CAIETUL STUDENTULUI

CHIMIE

Nume și prenume
..............................................
Specializarea
Chimie
2022
Coordonator: Conf.dr. Ioniță Ionica
 1. CALCULE CU MĂRIMI ŞI UNITĂŢI IMPORTANTE ÎN CHIMIE

Executarea corectă a calculelor în cadrul diverselor operaţii de laborator si aplicaţii de

chimie, presupune cunoaşterea principalelor noţiuni care stau la baza evaluării cantitative a
transformărilor fizico-chimice. Aceste noţiuni vor fi prezentate mai jos:
 substanţă chimică, element chimic, compus chimic;
 masă atomică; atom-gram; kiloatom-gram;
 masă moleculară; moleculă-gram; milimol, kilomol;
 masă echivalentă sau echivalent-gram;
 calcul de număr de moli sau atom-gram cunoscând masa substanţei;
 raportul de masă;
 compoziţia procentuală.

SUBSTANŢĂ CHIMICĂ, ELEMENT CHIMIC, COMPUS CHIMIC

Substanţa chimică este definită ca fiind un tip omogen de materie, cu o compoziţie

chimică bine definită.
Substanţele chimice pot fi subîmpărţite în două categorii: substanţe elementare
(elemente chimice) şi substanţe compuse (compuşi chimici).
Elementul chimic poate fi definit ca fiind tipul de materie care constă din atomi de
acelaşi fel (adică din atomi ale căror nuclee au toate aceeaşi sarcină electrică).
Elementele sunt reprezentate printr-un simbol, compus dintr-o literă sau două, de
exemplu, simbolul hidrogenului este H, al oxigenului O, al clorului Cl etc. Simbolurile tuturor
elementelor chimice sunt trecute în sistemul periodic al lui Mendeleev.
Elementele chimice pot fi formate din unul sau mai mulţi atomi. Astfel gazele rare
(argonul, neonul etc.) sunt elemente monoatomice, notându-se cu Ar, Ne etc. În timp ce
majoritatea gazelor obişnuite (oxigenul, clorul, azotul etc.) sunt biatomice, notându-se cu O 2,
H2, Cl2, N2 etc. Există şi elemente poliatomice, ca de exemplu fosforul, P4, sulful, S8 etc.
Gradul de asociere al atomilor într-un element poate să varieze în funcţie de condiţiile
în care se află elementul respectiv. De exemplu, în intervalul de temperatură 20 – 1000 0C,
sulful octoatomic S8 trece succesiv, pe măsura creşterii temperaturii, în S 6, S4 şi S2. De aceea,
trebuie reţinut faptul că denumirea de element biatomic, triatomic, tetratomic etc. se referă la
starea elementului respectiv în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune.
Compusul chimic poate fi definit ca fiind substanţa rezultată prin combinarea, în
anumite proporţii, a două sau mai multe elemente chimice. Compusul chimic rezultat are
proprietăţi diferite de ale elementelor care îl compun.
Orice compus chimic se reprezintă printr-o formulă chimică, care indică numărul de
atomi ai diferitelor elemente care intră în compoziţia sa. De exemplu, formula acidului azotic
HNO3, a oxidului de magneziu MgO, a clorurii de zinc ZnCl2 etc.
Moleculele chimice rezultă prin unirea (în anumite condiţii şi după anumite reguli) a
doi sau mai mulţi atomi. Atomii pot fi de acelaşi fel sau diferiţi. În primul caz se obţin
molecule de substanţe elementare, ca de exemplu Cl 2, O2, P4 etc, în timp ce în al doilea caz se
obţin molecule de substanţe compuse cum sunt MgO, ZnCl2, SO2, H2O etc.

MASĂ ATOMICĂ, ATOM-GRAM, KILOATOM-GRAM

2
 Masa atomică este o mărime relativă care arată de câte ori atomul unui element este
mai mare decât unitatea atomică de masă (u.a.m). Drept unitate atomică de masă s-a ales
daltonul, care reprezintă a douăsprezecea parte din masa atomului de carbon. Rezultă că masa
atomică este un număr fără dimensiuni. De exemplu, masa atomică a hidrogenului este 1,008,
a oxigenului 16, a clorului 35,453 etc. Masele atomice se notează cu litera A urmată de
indicele care indică substanţa.
Exemple:
AH = 1, AC = 12, AFe = 56
Atomul-gram (atom-g) este o mărime dimensională ce reprezintă cantitatea în grame
dintr-un element, numeric egală cu masa lui atomică. Se calculează exprimând masa atomică
în g.
Exemple:
1 atom-g O = 16g, 1 atom-g Al = 27g
Kiloatom-gram (katom-g) este o mărime derivată: 1 Katom-g = 10 3 atom-g, şi se
defineşte ca mărime dimensională ce reprezintă cantitatea în kg dintr-un element, numeric
egală cu masa lui atomică. Se calculează exprimând masa atomică în kg.
Exemple:
1 katom-g Cu = 64 kg, 1 katom-g C = 12 Kg

MASĂ MOLECULARĂ, MOLECULĂ-GRAM, MILIMOL, KILOMOL

Masa moleculară, M, este o mărime relativă ce arată de câte ori molecula unui
element poliatomic sau molecula unei combinaţii este mai mare decât u.m.a.
Masa moleculară reprezintă suma maselor atomice ale elementelor componente
(ţinând cont de coeficienţii stoechiometrici). În calcule masele moleculare se rotunjesc.
Exemple:
MHCl = 1 + 35,5 = 36,5 MNaOH = 23 + 16 + 1 = 40
Molecula-gram, mol, este cantitatea în grame dintr-o substanţă numeric egală cu masa
moleculară a substanţei.
Molul reprezintă cantitatea în grame dintr-o substanţă egală cu suma maselor absolute
a N particule, reprezentate printr-o formulă chimică.
Se calculează exprimând masa moleculară în g.
Termenul de mol se aplică la:
- substanţe cu formule moleculare cunoscute: H2O, HCl etc.;
- substanţe ce nu formează molecule: NaCl, CaCl2 etc.;
- la atomii liberi: H, Cl etc.;
- la ioni: Na+, Cl- etc.;
- la particule subatomice: e-.
Exemple:
1 mol O2 = 32 g, 1 mol CaO = 56g
Milimol, mmol, este o mărime derivată:
1 mmol = 10-3 mol
şi reprezintă cantitatea în mg dintr-o substanţă, numeric egală cu masa ei moleculară. Se
calculează exprimând masa moleculară în mg.
Exemple:
1 mmol F2 = 38 mg, 1 mmol H3PO4 = 98 mg
Kilomol, kmol, este o mărime derivată:
1 kmol = 103 mol
şi reprezintă cantitatea în kg dintr-o substanţă, numeric egală cu masa ei moleculară. Se
calculează exprimând masa moleculară în kg.

3
 Exemple:
1 kmol Cl2 = 71 kg, 1 kmol HNO3 = 63 kg

MASĂ ECHIVALENTĂ SAU ECHIVALENT-GRAM

Echivalent chimic (gram) al unui element, este acea cantitate, exprimată în grame, din
acest element care se combină cu 1 g de hidrogen sau 8 g oxigen.
În sensul teoriei atomice, echivalenţii chimici reprezintă mase relative ale atomilor
care se combină, raportate la masa atomului de hidrogen (cel mai uşor atom).
Echivalentul gram:
- la elemente se calculează prin împărţirea masei atomice la valenţă.
- la săruri se calculează împărţind masa moleculară la produsul dintre valenţa
metalului şi numărul atomilor de metal;
- la oxizi se obţine împărţind masa moleculară a oxidului la produsul dintre numărul
atomilor de metal sau nemetal şi valenţa acestuia;
- la acizi şi baze, se calculează împărţind masa moleculară la numărul atomilor de
hidrogen care se pot înlocui prin metale, respectiv numărul grupărilor oxidril,
(OH).
Exemple:

= g/echivalent
= g/echivalent

g/echivalent

g/echivalent

g/echivalent

CALCUL DE NUMĂR DE MOLI SAU DE ATOM-GRAM CUNOSCÂND

MASA SUBSTANŢEI

Număr de moli: se calculează împărţind masa substanţei, exprimată în grame, la masa

ei molară.
Număr de atomi-gram, se calculează împărţind masa substanţei elementare exprimată
în grame la masa atomică a elementului.

4
PROBLEME REZOLVATE:

Problema nr.1
Câţi atom-g reprezintă: 60 g C; 0,4 katom-g N?
60 g C = 60 : 12 = 5 atom-g C
0,4 katom-g N = 0,4 × 103 = 400 atom-g N

Problema nr.2
Câte grame reprezintă: 8 mol H2; 500 mmol CaO; 0,02 kmol H2SO4?
8 mol H2 = 8 × 2 = 16 g H2
500 mmol CaO = 500 × 55 × 10-3 = 27,5 g CaO
0,02 kmol H2SO4 = 0,02 × 103 × 98 = 196 g H2SO4
Problema nr.3
Câţi moli reprezintă: 4 g CuSO4; 300 mmol KOH; 0,4 kmol HNO3?
4 g CuSO4 = 4 : 160 = 0,025 mol CuSO4
300 mmol KOH = 300 × 10-3 = 0,3 mol KOH
0,4 kmol HNO3 = 0,4 × 103 = 400 mol HNO3

PROBLEME PROPUSE:

1. Câte grame reprezintă:

10 atom-g Ca; 5 atom-g Al; 2 atom-g S; 0,5 katom-g O; 0,2 katom-g C; 0,1 katom-g Fe?

2. Câţi atom-g reprezintă:

70 g N; 80 g O; 3,55 g Cl; 0,5 katom-g Cu; 0,4 katom-g Ag; 0,3 katom-g Au?

5
3. Câţi katom-g reprezintă:
200 g H; 420 g O; 660 g N; 50 atom-g Zn; 40 atom-g Cd; 30 atom-g Hg?

4. Câţi mol reprezintă:

6,2 g C2H2; 30 mmol Fe2O3; 0,6 kmol CO2?

5. Câte kg reprezintă:
0,4 kmol Ca(OH)2; 5 kmol CaCO3; 0,06 kmol HNO3?

6. Câţi kmol reprezintă:

1,2 kg FeS2; 3,4 kg Fe2O3; 0,23 kg C2H5OH?

7. Calculaţi masa molară pentru:

Ca3(PO4)2; Na2S; CaCl2; AlCl3; Na3PO4; NH4H2PO4; Al2(SO4)3?

6
 8. Calculaţi echivalentul-gram pentru:
Na; Al; SO2; Al2O3; HCl; H3PO4; Ca(OH)2; Al(OH)3; CuSO4; Al2(SO4)3; HNO3; KOH;
Ba(OH)2; Fe(OH)3; MgO; Fe2O3.

7
 2. CONCENTRAŢIA SOLUŢIILOR

Concentraţia unei soluţii exprimă raportul dintre substanţa dizolvată şi soluţie sau
solvent. Există numeroase moduri de exprimare a concentraţiei soluţiilor, în funcţie de
unităţile de măsură în care se exprimă cele două componente (dizolvatul şi soluţia sau
solventul).
1. Concentraţia procentuală
1.1. Concentraţia procentuală de masă: reprezintă cantitatea de substanţă dizolvată,
exprimată în grame din 100 g de soluţie.
,
ms = md + msolv.
unde: c%m – concentraţia procentuală de masă[%] ;
md – masa soluţie [g];
ms – masa soluţiei [g];
msolv. – masa solventului [g].
1.2. Concentraţia procentuală de volum: exprimă numărul de litri de dizolvat din 100
l de soluţie.
, Vs = Vd + Vsolv.
unde: c%v – concentraţia procentuală de masă[%] ;
Vd – volumul soluţiei [l];
Vs – volumul soluţiei [l];
Vsolv. – volumul solventului [l].
Acest mod de exprimare a concentraţiei se aplică atunci când componentele soluţiei
sunt gaze.
1.3. Concentraţia procentuală volumetrică: reprezintă grame de solut la 100 ml
soluţie.
2. Concentraţia molară (molaritatea)
- reprezintă numărul de moli de substanţă dizolvată într-un litru de soluţie.

unde: m – concentraţia molară [mol/l];

Md – masa molară a solvatului [g].
3. Concentraţia normală (normalitatea)
- reprezintă numărul de echivalenţi-gram de solut dintr-un litru de soluţie.

unde: n – concentraţia normală, [val/l];

Ed – echivalentul gram al solutului, [g];
VS – volumul soluţiei [l].
4. Concentraţia molală (molalitatea)
- este definită ca fiind moli de solut la 1000 g de solvent.

8
unde: a – concentraţia molală, [moli/1000 g solvent];
Md – masa molară a solutului, [g];
m2 – masa solutului, [g].
5.Fracţia molară
Considerând o soluţie binară ce conţine n 1 mol solvent şi n2 mol substanţă dizolvată,
atunci fracţiile molare x1 (a solventului) şi x2 ( a substanţei dizolvate) sunt:

unde: x1 + x2 = 1.
6.Titrul soluţiei
- reprezintă cantitatea de substanţă dizolvată, exprimată în grame, într-un mililitru de
soluţie.

unde: T – titrul soluţie, [g/ml];

md – masa de substanţă , [g];
VS – volumul soluţiei, [ml].

Alte relaţii utilizate în calcule de concentraţii:

c m n T
c -
-
m

n -

T -

PROBLEME REZOLVATE:

Problema nr.1:
Reacţionează 200 g soluţie NaOH 20% cu 200 g soluţie HCl 18,25%. Să se arate dacă
reacţia este totală.

NaOH + HCl = NaCl + H2O

MNaOH = 23 + 16 + 1 = 40
MHCl = 1 + 35,5 = 36,5

Pentru NaOH: g NaOH

Pentru HCl: g HCl

9
 40 g NaOH …………………36,5 g HCl
36,5 – 36,5 = 0
Rezultă că reacţia este totală.

Problema nr.2
Se dă 100 g soluţie x% H2SO4, care dizolvă 13 g zinc. Se cere x.

H2SO4 + Zn ZnSO4 + H2

AZn = 64

98 g H2SO4 …………………………64 g Zn
y g H2SO4 …………………………13 g Zn
g H2SO4

Problema nr.3
Se amestecă două soluţii ale unei substanţe cu raportul molar: H : S : O = 1 : 16 : 32,
astfel:
- 800 cm3 soluţie 4% cu ρ = 1025 kg/m3
- 500 cm3 soluţie 54% cu ρ = 1435 kg/m3
Despre ce substanţă este vorba? Să se determine concentraţia procentuală, molară,
normală, molală şi titrul soluţiei finale.

HxSyOz
H: H=1

S: x2 S=1 H2SO4 acidul sulfuric

O: O=4

Din relaţia
g
g
g

Din relaţia

10
 g

Problema nr.4
Se amestecă:
- 1,2 kg soluţie H2SO4 4,9%
- 2 l soluţie H2SO4 0,2M;
- 1 l soluţie H2SO4 0,2 N;
- 0,25 kmol apă.
Considerând denstitatea soluţiei ca fiind aproximativ egală cu 1 g/cm 3, să se exprime
concentraţia soluţiei finale în toate modurile posibile.

11
 PROBLEME PROPUSE:
1. Ce mase de substanţe sunt necesare pentru a obţine :
• 800 g soluţie NaOH 40%;
• 900 kg soluţie H2SO4 60%;
• 800 l soluţie HCl 1,5 M;
• 0,9 m3 soluţie H3PO4 2 N.

2. Să se exprime în procente concentraţia soluţiei preparată din 280 g apă şi 40 g zahăr.

3. Câte grame de NaCl trebuie dizolvate în 270 g H 2O pentru a obţine o soluţie cu

concentraţia de 10% ?

4. Câţi moli de H2SO4 se găsesc în 20 t soluţie de H2SO4 de concentraţie 49% ?

12
5.Ce cantitate de substanţă este necesară pentru a obţine:
a) 250 g soluţie 35%;
b) 50 g soluţie 2,5%;
c) 2 kg soluţie 10%;
d) 0,8 kg soluţie 20%.

6. Acidul sulfuric de concentraţie 96% are densitatea 1,84 g/cm 3. Să se calculeze concentraţia
molară şi normală a acidului sulfuric.

7. Ce cantitate de NaNO3 este necesară pentru a prepara 300 ml soluţie 0,2 M ?

8. Să se calculeze normalitatea unei soluţii acide de permanganat de potasiu care conţine 0,11
g KMnO4 în 72 ml soluţie.

13
9. Câte grame de NaCl trebuie dizolvate în 270 g H 2O pentru a obţine o soluţie cu
concentraţia de 10% ?

10. Să se calculeze molalitatea unei soluţii rezultate prin dizolvarea a 125 g H 2SO4 în 800 g
H2O.

11. Câţi moli de H2SO4 se găsesc în 20 t soluţie de H2SO4 de concentraţie 49% ?

12. 49 g soluţie 10% H2SO4 se neutralizează cu x g soluţie NaOH 8%. Să se calculeze masa soluţiei de
bază necesară neutralizării.

14