (disociere acid slab în apă)
NH3+H-OH ⇄ NH4OH⇄NH4 +HO (disociere bază slabă în apă)
+ -

HCl + NaOH ⇄ Na + Cl + HOH

+ -
(reacţia de neutralizare acid – bază)
CH3COONa+H-OH ⇄ CH3COOH+NaOH (reacţia de hidroliză a unei sări)

B. Echilibrul de precipitare – se instalează între substanţa nedizolvată (greu solubilă) şi

soluţia saturată a respectivei substanţe greu solubile:
Ba +2 (aq) + SO4-2 (aq) ⇄ BaSO4 (s)

C. Echilibrul de oxido-reducere – se stabileşte în cazul reacţiilor cu schimb de electroni,

între perechile redox corespondente
D. Echilibrul de formare a complecşilor
 Clasa a IX-a

2.Constanta de echilibru

INFO:Pentru o reacţie chimică generală în fază de gaz:

vd
nAA + nBB nCC + nDD

vi

unde, nA,nB, nC şi nD – coeficienţi stoechiometrici;

∆n, variaţia numărului de moli din ecuaţia chimică, este diferenţa dintre suma coeficienţilor
produşilor şi suma coeficienţilor reactanţilor
n  nC  nD  n A  nB 

vd , vi - viteza reacţiei directe, respectiv viteza reacţiei inverse.

condiţia cinetică de echilibru este ca vitezele celor două procese să fie egale:
 v d  vi

v1  k1 A A  B B
n n
Viteza reacţiei directe este:
v2  k 2 C  C  D D
n n
Viteza reacţiei inverse este:
v1  v2  k1  [C ] C  [ D] D  K
n n

k 2 [ A]n A  [ B]nB
c

[C]n C  [D]n D
Kc  , legea acţiunii maselor–Guldberg şi Waage
[A]n A  [B]n B
K c - constanta de echilibru în funcţie de concentraţie molara, descrie în mod preferenţial

echilibrele chimice între substanţele aflate în soluţie; K c  [mol / L] n .

Legea acţiunii maselor. Guldberg şi Waage au stabilit în anul 1867 că raportul
dintre produsul concentraţiilor produşilor de reacţie la puteri egale cu coeficienţii lor
stoechimetrici şi produsul concentraţiilor reactanţilor la puteri numeric egale cu
coeficienţii lor stoechiometrici este o constantă, numită constantă de echilibru, Kc
Constanta de echilibru redă cantitativ poziţia echilibrului:
 Când K<1, cantitatea de produşi (moli/L) < cantitatea de reactanţi (moli/L), în
compoziţia la echilibru predomină reactanţii, echilibrul este deplasat spre stânga.
 Când K=1, în compoziţia la echilibru cantităţile de produşi şi de reactanţi sunt
egale.
 Când K>1, cantitatea de produşi > cantitatea de reactanţi, în compoziţia la
echilibru predomină produşii, echilibrul este deplasat spre dreapta.
:
 Clasa a IX-a

Atenţie!
 Constanta de echilibru depinde de temperatura de lucru.
 Constanta de echilibru nu este influenţată de prezenţa catalizatorilor, de
variaţia concentraţiei substanţelor componente, de variaţia presiunii
sistemului. Variaţia concentraţiei sau presiunii duce la modificarea
compoziţiei stării de echilibru.
În calculul constantelor de echilibru şi a variaţiei numărului de moli nu se iau în
consideraţie substanţele solide din sistemele reactante eterogene.

3.Principiul Le Chatelier.Factorii care influenţează echilibrul chimic.

Deplasarea echilibrului chimic se face în conformitate cu principiul lui Le Châtelier,
principiul diminuării constrângerii.
ENUNT:Dacă un sistem aflat în echilibru chimic suferă o constrângere,

echilibrul se deplasează în sensul diminuării constrângerii.

Constrângerea poate fi reprezentată de variaţia temperaturii, a concentraţiei sau a
presiunii, conform tabelului 1.
Tabel nr. 1
Constrângere exterioară Efectul asupra echilibrului chimic
Concentraţia:-reactanţilor creşte favorizează reacţia directă Până
-reactanţilor scade favorizează reacţia inversă se
-produşilor de reacţie creşte favorizează reacţia inversă instalează
-produşilor de reacţie scade favorizează reacţia directă un
Temperatura: - creşte favorizează reacţia endotermă nou echilibru
- scade favorizează reacţia exotermă chimic
Presiunea: - creşte favorizează reacţia care decurge cu scăderea de reacţie
volumului
- scade favorizează reacţia care decurge cu creşterea
volumului

A.Concentraţia - Modificarea concentraţiei unuia din componenţii amestecului de reacţie, va

determina desfăşurarea reacţiei chimice în sensul care se consumă substanţa adăugată;
B.Temperatura - Creşterea temperaturii unui sistem în echilibru (la p = constant) favorizează
reacţia ce consumă căldură (endotermă) şi defavorizează reacţia ce se produce cu degajare de
căldură (exotermă). Reacţiile reversibile, dacă sunt endoterme într-un sens, sunt exoterme în
sensul invers;
 Clasa a IX-a

C.Presiunea - Este caracteristică reacţiilor de echilibru în fază gazoasă care se produc cu

variaţie de volum. Creşterea presiunii (la t0 C = constant) determină deplasarea echilibrului în
sensul concentraţiei de volum, echivalent cu micşorarea numărului de moli.
Aplicaţia 1.

Sa se calculeze Kc daca se introduc 2 moli HCl si 3 mol de NH3 iar la echilibru mai sunt 0,5
moli acid

→
HCl (aq) + NH3(aq) NH4+(aq) + Cl- (aq)
←
nr moli
2 3 - -
initial
nr moli
x x - -
consumat:
nr moli
2-x=0,5 1-x x x
la echilibru:

INFO:

 La initial punem molii din problema

 Notam x-nr de moli consumat
 La echilibru =ce a ramas
 Deci x=1,5

Scriem Kc pentru aceasta reactie

Kc= [NH4][Cl] / [NH3] [HCl] = x2/ 2-x X 1-x = ....apoi inlocuiti x=1,5 si faceti calculele
 Clasa a IX-a

Aplicaţia 2.Sa se determine compozitia sistemului la echilibru pentru un amestec de 2 moli

hidrogen si 2 moli iod daca la echilibru Kc =50

→
H2 + I2 2HI
←
raport initial: 2 2 -
nr moli
x x -
consumat:
nr moli
2-x 2-x 2x
la echilibru:

Kc = [HI]2 / [H2] [I2] = (2x)2/ (2-x X 2-x )= 50

Urmeaza ec de gradul II cu x1,x2 ;Solutia aleasa va fi cu x=1,56
Compozitia la echilibru :
4Moli……0,44 moli H2……0,44 moliI2………. 3,12 moli HI
100………..a…………………..b………………….c