Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masa atomica este o marime relativa care arata de cte ori atomul unui element este mai
mare dect unitatea atomica de masa (u.a.m). Drept unitate atomica de masa s-a ales daltonul,
care reprezinta a douasprezecea parte din masa atomului de carbon. Rezulta ca masa atomica este
un numar fara dimensiuni. De exemplu, masa atomica a hidrogenului este 1,008, a oxigenului 16,
a clorului 35,453 etc. Masele atomice se noteaza cu litera A urmata de indicele care indica
substanta.
Exemple:
AH = 1, AC = 12, AFe = 56
Exemple:
Exemple:
Masa moleculara, M, este o marime relativa ce arata de cte ori molecula unui e 555j92f
lement poliatomic sau molecula unei combinatii este mai mare dect u.m.a.
Masa moleculara reprezinta suma maselor atomice ale elementelor componente (tinnd
cont de coeficientii stoechiometrici). n calcule masele moleculare se rotunjesc.
Exemple:
Molul reprezinta cantitatea n grame dintr-o substanta egala cu suma maselor absolute a
N particule, reprezentate printr-o formula chimica.
Exemple:
Exemple:
Exemple:
Echivalent chimic (gram) al unui element, este acea cantitate, exprimata n grame, din
acest element care se combina cu 1 g de hidrogen sau 8 g oxigen.
n sensul teoriei atomice, echivalentii chimici reprezinta mase relative ale atomilor care
se combina, raportate la masa atomului de hidrogen (cel mai usor atom).
Echivalentul gram:
Exemple:
= g/echivalent
= g/echivalent
g/echivalent
g/echivalent
g/echivalent
RAPORTUL DE MASA
COMPOZITIA PROCENTUALA
PROBLEME REZOLVATE:
Problema nr.1
60 g C = 60 : 12 = 5 atom-g C
Problema nr.2
Cte grame reprezinta: 8 mol H2; 500 mmol CaO; 0,02 kmol H2SO4?
8 mol H2 = 8 2 = 16 g H2
Problema nr.3
Cti moli reprezinta: 4 g CuSO4; 300 mmol KOH; 0,4 kmol HNO3?
Problema nr.4
= (1 2) + 16 = 18 g H2O
Problema nr. 5
= (2 1) + 16 = 18
H : O = 2 : 16 = 1 : 8
Problema nr. 6
= 40 + 12 + (3 16) = 100
Ca : C : O = 40 : 12 : 48 = 10 : 3 : 12
Problema nr. 7
= (2 1) + 16 = 18
18 g H2O ............................ 2 g H
x = 11,11% H
Problema nr.8
x = 160 g S
Problema nr.9
Determinati formula unei substante care contine : 43,39% Na, 11,32% C si 45,28% O.
NaxCyOz
x:y:z=2:1:3
NaxCyOz = Na2CO3
PROBLEME PROPUSE:
10 atom-g Ca; 5 atom-g Al; 2 atom-g S; 0,5 katom-g O; 0,2 katom-g C; 0,1 katom-g Fe?
70 g N; 80 g O; 3,55 g Cl; 0,5 katom-g Cu; 0,4 katom-g Ag; 0,3 katom-g Au?
5. Cte kg reprezinta:
0,4 kmol Ca(OH)2; 5 kmol CaCO3; 0,06 kmol HNO3?
Na; Al; SO2; Al2O3; HCl; H3PO4; Ca(OH)2; Al(OH)3; CuSO4; Al2(SO4)3; HNO3; KOH;
Ba(OH)2; Fe(OH)3; MgO; Fe2O3.
15. Sa se afle compozitia procentuala a unui aliaj format din 140 g argint si 260 g aur.
16. La analiza a 2 g aliaj Cu-Au-Ag s-a gasit 0,4Au; 1,2 gCu si 0,02 g impuritati.
Determinati compozitia procentuala a aliajului.
18. Determinati masa fosfatului monoacid de amoniu n care se gasesc 4,5 kg hidrogen.
Ca : H : P : O = 20 : 2 : 31 : 64
a). Ca : S : O = 5 : 4 : 6
b). Ca : S : O = 5 : 4 : 8
c). Ca : P : O = 60 : 31 : 48
d). Ca : P : O = 60 : 31 : 64
e). Ca : H : P : O = 40 : 1 : 31 : 64
N = A - Z : numar de neutroni:
N - Z : numar izotopic.
izotopi = acelasi Z
izobari = acelasi A
izotoni = acelasi N
c). Regula lui Hund - electronii se repartizeaza n numarul maxim de orbitali de acelasi
fel care le sta la dispozitie. Cu alte cuvinte, mai nti se ocupa pe rnd fiecare orbital cu cte un
electron si numai dupa aceea cu cel de-al doilea.
Conform acestei reguli valoarea crescatoare a paturilor si nivelelor energetice este data de
valoarea crescatoare a sumei n + l. Daca doua sau mai multe nivele au aceeasi valoare a sumei n
+ l, nivelele corespunzatoare numarului cuantic n cel mai mic are energia mai mica.
1s
2s
2p 3s
3p 4s
3d 4p 5s
4d 5p 6s
4f 5d 6p 7s
5f 6d 7p 8s
Orbitalii de tip:
Exemple:
Numarul din fata ultimului orbital de tip s ne da numarul perioadei, iar ultimul orbital ne
da numarul grupei.
Partea centrala a atomului n care este acumulata aproape toata masa atomului are
dimensiuni de ordinul a 10-15 m n comparatie cu dimensiunile atomilor care sunt de ordinul de
marime a 10-10m.
Un nucleu (sau denumit mai general nuclid) oarecare este exprimat simbolic sub forma
, n care s-a notat cu X simbolul atomului din care face parte nucleul respectiv; cu Z s-a notat
numarul de protoni sau numarul de sarcini electrice elementare a nucleului, iar cu A s-a notat
numarul de nucleoni sau masa aproximativa a nucleului exprimata n unitati atomice de masa.
Numarul de neutroni se obtine scaznd din numarul de nucleoni, numarul de protoni. Deci
numarul de neutroni este A - Z.
Doi nuclizi X si Y sunt izotopi daca au acelasi numar de protoni sau altfel spus daca
atomii corespunzatori ocupa acelasi loc n sistemul periodic al elementelor. Acesti nuclizi izotopi
se exprima simbolic: ; .
Doi nuclizi X si Y sunt izobari daca au acelasi numar de nucleoni sau daca atomii au
aceeasi masa. Acesti nuclizi izobari se exprima simbolic sub forma: ; .
Doi nuclizi X si Y sunt izotoni daca au acelasi numar de neutroni. Acesti nuclizi izotoni
se exprima simbolic sub forma: ; , cu conditia: A - Z = - .
Configuratia unui nuclid instabil se modifica prin dezintegrare, conducnd la o alta
configuratie care poate fi stabila, sau de asemenea instabila.
a). Dezintegrarea
n urma dezintegrarii se obtine un nou nucleu al unui atom situat n sistemul periodic cu
doua casute mai la stnga.
b). Dezintegrarea
Nucleele radioactive sunt cele mai numeroase. Acest tip de dezintegrare apare natural
la nucleele cu Z 81.
Dezintegrarea radioactiva :
PROBLEME REZOLVATE
Problema nr.1
N - Z = 25 - numar izotopic.
izotopi Z = 56
izobari A = 137
izotoni N = 81
Problema nr.2
Izotopi:
Izobari:
Izotoni:
Problema nr.3
6 +4 +
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p6 4d10 5p6 6s2 4f14 5d10 6p4
PROBLEME PROPUSE
1. Sa se stabileasca pozitia n sistemul periodic si caracterul chimic al elementelor cu Z:
12, 16, 24, 26, 29, 32, 36, 47, 64, 83.
Scrieti cte un izotop, izoton si izobar al speciei. Precizati pozitia n sistemul periodic si
caracterul chimic al elementului.
6. Elementul X din perioada a 3-a, grupa VI-A are n nucleu si 16 n0. Scrieti configuratia
electronica a elementului, marimile caracteristice nuclidului, un izotop, un izobar si un izoton
posibil. Elementul formeaza un acid n care starea lui de oxidare este 4+. Care este formula
acidului si compozitia lui procentuala?
periodic.
1. Volumul atomic
este o functie periodica de numarul atomic. Volumele atomice cele mai mari le au metalele
alcaline, iar cele mai mici, metalele tranzitionale.
scad
2. Razele atomice
O periodicitate analoga prezinta si razele atomice. Cele mai mari raze atomice prezinta
metalele alcaline, iar cele mai mici, metalele tranzitionale.
Raza atomica (ra):
creste
3. Razele ionice
Razele ionice variaza la fel ca si razele atomice. Cu ct sarcina pozitiva a ionilor pozitivi
este mai mare cu att raza este mai mica.
Razele ionilor negativi sunt mai mari dect razele atomilor. Cu ct sarcina negativa a
ionilor negativi este mai mare, raza ionilor este mai mare.
creste
4. Energia de ionizare
Una dintre cele mai importante marimi fizice ale atomilor este energia de ionizare. Prin
energie de ionizare se ntelege energia cheltuita pentru smulgerea unui electron dintr-un atom. Ea
se exprima de obicei n electroni volti (eV). Cele mai mici energii de ionizare le au metalele
alcaline, deoarece ele pot pierde cel mai usor electronul de pe ultimul strat. Energia de ionizare
creste paralel si cu cresterea numarului atomic Z pentru elementele din aceeasi perioada. Aceasta
se explica prin cresterea puterii de atractie a electronilor de catre nucleu.
Ei creste
creste
Prin afinitate pentru electroni se ntelege energia eliberata la alipirea unui electron la un
atom, cu formarea unui ion negativ.
Faptul ca atomul neutru poate sa accepte electroni, arata ca nucleul nu are cmpul electric
complet saturat si tinde spre o saturare formnd ioni negativi prin acceptare de electroni.
Stabilitatea ionului negativ astfel format este mult mai mare dect a atomului neutru. Asa se
explica de ce ionul de fluor F- este mai stabil ca atomul de fluor, iar anionul OH- este mai stabil
dect radicalul OH.
1. Starea de oxidare
Se ntelege prin stare de oxidare o sarcina electrica formala, pozitiva sau negativa ce se
atribuie unui element n combinatiile sale. Se atribuie sarcina pozitiva sau negativa n functie de
caracterul electropozitiv sau electronegativ al partenerului.
Starea de oxidare reprezinta numai ntmplator sarcina ionului real (de exemplu n Na2S,
Na2O, NaCl etc.). Metalele de regula au numar de oxidare pozitiv, iar nemetalele au numar de
oxidare si pozitiv si negativ.
2. Electronegativitatea. Electropozitivitate.
Fiecare perioada se termina cu un gaz rar, formnd mpreuna grupa a VIII-a A. Aceste
elemente se caracterizeaza printr-o mare inertie chimica, explicata printr-o structura electronica
stabila. Dupa gazele rare urmeaza metalele alcaline care formeaza grupa IA si se caracterizeaza
toate prin usurinta de a pierde electronul s, transformndu-se ntr-un ion pozitiv.
3. Caracterul acido-bazic
Exista un paralelism ntre electronegativitate si caracterul acid sau bazic. Elementele
electropozitive (sau cu electronegativitate mica) formeaza oxizi cu caracter bazic, iar elementele
electronegative (sau cu electronegativitate mare) formeaza oxizi cu caracter acid.
Caracterul acid creste n grupa de jos n sus, iar n perioada creste de la stnga la dreapta.
Cel mai puternic caracter acid se ntlneste la elementele situate n coltul din dreapta, sus a
sistemului periodic.
Caracterul bazic creste n grupa de sus n jos, iar n perioada creste de la dreapta spre
stnga. Elementele aflate n coltul din stnga, jos al sistemului periodic au caracterul bazic cel
mai pronuntat.
Desfacerea retelei cristaline prin topire depinde de fortele de legatura dintre particulele
constituente. Aceste forte depind de caracteristicile particulelor (volum, sarcina electrica, nvelis
electronic, etc.).
Elementele cu volum atomic mic si valenta mare formeaza cristale n care fortele de
legatura sunt foarte mari.
PROBLEME REZOLVATE
Problema nr.1
VA VIA VIIA
2 F
O
3 S Cl
P
Problema nr. 2
Ca: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 perioada a 4-a, gr. IIA
3 Al
Na
4 K Ca
Problema 3.
Care dintre metalele Zr (Z=40), V (Z=23) si Ir (Z=77) va avea duritatea mai mare?
(Toate metalele cristalizeaza n retea compacta.)
Se ocupa cu electroni banda de valenta pentru a stabili care este gradul de ocupare cu
electroni a acesteia.
Duritatea cea mai mare o are V, deoarece el are cel mai mare grad de ocupare cu electroni
a benzii de valenta. Urmeaza apoi Zr si Ir.
PROBLEME PROPUSE
4. CONCENTRAIA SOLUIILOR
Concentratia unei solutii exprima raportul dintre substanta dizolvata si solutie sau
solvent. Exista numeroase moduri de exprimare a concentratiei solutiilor, n functie de unitatile
de masura n care se exprima cele doua componente (dizolvatul si solutia sau solventul).
1. Concentratia procentuala
,
ms = md + msolv.
1.2. Concentratia procentuala de volum: exprima numarul de litri de dizolvat din 100 l
de solutie.
, Vs = Vd + Vsolv.
Acest mod de exprimare a concentratiei se aplica atunci cnd componentele solutiei sunt
gaze.
5.Fractia molara
unde: x1 + x2 = 1.
6.Titrul solutiei
c m n T
c -
m -
n -
T -
PROBLEME REZOLVATE:
Problema nr.1:
Reactioneaza 200 g solutie NaOH 20% cu 200 g solutie HCl 18,25%. Sa se arate daca
reactia este totala.
MNaOH = 23 + 16 + 1 = 40
36,5 - 36,5 = 0
Problema nr.2
AZn = 64
98 g H2SO4 ..........64 g Zn
y g H2SO4 ..........13 g Zn
g H2SO4
Problema nr.3
HxSyOz
H: H=1
O: O=4
Din relatia
Din relatia
Problema nr.4
Se amesteca:
PROBLEME PROPUSE:
1. Reactioneaza 300 g solutie KOH 28% cu 500 g solutie HNO3 12.8%. Sa se arate daca
reactia este totala.
2. Reactioneaza 500 cm3 solutie H2SO4 51% cu = 1,4 g/cm3 cu 500 cm3 solutie KOH
50% cu = 1500 kg/m3. Sa se arate daca reactia este totala.
b) 50 g solutie 2,5%;
c) 2 kg solutie 10%;
9. Se amesteca:
11. Se amesteca:
a) 400 g solutie H2SO4 40% cu 600 cm3 apa distilata. Se cere c% a solutiei finale.
b) 500 cm3 solutie H2SO4 0,5 m cu 500 g apa distilata. Se cere molaritatea si normalitatea
solutiei finale.
12. 400 g solutie 28% KOH se neutralizeaza cu y g solutie 6,3% HNO3 .Se cere y.
13. 300 g solutie 11,2% KOH se neutralizeaza cu z g solutie 49% H2SO4. Se cere z.
14.Se amesteca:
5. TERMODINAMICA CHIMIC
1. CONSIDERAII TEORETICE
O reactie chimica este nsotita de un schimb energetic, de cele mai multe ori de caldura.
Transferul de caldura se ia n considerare fie la volum constant, fie la presiune constanta. Daca
are loc un transfer de caldura la volum constant atunci transferul de caldura este egal cu variatia
energiei interne (U). Daca se lucreaza la presiune constanta, atunci schimbul de caldura este
egal cu variatia de entalpie (H). n conditii obisnuite, se lucreaza la presiune constanta si ca
urmare, se ia n considerare variatia entalpiei, H. Reactiile n care H>0 se numesc endoterme,
cele n care H<0, exoterme.
Exista tabele care contin variatiile entalpiilor n conditii standard. Pentru conditiile
standard, aceste variatii de entalpii se noteaza n mod diferit n functie de procesul care a avut
loc, conform unei conventii. Daca variatia de entalpie produsa la cantitatile exprimate de catre
ecuatia chimica, se numeste entalpia standard de reactie si se noteaza cu . Cu se
noteaza entalpia standard de formare, care reprezinta variatia de entalpie care nsoteste formarea
unui mol de substanta n stare standard din elementele sale componente, tot n stare standard.
Entalpiile standard de formare ale elementelor se considera prin conventie egale cu zero. Daca
nsa un element se cunoaste sub mai multe forme, atunci se considera egala cu zero numai
entalpia standard de formare a structurii stabile n conditii standard (de exemplu n cazul
carbonului pentru grafit sau n cazul sulfului pentru sulful ortorombic).
Exemplu:
H=-6,2 kcal/mol
H=+6,2 kcal/mol
"Efectul termic al unei reactii depinde numai de starea initiala si finala a sistemului, adica
efectul termic este acelasi, fie ca reactia se desfasoara direct, ntr-o singura etapa, fie ca are loc n
mai multe etape intermediare".
1. "Efectul termic al unei reactii este egal cu diferenta dintre suma caldurilor de formare din
elemente ale produsilor de reactie si suma caldurilor de formare ale reactantilor initiali" (se tine
seama de coeficientii stoechiometrici ai reactiilor):
2. "Efectul termic al unei reactii este egal cu diferenta dintre suma caldurilor de combustie a
reactantilor si suma caldurilor de combustie a produsilor de reactie" (se tine seama de coeficientii
stoechiometrici ai reactiilor):
Cu ajutorul legii lui Hess se pot calcula caldurile de reactie ale proceselor greu de realizat
sau de masurat direct (de exemplu: procese care decurg prea lent pentru a le fi determinat efectul
termic).
Mai uzual, consecinta a doua a legii lui Hess se enunta astfel: "caldura de formare din
elemente a unei substante se afla scaznd caldura ei de ardere din suma caldurilor de ardere ale
elementelor componente".
Daca Cp este constant, atunci integrarea ntre T1=0 si T2=T duce la ecuatia:
2. PROPBLEME REZOLVATE
Problema 1.
Sa se determine caldura de formare din elemente a ZnSO4 cunoscnd efectele termice ale
reactiilor de mai jos (n kcal/mol):
H2 = -110,94
H3 = -23,44
H4 =+55,10
Rezolvare
-H1
H2
H3
-H4
_____________________________________
Hf
Problema 2.
J/mol
J/mol
J/mol
Rezolvare
H2 = -0,394106 J/mol
H3 =-0,286106 J/mol
H1
- 6H 2
- 6 H3
_________________________________________________
J/mol
J/mol
Problema 3.
H= ?
H1 = -94,05 kcal/mol
H2 = - 68,32 kcal/mol
H3 = -212,80 kcal/mol.
Rezolvare
kcal/mol
H1
2 H2
- H3
kcal/mol
Problema 4.
Se cunosc:
Rezolvare
a)
kcal
kcal
kcal
b)
kcal
kcal
kcal
Problema 5.
Rezolvare
kcal/mol
Problema 1.
Sinteza alcoolului metilic din gazul de sinteza este nsotita de degajarea a 22,1 kcal/mol n
conditii normale. Care este entalpia de reactie la 500C, daca se cunosc caldurile molare:
Substanta Cp [cal/mol]
CO 7
H2 7
CH3OH 2+0,03T
Rezolvare
kcal
Se cunoaste relatia:
Cp = -19 + 0,03T
3. PROBLEME PROPUSE
H1 = -198,5 kcal/mol
H2 = -106,0 kcal/mol
H3 = -136,7 kcal/mol
2. n reactia carbidului (CaC2) cu apa n exces rezulta acetilena si hidroxid de calciu. Calculati
caldura de reactie care apare la obtinerea a 10 m3 acetilena (C2H2), la 20C si 760 mmHg. n
aceste conditii se cunosc:
H1 = -14,100 kcal/mol
H2 = -68,52 kcal/mol
H3 = +54,8 kcal/mol
H4 = -238,8 kcal/mol
3. Un alcan cu catena normala, a carui caldura de formare din elemente n conditii standard este
= -1505,3 kcal/mol are caldura de combustie = -845,3 kcal/mol. Sa se determine
formula alcanului.
Se cunosc:
kcal/mol;
kcal/mol.
kcal/mol:
kcal/mol.
5. Sa se calculeze caldura de reactie standard (n J si cal) pentru reactia:
Se dau:
Substanta
[kcal/mol]
NH3 -11,04
NO 21,60
H2O(g) -58,80
Substanta
[kcal/mol]
CaCO3 -288,2
CaO -151,8
CO2 -94,05
Se dau:
Substanta
[kJ/mol]
HCl -92,3
NaOH -426,6
NaCl -410,9
H2O -187,02
Substanta
[cal/mol] [cal/mol K]
SO3(g) -94450 8,2 + 10,23610-3T
SO2(g) -70960 8,12 + 6,82510-3T -2,10310-6T2
O2(g) 0 6,0954 + 3,253310-3T -10,17110-
7 2
T
Substanta
[kcal/mol] [J/mol K]
CaCO3 -285,5 113,8
CaO -151,7 51,09
CO2 -94,05 48,53
cal/mol K