Caiet de Probleme La Chimie 2

CAIET DE PROBLEME LA CHIMIE 2
Username / Parola inexistente
email
Am uitat parolax Creaza cont nou
Login
Home
Exploreaza
Upload
Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina

Chimie
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
CAIET DE
PROBLEME
LA
CHIMIE
Literatura romana
Management
Medicina
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta
Arhitectura constructii
Astronomie
Chimie
Drept
Fizica
Informatica
Matematica
Stiinte politice
Tutorials
A studentului
..............................................
Tehnica mecanica
Grupa ALTE DOCUMENTE
Timp liber
.............................................
Lucrare de disertatie - Dozarea acidului ascorbic din

produse naturale
Oxidarea
CAUCIUCUL
AN sCOLAR 2007-2008
ACIZII NUCLEICI
INTOXICAIA PROFESIONAL CU PLUMB
1. CALCULE CU MRIMI sI UNITI IMPORTANTE N CHIMIE
Combustibilii
Evaporarea
Executarea corecta n cadrul diverselor operatii de laborator si aplicatii de chimie,

presupune cunoasterea principalelor notiuni care stau la baza evaluarii cantitative a
transformarilor fizico-chimice. Aceste notiuni vor fi prezentate mai jos:
ALIAJE NICHEL-CROM
Tipuri de reactii chimice
CELULE ELECTROCHIMICE
substanta chimica, element chimic, compus chimic;

masa atomica; atom-gram; kiloatom-gram;
Search
masa moleculara; molecula-gram; milimol, kilomol;

masa echivalenta sau echivalent-gram;
calcul de numar de moli sau atom-gram cunoscnd masa substantei;
raportul de masa;
compozitia procentuala.
SUBSTANTA CHIMICA, ELEMENT CHIMIC, COMPUS CHIMIC
Substanta chimica este definita ca fiind un tip omogen de materie, cu o compozitie
chimica bine definita.
Substantele chimice pot fi submpartite n doua categorii: substante elementare
(elemente chimice) si substante compuse (compusi chimici).
Elementul chimic poate fi definit ca fiind tipul de materie care consta din atomi de
acelasi fel (adica din atomi ale caror nuclee au toate aceeasi sarcina electrica).
Elementele sunt reprezentate printr-un simbol, compus dintr-o litera sau doua, de
exemplu, simbolul hidrogenului este H, al oxigenului O, al clorului Cl etc. Simbolurile tuturor
elementelor chimice sunt trecute n sistemul periodic al lui Mendeleev (vezi Anexa 1).
Elementele chimice pot fi formate din unul sau mai multi atomi. Astfel gazele rare
(argonul, neonul etc.) sunt elemente monoatomice, notndu-se cu Ar, Ne etc. n timp ce majoritatea gazelor obisnuite (oxigenul, clorul, azotul etc.) sunt biatomice,
notndu-se cu O 2 , H2 , Cl 2 , N2 etc. Exista si elemente poliatomice, ca de exemplu fosforul, P 4 , sulful, S 8 etc.
http://www.scritub.com/stiinta/chimie/CAIET-DE-PROBLEME-LA-CHIMIE51459.php[27/07/2014 9.45.10]

Gradul de asociere al atomilor ntr-un element poate sa varieze n functie de conditiile n care se afla elementul respectiv. De exemplu, n intervalul de
temperatura 20 - 1000 0 C, sulful octoatomic S 8 trece succesiv, pe masura cresterii temperaturii, n S 6 , S 4 si S 2 . De aceea, trebuie retinut faptul ca denumirea de
element biatomic, triatomic, tetratomic etc. Se refera la starea elementului respectiv n conditii obisnuite de temperatura si presiune.
Compusul chimic poate fi definit ca fiind substanta rezultata prin combinarea, n anumite proportii, a doua sau mai multe elemente chimice. Compusul
chimic rezultat are proprietati diferite de ale elementelor care l compun.
Orice compus chimic se reprezinta printr-o formula chimica, care indica numarul de atomi ai diferitelor elemente care intra n compozitia sa. De exemplu,
formula acidului azotic HNO 3 , a oxidului de magneziu MgO, a clorurii de zinc ZnCl 2 etc.
Moleculele chimice rezulta prin unirea (n anumite conditii si dupa anumite reguli) a doi sau mai multi atomi. Atomii pot fi de acelasi fel sau diferiti. n
primul caz se obtin molecule de substante elementare, ca de exemplu Cl 2 , O 2 , P 4 etc, n timp ce n al doilea caz se obtin molecule de substante compuse cum
sunt MgO, ZnCl 2 , SO2 , H2 O etc.
MASA ATOMICA, ATOM-GRAM, KILOATOM-GRAM
Masa atomica este o marime relativa care arata de cte ori atomul unui element este mai mare dect unitatea de masa atomica (u.m.a). Drept unitate
atomica de masa s-a ales daltonul, care reprezinta a douasprezecea parte din masa atomului de carbon. Rezulta ca masa atomica este un numar fara dimensiuni.
De exemplu, masa atomica a hidrogenului este 1,008, a oxigenului 16, a clorului 35,453 etc. Masele atomice se noteaza cu litera A urmata de indicele care indica
substanta.
Exemple:
A H = 1, A C = 12, A Fe = 56
Atomul-gram (atom-g) este o marime dimensionala ce reprezinta cantitatea n grame dintr-un element, numeric egala cu masa lui atomica. Se calculeaza
exprimnd masa atomica n g.
Exemple:
1 atom-g O = 16g, 1 atom-g Al = 27g
Kiloatom-gram (katom-g) este o marime derivata: 1 Katom-g = 10 3 atom-g, si se defineste ca marime dimensionala ce reprezinta cantitatea n kg dintr-un
element, numeric egala cu masa lui atomica. Se calculeaza exprimnd masa atomica n kg.
Exemple:
1 katom-g Cu = 64 kg, 1 katom-g C = 12 Kg
MASA MOLECULARA, MOLECULA-GRAM, MILIMOL, KILOMOL
Masa moleculara, M, este o marime relativa ce arata de cte ori molecula unui element poliatomic sau molecula unei combinatii este mai mare dect
u.m.a.
Masa moleculara reprezinta suma maselor atomice ale elementelor componente ( tinnd cont de coeficientii stoechiometrici). n calcule masele moleculare se
rotunjesc.
Exemple:
M HCl = 1 + 35,5 = 36,5 M NaOH = 23 + 16 + 1 = 40
Molecula-gram, mol, este cantitatea n grame dintr-o substanta numeric egal 414f54e 9; cu masa moleculara a substantei.
Molul reprezinta cantitatea n grame dintr-o substanta egala cu suma maselor absolute a N particule, reprezentate printr-o formula chimica.
Se calculeaza exprimnd masa moleculara n g.
Termenul de mol se aplica la:
- substante cu formule moleculare cunoscute: H2 O, HCl etc.;
- substante ce nu formeaza molecule: NaCl, CaCl 2 etc.;
- la atomii liberi: H, Cl etc.;
- la ioni: Na + , Cl - etc.;
- la particule subatomice: e -.
Exemple:
1 mol O 2 = 32 g, 1 mol CaO = 56g
Milimol, mmol, este o marime derivata:
1 mmol = 10 -3 mol
si reprezinta cantitatea n mg dintr-o substanta, numeric egala cu masa ei moleculara. Se calculeaza exprimnd masa moleculara n mg.
Exemple:
1 mmol F2 = 38 mg, 1 mmol H3 PO4 = 98 mg
Kilomol, kmol, este o marime derivata:
1 kmol = 10 3 mol
si reprezinta cantitatea n kg dintr-o substanta, numeric egala cu masa ei moleculara. Se calculeaza exprimnd masa moleculara n kg.
Exemple:
1 kmol Cl 2 = 71 kg, 1 kmol HNO 3 = 63 kg
MASA ECHIVALENTA SAU ECHIVALENT-GRAM
Echivalent chimic (gram) al unui element, este acea cantitate, exprimata n grame, din acest element care se combina cu 1 g de hidrogen sau 8 g
oxigen.
n sensul teoriei atomice, echivalentii chimici reprezinta mase relative ale atomilor care se combina, raportate la masa atomului de hidrogen (cel mai usor
atom).
Echivalentul gram:
- la elemente se calculeaza prin mpartirea masei atomice la valenta.
- la saruri se calculeaza mpartind masa moleculara la produsul dintre valenta metalului si numarul atomilor de metal;

- la oxizi se obtine mpartind masa moleculara a oxidului la produsul dintre numarul atomilor de metal sau nemetal si valenta acestuia;
- la acizi si baze, se calculeaza mpartind masa moleculara la numarul atomilor de hidrogen care se pot nlocui prin metale, respectiv numarul gruparilor
oxidril, (OH).
Exemple:
g/echivalent
g/echivalent
g/echivalent
g/echivalent
g/echivalent
CALCUL DE NUMAR DE MOLI SAU DE ATOM-GRAM CUNOSCND MASA SUBSTANTEI
Numar de moli: se calculeaza mpartind masa substantei, exprimata n grame, la masa ei molara.
Numar de atomi-gram, se calculeaza mpartind masa substantei elementare exprimata n grame la masa atomica a elementului.
RAPORTUL DE MASA
- reprezinta raportul cantitativ al elementelor care compun unitatea de structura a substantei chimice compuse.
COMPOZITIA PROCENTUALA
A calcula compozitia procentuala a unei substante compuse nseamna a calcula % n care sunt continute elementele respective n unitatea de structura.
PROBLEME REZOLVATE:
Problema nr.1
Cti atom-g reprezinta: 60 g C; 0,4 atom-g N?
60 g C = 60 : 12 = 5 atom-g C
0,4 atom-g N = 0,4 10 3 = 400 atom-g N
Problema nr.2
Cte grame reprezinta: 8 mol H2 ; 500 mmol CaO; 0,02 kmol H2 SO4 ?
8 mol H2 = 8 2 = 16 g H2
500 mmol CaO = 500 55 10 -3 = 27,5 g CaO
0,02 kmol H2 SO4 = 0,02 10 3 98 = 196 g H2 SO4
Problema nr.3
Cti mol reprezinta: 4 g CuSO4 ; 300 mmol KOH; 0,4 kmol HNO 3 ?
4 g CuSO4 = 4 : 160 = 0,025 mol CuSO4
300 mmol KOH = 300 10 -3 = 0,3 mol KOH
0,4 kmol HNO 3 = 0,4 10 3 = 400 mol HNO 3
Problema nr.4
Sa se calculeze masa molara pentru: H2 O, CaCO 3 ?
= (1 2) + 16 = 18 g H2 O
= 40 + 12 + (3 16) =100 g CaCO 3
Problema nr. 5
Sa se calculeze raportul de masa al apei.
= (2 1) + 16 = 18
H : O = 2 : 16 = 1 : 8
Problema nr. 6
Sa se calculeze raportul de masa pentru CaCO 3 .
= 40 + 12 + (3 16) = 100
Ca : C : O = 40 : 12 : 48 = 10 : 3 : 12
Problema nr. 7
Sa se calculeze compozitia procentuala a apei.
= (2 1) + 16 = 18
18 g H2 O ............................ 2 g H
100 g H2 O ............................ x
x = 11,11% H
y = 100 - x = 100 - 11,11 = 88,89 % O
Problema nr.8
Sa se calculeze masa de sulf existenta n 680 g de CaSO4 anhidru.
= 40 + 32 + (16 4) = 136
136 g CaSO4 ..................................... 32 g S

680 g CaSO4 ..................................... x
x = 160 g S
Problema nr.9
Determinati formula unei substante care contine : 43,39% Na, 11,32% C si 45,28% O.
Na x Cy O z
x = 43,39 : 23 = 1,89 atom-g Na 1,89 : 0,94 = 2,01
y = 11,32 : 12 = 0,94 atom-g C 0,94 : 0,94 = 1
z = 45,28 : 16 = 2,83 atom-g O 2,83 : 0,94 = 3,01
x : y : z = 2 : 1 : 3
Na x Cy O z = Na 2 CO 3
PROBLEME PROPUSE:
1. Cte grame reprezinta:
10 atom-g Ca; 5 atom-g Al; 2 atom-g S; 0,5 katom-g O; 0,2 katom-g C; 0,1 katom-g Fe?
2. Cti atom-g reprezinta:
70 g N; 80 g O; 3,55 g Cl; 0,5 katom-g Cu; 0,4 katom-g Ag; 0,3 katom-g Au?
3. Cti katom-g reprezinta:
200 g H; 420 g O; 660 g N; 50 atom-g Zn; 40 atom-g Cd; 30 atom-g Hg?
4. Cti mol reprezinta:
6,2 g C2 H2 ; 30 mmol Fe2 O 3 ; 0,6 kmol CO 2 ?
5. Cte kg reprezinta:
0,4 kmol Ca(OH)2 ; 5 kmol CaCO 3 ; 0,06 kmol HNO 3 ?
6. Cti kmol reprezinta:
1,2 kg FeS 2 ; 3,4 kg Fe2 O 3 ; 0,23 kg C2 H5 OH?
7. Calculati masa molara pentru:
Ca 3 (PO 4 ) 2 ; Na 2 S; CaCl 2 ; AlCl 3 ; Na 3 PO4 ; NH4 H2 PO4 ; Al2 (SO 4 ) 3 ?
8. Calculati echivalentul-gram pentru:
Na; Al; SO2 ; Al2 O 3 ; HCl; H3 PO4 ; Ca(OH)2 ; Al(OH) 3 ; CuSO4 ; Al2 (SO 4 ) 3 ; HNO 3 ; KOH; Ba(OH) 2 ; Fe(OH) 3 ; MgO; Fe2 O 3 .
9. Sa se calculeze raportul de masa al elementelor care compun CaCO 3 .
10. Sa se calculeze raportul de masa al elementelor care compun CaO.
11. Sa se calculeze raportul de masa al elementelor care compun Al2 (SO 4 ) 3 .
12. Sa se calculeze compozitia procentuala a Ca 3 (PO 4 ) 2 .
13. Sa se calculeze compozitia procentuala a Na 2 SO4 .
14.Sa se calculeze compozitia procentuala a Al2 (SO 4 ) 3 .
15. Sa se afle compozitia procentuala a unui aliaj format din 140 g argint si 260 g aur.
16. La analiza a 2 g aliaj Cu-Au-Ag s-a gasit 0,4Au; 1,2 gCu si 0,02 g impuritati. Determinati compozitia procentuala a aliajului.
17. Determinati masa fierului existent n 111,2 kg calaican (FeSO 4 7 H2 O).
18 .Determinati masa fosfatului monoacid de amoniu n care se gasesc 4,5 kg hidrogen.
19. Aflati formula substantei care contine: 28,67 % K; 1,47 % H si 22,8 % P.
20. Sa se afle formula substantei al carui raport de masa este: H : S : O = 1 : 16 : 24.
21. Determinati formula chimica a substantei al carui raport de masa este:
Ca : H : P : O = 20 : 2 : 31 : 64
22. Determinati formulele combinatiilor cu compozitia procentuala:

a). 43,09% K; 39,21 % Cl; 17,7 % O
b). 36,67 % K; 33,33%; 30 % O
c). 31,8 % K; 28,9 % Cl; 39,3 % O
d). 28 % K; 25,7 % Cl; 46,3 % O
23. Determinati formulele substantelor n care raportul de masa al elementelor componente este:
a). Ca : S : O = 5 : 4 : 6
b). Ca : S : O = 5 : 4 : 8
c). Ca : P : O = 60 : 31 : 48
d). Ca : P : O = 60 : 31 : 64
e). Ca : H : P : O = 40 : 1 : 31 : 64
2. CONFIGURAIA ELECTRONIC A ATOMILOR

Marimile caracteristice nucleului sunt:
Z: numar de ordine, numar atomic, numar de protoni ( = numarul de electroni);
A: numar de masa, masa atomica, suma de nucleoni;
N = A - Z : numar de neutroni:
N - Z : numar izotopic.
izotopi = acelasi Z
izobari = acelasi A
izotoni = acelasi N
REGULI DE OCUPARE CU ELECTRONI A ORBITALILOR ATOMICI
a). Ocuparea cu electroni se face n ordinea cresterii energiei;

b). Principiul excluziunii lui Pauli
Conform acestui principiu, ntr-un atom nu pot exista doi sau mai multi electroni care sa aiba toate cele patru numere cuantice (n, l, m, m s ). Toti electronii
unui atom trebuie sa difere ntre ei cel putin prin unul din cele patru numere cuantice.
c). Regula lui Hund - electronii se repartizeaza n numarul maxim de orbitali de acelasi fel care le sta la dispozitie. Cu alte cuvinte, mai nti se ocupa pe
rnd fiecare orbital cu cte un electron si numai dupa aceea cu cel de-al doilea.
SUCCESIUNEA DE OCUPARE A NIVELELOR SI SUBNIVELELOR ENERGETICE CU ELECTRONI
a). Regula sumei n + l

Conform acestei reguli valoarea crescatoare a paturilor si nivelelor energetice este data de valoarea crescatoare a sumei n + l. Daca doua sau mai multe
nivele au aceeasi valoare a sumei n + l, nivelele corespunzatoare numarului cuantic n cel mai mic are energia mai mica.
b). Tabla de sah Goldanski
1s
2s
2p
3s
3p
3d
4s
4p
4d
4f
5s
5p
6s
5d
5f
6p
6d
7s
7p
8s
c). Cu ajutorul sistemului periodic.

Orbitalii de tip:
s = 2 e -; p = 6 e -; d = e -; f = 14 e -;
IA
IIA
s1
s2
IIIB
IVB
VB
VIB
VIIB
VIII-B
I-B
II-B
IIIA
IVA
VA
VIA
VIIA
VIIIA
p1
p2
p3
p4
p5
p6

d1
d2
d3
d4
d5
d6
d7
d8
d9
d10
Exemple:
Pentru Z = 11 sa se scrie configuratia electronica.
Z = 11 1s 2 2s 2 2p 6 3s 1
Numarul din fata ultimului orbital de tip s ne da numarul perioadei, iar ultimul orbital ne da numarul grupei.
n cazul Z = 11 avem perioada a 3-a, grupa I-A.
PARTICULE EMISE DIN NUCLEE RADIOACTIVE
Partea centrala a atomului n care este acumulata aproape toata masa atomului are dimensiuni de ordinul a 10 -15 m n comparatie cu dimensiunile
atomilor care sunt de ordinul de marime a 10 -10 m.
n nucleu exista protoni - particule cu sarcina electrica pozitiva si neutroni - particule neutre.
Un nucleu (sau denumit mai general nuclid) oarecare este exprimat simbolic sub forma
, n care s-a notat cu X simbolul atomului din care face parte nucleul respectiv; cu Z s-a notat numarul de protoni sau numarul de sarcini electrice elementare
a nucleului, iar cu A s-a notat numarul de nucleoni sau masa aproximativa a nucleului exprimata n unitati atomice de masa. Numarul de neutroni se obtine scaznd
din numarul de nucleoni, umarul de protoni. Deci numarul de neutroni este A - Z.
Doi nuclizi X si Y sunt izotopi daca au acelasi numar de protoni sau altfel spus daca atomii corespunzatori ocupa acelasi loc n sistemul periodic al
elementelor. Acesti nuclizi izotopi se exprima simbolic:
Doi nuclizi X si Y sunt izotopi daca au acelasi numar de nucleoni sau daca atomii au aceeasi masa. Acesti nuclizi izobari se exprima simbolic sub forma:
;
Doi nuclizi X si Y sunt izotoni daca au acelasi numar de neutroni. Acesti nuclizi izotoni se exprima simbolic sub forma:
-
, cu conditia: A - Z =
.
Configuratia unui nuclid instabil se modifica prin dezintegrare, conducnd la o alta configuratie care poate fi stabila, sau de asemenea instabila.
n functie de particula emisa din nucleu, exista diferite tipuri de dezintegrari:
a). Dezintegrarea
Procesul n care un nucleu de masa A si sarcina Z emite n mod spontan particule (
sau
) cu eliberarea unei cantitati de energie sub forma
energiei cinetice a particulelor , se numeste dezintegrare .

Schematic procesul de dezintegrare se reprezinta astfel:

n urma dezintegrarii se obtine un nou nucleu al unui atom situat n sistemul periodic cu doua casute mai la stnga.
b). Dezintegrarea
Nucleele radioactive sunt cele mai numeroase. Acest tip de dezintegrare apare natural la nucleele cu Z 81.
Dezintegrarea radioactiva :

PROBLEME REZOLVATE
Problema nr.1
Se da nuclidul
. Sa se scrie marimile caracteristice nucleului, valori, semnificatii. Sa se scrie cte 2 izotopi, 2 izobari si 2 izotoni.
Z = 56 - numar de ordine, numar de protoni, numar atomic;
A = 137 - numar de masa, masa atomica,

A - Z = 81 - numar de n 0 ;
N - Z = 25 - numar izotopic.
izotopi Z = 56
izobari A = 137
izotoni N = 81
Problema nr.2
Grupati urmatorii nuclizi pe specii caracteristice:
Izotopi:
Izobari:
Izotoni:
Problema nr.3
Sa se scrie configuratia nvelisului electronic a nucleului obtinut din
prin emiterea a 6 particule si 4 particule . Precizati grupa, perioada si
principalele proprietati ale noului element format.
1s 2
2s 2
2p 6
3s 2
6
3p 6
4s 2
3d 10
4p 6
+4
4d 10
5p 6
+
6s 2 4f 14 5d 10 6p 4
perioada a 6-a grupa VI-A

PROBLEME PROPUSE
1. Sa se stabileasca pozitia n sistemul periodic si caracterul chimic al elementelor cu Z: 17, 11, 26, 19, 24, 15, 8, 12, 3, 16, 18, 29, 35, 32, 36, 47, 64, 83.
2. Sa se scrie configuratia elementului E 1 din perioada a 5-a, grupa V-A si a elementului E 2 din perioada a 4-a, grupa V-A.
Sa se stabileasca caracterul chimic al elementelor respective.
Care este valoarea Z1 si Z2 pentru cele doua elemente?
stiind ca A 1 = 122 si A 2 = 75 sa se calculeze marimile caracteristice nucleelor respective si sa se scrie un izotop pentru E 1 si un izobar pentru E 2 .
3. O specie atomica are Z = 16 si A = 32.
Cti e -, p + , n 0 are specia si cum poate fi redata simbolic?
Scrieti cte un izotop, izoton si izobar al speciei. Precizati pozitia n sistemul periodic si caracterul chimic al elementului.
4. Se da urmatoarea serie de nuclizi:
Sa se grupeze nuclizii pe baza relatiei dintre A, Z, N.

5. Se da izotopul cu urmatoarea compozitie a nucleului: 15 p + si 16 n 0 . Scrieti configuratia electronica a elementului, marimile caracteristice nuclidului,
pozitia n sistemul periodic, un izotop, un izobar si un izoton posibil. Elementul formeaza un acid cu compozitia procentuala: H - 3,06%, X - 31,63%. Care este
formula acidului si ce stare de oxidare are X?
Mase atomice: H - 1, O - 16.
6. Elementul X din perioada a 3-a, grupa VI-A are n nucleu si 16 n 0 . Scrieti configuratia electronica a elementului, marimile caracteristice nuclidului, un
izotop, un izobar si un izoton posibil. Elementul formeaza un acid n care starea lui de oxidare este 4+. Care este formula acidului si compozitia lui procentuala?
Mase atomice: H - 1, O - 16.
7. Sa se scrie configuratia nvelisului electronic a nucleului obtinut din





3. PROPRIETI FIZICE sI CHIMICE ALE ELEMENTELOR
Proprietati fizice si modul de variatie corelat cu pozitia elementelor n sistemul periodic.
1. Volumul atomic
Volumul atomic este definit prin relatia:
este o functie periodica de numarul atomic. Volumele atomice cele mai mari le au metalele alcaline, iar cele mai mici, metalele tranzitionale.
creste VI B creste VIII A
scad
2. Razele atomice
O periodicitate analoga prezinta si razele atomice,. Cele mai mari raze atomice prezinta metalele alcaline, iar cele mai mici, metalele tranzitionale.
Raza atomica (r a ):
creste
3. Razele ionice
Razele ionice variaza la fel ca si razele atomice. Cu ct sarcina pozitiva a ionilor pozitivi este mai mare cu att raza este mai mica.
Razele ionilor negativi sunt mai mari dect razele atomilor. Cu ct sarcina negativa a ionilor negativi este mai mare, raza ionilor este mai mare.
creste
4. Energia de ionizare
Una dintre cele mai importante marimi fizice ale atomilor este energia de ionizare. Prin energie de ionizare se ntelege energia cheltuita prin smulgerea
unui electron dintr-un atom. Ea se exprima de obicei n electroni volti (eV). Cele mai mici energii de ionizare le au metalele alcaline, deoarece ele pot pierde cel mai
usor electronul de pe ultimul strat. Energia de ionizare creste paralel si cu cresterea numarului atomic Z pentru elementele din aceeasi perioada. Aceasta se explica
prin cresterea puterii de atractie a electronilor de catre nucleu.
E i creste
creste
5. Afinitatea pentru electroni
Prin afinitate pentru electroni se ntelege energia eliberata la alipirea unui electron la un atom cu formarea unui ion negativ.
Faptul ca atomul neutru poate sa accepte electroni, arata ca nucleul nu are cmpul electric complet saturat si tinde spre o saturare formnd ioni negativi
prin acceptare de electroni. Stabilitatea ionului negativ astfel format este mult mai mare dect a atomului neutru . Asa se explica de ce ionul de fluor F- este mai
stabil ca atomul de fluor, iar anionul OH - este mai stabil dect radicalul OH.
Afinitatea variaza invers cu energia de ionizare:
Proprietati fizice si modul de variatie corelat cu pozitia elementelor n sistemul periodic.
1. Starea de oxidare
O proprietate periodica este si starea de oxidare (numar de oxidare, treapta de oxidare, valenta).
Se ntelege prin stare de oxidare o sarcina electrica pozitiva sau negativa ce se atribuie unui element n combinatiile sale. Se atribuie sarcina pozitiva sau
negativa n functie de caracterul electropozitiv sau electronegativ al partenerului.
Ca regula, putem spune ca n combinatiile cu elemente mai electronegative dect ele, starile de oxidare maxime ale elementelor sunt pozitive egale cu
numarul grupei din sistemul periodic. n combinatiile lor cu elemente mai electronegative dect ele, starile de oxidare sunt negative si egale cu 8 - numarul grupei n
care se gaseste elementul.
Starea de oxidare reprezinta numai ntmplator sarcina ionului real (de exemplu n Na 2 S, Na 2 O, NaCl etc.). Metalele de regula au numar de oxidare
pozitiv, iar nemetalele au numar de oxidare si pozitiv si negativ.
Valenta elementelor ntr-o perioada creste de la stnga spre dreapta.
2. Electronegativitatea. Electropozitivitate.
Fiecare perioada se termina cu un gaz rar, formnd mpreuna grupa a VIII-a. Aceste elemente se caracterizeaza printr-o mare inertie chimica. Explicata
printr-o structura electronica stabila. Dupa gazele rare urmeaza metalele alcaline care formeaza grupa I-a si se caracterizeaza toate prin usurinta de a pierde
electronul s, transformndu-se ntr-un ion pozitiv.
Elementele care prezinta o tendinta accentuata de a primi electroni se numesc electronegative, iar cele care pierd usor electronii periferici, se numesc
electropozitive.
Caracterul electronegativ creste de la stnga spre dreapta n rndurile orizontale ale sistemului periodic, iar caracterul electropozitiv se atenueaza. De
asemenea se constata o scadere a caracterului electronegativ n grupe, de sus n jos. Aceasta nseamna ca cele mai electropozitive elemente se gasesc n stnga
jos a sistemului, iar cele mai electronegative n dreapta sus. n grupele din mijlocul sistemului periodic se gasesc elementele care nu au un caracter electropozitiv
sau electronegativ pronuntat, ele sunt practic neutre.
3. Caracterul acido-bazic
Exista un paralelism ntre electronegativitate si caracterul acid sau bazic. Elementele electropozitive (sau cu electronegativitate mica) formeaza oxizi cu
caracter bazic, iar elementele electronegative (sau cu electronegativitate mare) formeaza oxizi cu caracter acid.
Caracterul acid creste n grupa de jos n sus, iar n perioada creste de la stnga la dreapta. Cel mai puternic caracter acid se ntlneste la elementele
situate n coltul din dreapta, sus a sistemului periodic.
Caracterul bazic creste n grupa de sus n jos, iar n perioada creste de la dreapta spre stnga. Elementele aflate n coltul din stnga, jos al sistemului
periodic au caracterul bazic cel mai pronuntat.
Elementele din grupele secundare nu se supun regulilor de mai sus. Majoritatea elementelor din grupele secundare (tranzitionale) apar n mai multe stari
de oxidare.
4. Punctele de topire si de fierbere
Desfacerea retelei cristaline prin topire depinde de fortele de legatura dintre particulele constituente. Aceste forte depind de caracteristicile particulelor
(volum, sarcina electrica, nvelis electronic, etc.).
Elementele cu volum atomic mic si valenta mare formeaza cristale n care fortele de legatura sunt foarte mari.
Punctele de topire sunt functie de numarul atomic, Z. n grupele principale, I - IV, temperaturile de topire scad cu cresterea numarului atomic, pe cnd n
grupele IV - VIII principale si n grupele secundare cresc cu numarul atomic. n perioada, temperatura de topire a elementelor creste pna la grupa a IV-a, apoi,

scade. n acelasi mod se comporta si temperatura de fierbere.
PROBLEME REZOLVATE
Problema nr.1
Ordonati urmatoarele elemente n sensul cresterii electronegativitatii lor:
O : 1s 2 2s 2 2p 4
F : 1s 2 2s 2 2p 5
S : 1s 2 2s 2 2p 6 3s 2 3p 4
P : 1s 2 2s 2 2p 6 3s 2 3p 3
Cl : 1s 2 2s 2 2p 6 3s 2 3p 5
P < S < Cl < O < F
Problema nr. 2
Care din elementele urmatoare au energia de ionizare mai mare?
Na : 1s 2 2s 2 2p 6 3s 1
Al : 1s 2 2s 2 2p 6 3s 2 3p 1
K : 1s 2 2s 2 2p 6 3s 2 3p 6 4s 1
Ca: 1s 2 2s 2 2p 6 3s 2 3p 6 4s 2
Al < Ca < Na < K
PROBLEME PROPUSE
1. Sa se discute comparativ proprietatile metalelor: Ti Z = 22; Cr Z = 24; Mo = 42; Mn Z = 25; W Z = 74; Rb Z = 37; Nb Z = 41.
Cu exceptia Rb care cristalizeaza n retea afinata restul metalelor cristalizeaza n retea compacta.
2. Care din elementele urmatoare au caracterul cel mai metalic?
3. Care dintre urmatoarele elemente au raza cea mai mica?
5. Aranjati elementele de mai jos n ordinea cresterii energiei de ionizare:
6. Se dau elementele chimice A cu numarul atomic Z = 11 si B cu Z = 17. Se cere:

a). valenta metalelor date;
b). pozitia n sistemul periodic.
7. Ordonati n sensul cresterii temperaturilor de topire urmatoarele metale: Ti Z= 22; Mo Z = 42; Ag Z = 47. Scrieti configuratiile electronice si pozitiile n
sistemul periodic al elementelor.
4. CONCENTRAIA SOLUIILOR
Concentratia unei solutii exprima raportul dintre substanta dizolvata si solutie sau solvent. Exista numeroase moduri de exprimare a concentratiei solutiilor, n
functie de unitatile de masura n care se exprima cele doua componente (dizolvatul si solutia sau solventul).
1. Concentratia procentuala
1.1. Concentratia procentuala de masa: reprezinta cantitatea de substanta dizolvata, exprimata n grame din 100 g de solutie.
, m s = m d + m solv.
unde: c% m - concentratia procentuala de masa[%] ;

m d - masa solutie [g];
m s - masa solutiei [g];
m solv. - masa solventului [g].
1.2. Concentratia procentuala de volum: exprima numarul de litri de dizolvat din 100 l de solutie.
, V s = V d + V solv.
unde: c% v - concentratia procentuala de masa[%] ;
V d - volumul solutiei [l];

V s - volumul solutiei [l];
V solv. - volumul solventului [l].

Acest mod de exprimare a concentratiei se aplica atunci cnd componentele solutiei sunt gaze.
1.3. Concentratia procentuala volumetrica: reprezinta grame de solut la 100 ml solutie.
2. Concentratia molara (molaritatea)
- reprezinta numarul de moli de substanta dizolvata ntr-un litru de solutie.
unde: m - concentratia molara [mol/l];

M d - masa molara a solvatului [g].
3. Concentratia normala (normalitatea)
- reprezinta numarul de echivalenti-gram de solut dintr-un litru de solutie.
unde: n - concentratia normala, [val/l];

E d - echivalentul gram al solutului, [g];
V S - volumul solutiei [l].
4. Concentratia molala (molalitatea)
- este definita ca fiind moli de solut la 1000 g de solvent.
unde: a - concentratia molala, [moli/1000 g solvent];

M d - masa molara a solutului, [g];
m 2 - masa solutului, [g].
5.Fractia molara
Considernd o solutie binara ce contine n 1 mol solvent si n 2 mol substanta dizolvata, atunci fractiile molare x 1 (a solventului) si x 2 ( a substantei dizolvate)
sunt:
unde: x 1 + x 2 = 1.
6.Titrul solutiei
- reprezinta cantitatea de substanta dizolvata, exprimata n grame, ntr-un mililitru de solutie.
unde: T - titrul solutie, [g/ml];

m d - masa de substanta , [g];
V S - volumul solutiei, [ml].
Alte relatii utilizate n calcule de concentratii:
PROBLEME REZOLVATE:
Problema nr.1:
Reactioneaza 200 g solutie NaOH 20% cu 200 g solutie HCl 18,25%. Sa se arate daca reactia este totala.
NaOH + HCl = NaCl + H2 O
M NaOH = 23 + 16 + 1 = 40
M HCl = 1 + 35,5 = 36,5
Pentru NaOH:
g NaOH
Pentru HCl:
g HCl
40 g NaOH .......36,5 g HCl

36,5 - 36,5 = 0
Rezulta ca reactia este totala.
Problema nr.2
Se da 100 g solutie x% H2 SO4 , care dizolva 13 g zinc. Se cere x.
H2 SO4 + Zn ZnSO4 + H2
M Zn = 64
98 g H2 SO4 ..........64 g Zn
x g H2 SO4 ..........13 g Zn
g H2 SO4
Problema nr.3
Se amesteca doua solutii ale unei substante cu raportul molar: H : S : O = 1 : 16 : 32, astfel:
- 800 cm3 solutie 4% cu = 1025 kg/m3
- 500 cm3 solutie 54% cu = 1435 kg/m3
Despre ce substanta este vorba? Sa se determine concentratia procentuala, molara, normala, molala si titrul solutiei finale.
Hx S y O z
H :
H = 1
S:
1 H2 SO4 acidul sulfuric
O:
O = 4
Din relatia
Din relatia
x 2 S =
Problema nr.4
Se amesteca:
- 1,2 kg solutie H2 SO4 4,9%
- 2 l solutie H2 SO4 0,2M;
- 1 l solutie H2 SO4 0,2 N;
- 0,25 kmol apa.
Considernd denstitatea solutiei ca fiind aproximativ egala cu 1 g/cm3 , sa se exprime concentratia solutiei finale n toate modurile posibile.
PROBLEME PROPUSE:
1. Reactioneaza 300 g solutie KOH 28% cu 500 g solutie HNO 3 12.8%. Sa se arate daca reactia este totala.
2. Reactioneaza 500 cm3 solutie H2 SO4 51% cu = 1,4 g/cm3 cu 500 cm3 solutie KOH 50% cu = 1500 kg/m3 . Sa se arate daca reactia este totala.
3. Se da 200 g solutie y% HNO 3 care dizolva 4,8 g magneziu. Se cere y.
4. La neutralizarea a 500 g solutie z% H2 SO4 se consuma 28 g KOH. Se cere z.
5.Ce cantitate de substanta este necesara pentru a obtine:
a). 250 g solutie 35%;
b). 50 g solutie 2,5%;
c). 2 kg solutie 10%;
d). 0,8 kg solutie 20%.
6.S-au dizolvat 20 g dintr-o substanta cu raportul molar Mg : S : O = 3 : 4 : 8 si s-a adus la 3 l de solutie. Densitatea acestei solutii este 1125 kg/m3 .
Despre ce substanta este vorba? Sa se exprime concentratia solutiei n toate modurile posibile.

7. Se amesteca doua solutii ale unei substante cu urmatoarea compozitie procentuala: H = 3.06%, P = 31.63%, astfel:
- 400 g cu c = 13,76% si = 1075 kg/m3
- 200 g cu c = 44% si = 1575 kg/m3
8. Se amesteca doua solutii ale unei substante cu urmatoarea compozitie procentuala: H = 2.06%, S = 32.65%, astfel:
- 500 g solutie 20% cu = 1140 kg/m3
- 300 g solutie 60% cu = 1500 kg/m3
9. Se amesteca:
a) 400 cm3 solutie de HCl 0,4 m cu 0,8 l solutie HCl 0,1 m
b) 600 cm3 solutie H2 SO4 0,5 n cu 1,2 l solutie H2 SO4 n.
Se cere m si n a solutiei finale.
10. Se amesteca:
- 0,4 kg solutie de NaOH 40% cu 600 cm3 apa distilata
- 0,4 l solutie CuSO4 20% cu = 1,2 g/cm3 cu 0,6 l apa distilata..
Se cere c% a solutiei finale.
11. Se amesteca:
a). 400 g solutie H2 SO4 40% cu 600 cm3 apa distilata. Se cere c% a solutiei finale.
b). 500 cm3 solutie H2 SO4 0,5 m cu 500 g apa distilata. Se cere molaritatea si normalitatea solutiei finale.
11. 49 g solutie 10% H2 SO4 se neutralizeaza cu x g solutie NaOH 8%. Se cere x.
12. 400 g solutie 28% KOH se neutralizeaza cu y g solutie 6,3% HNO 3 .Se cere y.
13. 300 g solutie 11,2% KOH se neutralizeaza cu z g solutie 49% H2 SO4 . Se cere z.
14.Se amesteca:
- 600 g solutie H2 SO4 20% cu = 1,14 g/cm3
- 0,25 kmol apa.
Sa se exprime concentratia solutiei finale n toate modurile posibile.
16. 420 g solutie de NaOH contin 68,4 g NaOH pur. Sa se calculeze concentratia procentuala a NaOH si a apei.
17. n 160 g solutie de KCl sunt continute 14.9 g KCl pura. Sa se calculeze concentratia KCl si a apei., exprimata n fractii molare.
5. TERMODINAMICA CHIMIC
1. CONSIDERAII TEORETICE
O reactie chimica este nsotita de un schimb energetic, de cele mai multe ori de caldura. Transferul de caldura se ia n considerare fie la volum constant, fie
la presiune constanta. Daca are loc un transfer de caldura la volum constant atunci transferul de caldura este egal cu variatia energiei interne (U). Daca se
lucreaza la presiune constanta, atunci schimbul de caldura este egal cu variatia de entalpie (H). n conditii obisnuite, se lucreaza la presiune constanta si ca
urmare, se ia n considerare variatia entalpiei, H. Reactiile n care H>0 se numesc endoterme, cele n care H<0, exoterme.
Exista tabele care contin variatiile entalpiilor n conditii standard. Pentru conditiile standard, aceste variatii de entalpii se noteaza n mod diferit n functie de
procesul care a avut loc, conform unei conventii. Daca variatia de entalpie produsa la cantitatile exprimate de catre ecuatia chimica, se numeste entalpia standard
de reactiesi se noteaza cu
. Cu
se noteaza entalpia standard de formare, care reprezinta variatia de entalpie care nsoteste formarea unui mol
de substanta n stare standard din elementele sale componente, tot n stare standard. Entalpiile standard de formare ale elementelor se considera prin conventie
egale cu zero. Daca nsa un element se cunoaste sub mai multe forme, atunci se considera egala cu zero numai entalpia standard de formare a structurii stabile n
conditii standard (de exemplu n cazul carbonului pentru grafit sau n cazul sulfului pentru sulful ortorombic).
Cunoscnd entalpiile standard de formare se pot calcula entalpiile standard de reactie.
Legile termochimiei se bazeaza pe conservarea energiei, deci pe primul principiu al termodinamicii.
a) Legea Lavoisir-Laplace (1781)
"Efectul termic al reactiei de descompunere a unei substante n elemente este egal si de semn contrar cu caldura de formare din elemente a substantei".
Exemplu:
H=-6,2 kcal/mol
H=+6,2 kcal/mol
b) Legea lui Hess (1840) - legea aditivitatii caldurilor de reactie:

"Efectul termic al unei reactii depinde numai de starea initiala si finala a sistemului, adica efectul termic este acelasi, fie ca reactia se desfasoara direct, ntr-o
singura etapa, fie ca are loc n mai multe etape intermediare".
Ecuatiile termochice se pot deci aduna sau scadea ca si ecuatiile algebrice.
Consecintele legii lui Hess
1. "Efectul termic al unei reactii este egal cu diferenta dintre suma caldurilor de formare din elemente ale produsilor de reactie si suma caldurilor de formare ale

reactantilor initiali" (se tine seama de coeficientii stoechiometrici ai reactiilor):
2. "Efectul termic al unei reactii este egal cu diferenta dintre suma caldurilor de combustie a reactantilor si suma caldurilor de combustie a produsilor de reactie" (se
tine seama de coeficientii stoechiometrici ai reactiilor):
Cu ajutorul legii lui Hess se pot calcula caldurile de reactie ale proceselor greu de realizat sau de masurat direct (de exemplu: procese care decurg prea lent
pentru a le fi determinat efectul termic).
Mai uzual, consecinta a doua a legii lui Hess se enunta astfel: "caldura de formare din elemente a unei substante se afla scaznd caldura ei de ardere din
suma caldurilor de ardere ale elementelor componente".
c) Legea lui Kirchhoff
Caldura de reactie este dependenta de temperatura. Legea lui Kirchhoff exprima cantitativ aceasta dependenta.
Coeficientul de temperatura al caldurii de reactie este egal cu diferenta capacitatilor calorice ale sistemului dupa reactie (Cpf) si nainte de reactie (C pi ):
Aceasta ecuatie permite calcularea caldurii de reactie la orice temperatura.

Daca Cp este constant, atunci integrarea ntre T1 =0 si T2 =T duce la ecuatia:
unde H0 este valoarea extrapolata la 0 K a caldurii de reactie.
HT =f(T) este o curba crescatoare sau descrescatoare, care poate avea minim sau maxim, n functie de modul cum se schimba Cp c u temperatura.
La proiectarea instalatiilor industriale trebuie sa se aibe n vedere acest lucru pentru dimensionarea corecta a ncalzitoarelor sau racitoarelor.
2. PROPBLEME REZOLVATE
2.1. Legea lui Hess
1. Sa se determine caldura de formare din elemente a ZnSO4 cunoscnd efectele termice ale reactiilor de mai jos (n kcal/mol):
ZnS = Zn + S ortorombic H1 = +44,00
H2 = -110,94
H3 = -23,44
H4 =+55,10
Rezolvare
Se rescriu ecuatiile ca mai jos si se aduna:
-H1
H2
H3
-H4
_____________________________________
Hf
Hf = -H1 + H2 + H3 + H4 = -233,48 kcal/mol
2. Determinati caldura de reactie a procesului:
daca sunt cunoscute caldurile de formare din elemente ale substantelor:
J/mol
J/mol
J/mol
Rezolvare
Se cunosc deci efectele termice ale reactiilor urmatoare:
H1 = -1,210 6 J/mol
H2 = -0,39410 6 J/mol
H3 =-0,28610 6 J/mol
care se pot scrie astfel:
H1
- 6H 2
- 6 H3
_________________________________________________
J/mol
Se ajungea la acelasi rezultat aplicnd direct consecinta 1 a legii lui Hess:
J/mol
3. Sa se calculeze caldura de formare a metanului (care nu poate fi masurata direct):
H= ?
Se cunosc efectele termice ale reactiilor urmatoare:

H1 = -94,05 kcal/mol
H2 = - 68,32 kcal/mol
H3 = -212,80 kcal/mol.
Rezolvare
Conform consecintei a doua a legii lui Hess, rezulta:
kcal/mol
Sau, se cunosc efectele termice ale urmatoarelor reactii:
H1
2 H2
- H3
kcal/mol
4. Sa se calculeze caldura de esterificare standard a alcoolului etilic si a acidului acetic:
a) din calduri de ardere;
b) din entalpii de formare.
Se cunosc:
Hc [kcal/mol]
Hf [kcal/mol]
C2 H5 OH
-326,70
-66,35
CH 3 COOH
-208,34
-116,7
Substanta

CH 3 COOC2 H5
H2 O
-539,1
-110,7
-68,3
Rezolvare
Reactia de esterificare este:
a)
kcal
kcal
kcal
b)
kcal
kcal
kcal
5. n conditii standard, n reactia:
Se degaja cantitatea de caldura de 135,28 kcal. Sa se calculeze caldura molara de formare standard a CO 2(g) , cunoscnd caldura de formare standard a CO (g):
Hf(CO)=-26,41 kcal/mol.
Rezolvare
Caldura de reactie este:
kcal/mol
2.2. Legea lui Kirchhoff

1. Sinteza alcoolului metilic din gazul de sinteza este nsotita de degajarea a 22,1 kcal/mol n conditii normale. Care este entalpia de reactie la 500C, daca se
cunosc caldurile molare:
Substanta
Cp [cal/mol]
CO
H2
CH 3 OH
2+0,03T
Rezolvare
Reactia de sinteza a alcoolului metilic este:
Se cunoaste relatia:
kcal
a = 2 - (7 + 27) = -19 cal/K

b = 0,03 - (0 + 20) = 0,03 cal/K 2

Cp = -19 + 0,03T
T = 273 + 500 = 773 K
= 23494 cal = 23,494 kcal
3. PROBLEME PROPUSE
3.1. Legea lui Hess
1. Sa se calculeze caldura de formare din elemente a Fe2 (SO 4 ) 3 . se cunosc:
2. n reactia carbidului (CaC 2 ) cu apa n exces rezulta acetilena si hidroxid de calciu. Calculati caldura de reactie care apare la obtinerea a 10 m 3 acetilena
(C 2 H2 ), la 20C si 760 mmHg. n aceste conditii se cunosc:
H1 = -14,100 kcal/mol
H3 = +54,8 kcal/mol
3. Un alcan cu catena normala, a carui caldura de formare din elemente n conditii standard este
= -1505,3 kcal/mol are caldura de combustie
845,3 kcal/mol. Sa se determine formula alcanului.

Se cunosc:
kcal/mol;
kcal/mol.
4. n conditii standard n reactia:
Se degaja cantitatea de caldura de 249,88 kcal. Sa se calculeze caldura molara de formare standard a H2 S, cunoscnd:
kcal/mol:
kcal/mol.
5. Sa se calculeze caldura de reactie standard
(n J si cal) pentru reactia:
Se dau:
Substanta
[kcal/mol]
NH3
-11,04
NO
21,60
H2O(g)
-58,80
6. Sa se calculeze cantitatea de caldura necesara pentru descompunerea unui kilogram de CaCO 3 n CaO si CO 2 n conditii standard, stiind ca:
= -

Substanta
[kcal/mol]
CaCO 3
-288,2
CaO
-151,8
CO2
-94,05
7. Sa se calculeze cantitatea de caldura degajata sau absorbita la neutralizarea completa a 5 l solutie HCl 0,2N cu cantitatea echivalenta de NaOH.
Se dau:
Substanta
[kJ/mol]
HCl
-92,3
NaOH
-426,6
NaCl
-410,9
H2 O
-187,02
3.2. Legea lui Kirchhoff

1. Sa se calculeze efectul termic al reactiei:
la temperatura de 600C, cunoscndu-se urmatoarele date:
Substanta
[cal/mol]
[cal/mol K]
SO 3(g)
-94450
8,2 + 10,23610 -3 T
SO 2(g)
-70960
8,12 + 6,82510 -3 T -2,10310 -6 T 2
O 2(g)
6,0954 + 3,253310 -3 T -10,17110 -7 T 2
2. Sa se calculeze cantitatea de caldura necesara la descompunerea a 1 t de CaCO 3 de puritate 60% la temperatura de 927C. Se cunosc urmatoarele date:
Substanta
[kcal/mol]
[J/mol K]
CaCO 3
-285,5
113,8
CaO
-151,7
51,09
CO2
-94,05
48,53
3. Sa se calculeze variatia de entalpie la ncalzirea unui mol de MgO de la 298 K la 1298 K. Se cunoaste:
Document Info
cal/mol K
A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Accesari: 13164
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea
comenta
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
<a href="http://www.scritub.com/stiinta/chimie/CAIET-DE-PROBLEME-LA-CHIMIE51459.php" target="_blank"

title="CAIET DE PROBLEME LA CHIMIE 2 - http://www.scritub.com">CAIET DE PROBLEME LA CHIMIE 2</a>
Creaza cont nou
Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )

Caiet de Probleme La Chimie 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Probleme La Chimie 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE PROBLEME LA CHIMIE 2

Username / Parola inexistente

Am uitat parolax Creaza cont nou