Chimie

TIPURI DE SUBSTANTE
 oxizi ( o substanta chimica formata din doi atomi diferiti
dintre care unul este oxigentul)
 baze ( substante chimice care au in componenta
gruparea OH )
 acizi ( substante chimice care au hidrogen si un radical
acid : S, Cl, SO4, NO3, PO4 )
 baze ( provin din acizi prin inlocuirea hidrogenului cu un
metal )

CALCULE CHIMICE PE FORMULE CHIMICE

 Raportul atomic al elementelor componente este raportul între

numărul de atomi din fiecare element component al substanței
respective.
 Raportul de masă este raportul între masele din fiecare element
component al substanței respective.
 Compoziția procentuală de masă reprezintă masa fiecărui
element conținută în 100g substanță.
 Masa unui element chimic conținută într-o anumită cantitate de
substanță.
 Masa de substanță care poate conține o anumită cantitate dintr-
un element.

Știind formula chimică a unei substanțe se poate determina:

1) Raportul atomic al elementelor componente este raportul între numărul
de atomi din fiecare element component al substanței respective.

Pentru o substanță XaYbZc, raportul atomic este a : b : c

EXEMPLU:

 Acidul sulfhidric - H2S are raportul atomic:

o H:S=2:1
 Acidul carbonic - H2CO3 are raportul atomic:
o H:C:O=2:1:3
 Fosfatul de mercur - Hg3(PO4)2 are raportul atomic:
o Hg : P : O= 3 : 2 : 8

IMPORTANT

2) Raportul de masă este raportul între masele din fiecare element

component al substanței respective.

Pentru o substanță XaYbZc, raportul de masă este aAX : bAY : cAZ

EXEMPLU:

 Acidul sulfhidric - H2S are raportul de masă:

o 2∙AH : 1∙AS = 2 ∙ 1 : 1 ∙ 32 = 1 : 16
 Acidul carbonic - H2CO3 are raportul de masă:
o 2∙AH : 1∙AC : 3∙AO = 2 ∙ 1 : 1 ∙ 12 : 3 ∙ 16 = 2 : 12 : 48 = 1 : 6 : 24
 Fosfatul de mercur - Hg3(PO4)2 are raportul de masă:
o 3∙AHg : 2∙AP : 8∙AO = 3 ∙ 200 : 2 ∙ 31 : 8 ∙ 16 = 600 : 62 : 128 = 300 :
31 : 64

IMPORTANT

3) Compoziția procentuală de masă reprezintă masa fiecărui element

conținută în 100g substanță.

a) Pornind de la formula chimică, se calculează masa molară și apoi cu regula

de trei simplă se calculează procentul fiecărui element component.
EXEMPLU:

Pentru acidul carbonic - H2CO3:

μ = 2 ∙ AH + 1 ∙ AC + 3 ∙ AO = 2 + 12 + 48 = 62 g/mol

Dacă 62 g H2CO3 conțin........2 g H........12 g C........ 48 g O

Atunci 100 g H2CO3 conțin ....x g H.........y g C..........z g O

Observație:

Pentru ultimul element chimic, este de preferat ca procentul să se afle prin

scădere:

100 – 3,22% – 19,36% = 77,42%

IMPORTANT

b) Pornind de la raportul de masă și apoi cu regula de trei simplă se calculează

procentul fiecărui element component.
EXEMPLU:

Oxidul de fier III(Fe2O3 ) are raportul de masă AFe : AO = 7 : 3.

Calculează procentul fiecărui element component.

Adunăm 7 g Fe + 3 g O = 10 g de Fe2O3

Dacă în 10 g Fe2O3 se găsesc ..........7 g Fe..........3 g O

Atunci în 100 g Fe2O3 se găsesc......x g Fe.........y g O

IMPORTANT

4) Masa unui element, aflată într-o anumită masă de substanță compusă.

Pornind de la formula chimică se calculează masa molară a substanței

compuse și apoi cu regula de trei simplă se calculează masa fiecărui element
component aflată în masa dată de substanță compusă.
EXEMPLU:

Ce masă de oxigen se află în 248 g acid carbonic- H 2CO3 ?

μ = 2 ∙ AH + 1 ∙ AC + 3 ∙ AO = 2 + 12 + 48 = 62 g/mol

Dacă 62 g H2CO3 conțin........ 48 g O

Atunci 248 g H2CO3 conțin .....x g O

IMPORTANT

5) Masa unui substanțe compuse care conține o anumită masă de

element.

Pornind de la formula chimică, se calculează masa molară a substanței

compuse și apoi cu regula de trei simplă se calculează masa de substanță
compusă aflată într-o anumită masă de element chimic.
EXEMPLU:

Ce masă de bromură de aluminiu- AlBr3 conține 20 g de aluminiu ?

μ = 1 ∙ AAl + 3 ∙ ABr = 1 ∙ 27 + 3 ∙ 80 = 27 + 240 = 267 g/mol

Dacă 267 g AlBr3 conține ............27 g Al

Atunci x g AlBr3 conține...............20 g Al

Reacțiile chimice au următoarele caracteristici:

  Reactanții nu se consumă în orice cantitate, ci în proporții bine
determinate.
 Conservă felul și numărul elementelor chimice participante.
 Numărul atomilor intrați în reacție este egal cu numărul atomilor ieșiți
din reacție (Legea conservării numărului atomilor).
 Masa totală a reactanților este egală cu masa totală a produșilor de
reacție (Legea conservării masei).

Ca să ajungem de la o reacție chimică la o ecuație (egalitate) chimică, trebuie

să aplicăm Legea conservării masei, implicit Legea conservării numărului de
atomi, adică să facem bilanțul atomilor.

Când nu avem egalitate dintre numărul atomilor de același fel (care intră și
care rezultă din reacție), se trece un număr în fața simbolului sau formulei,
număr numit coeficient stoechiometric, pentru a realiza bilanțul atomilor
respectivi. Coeficientul 1 nu se scrie. Vom scrie ecuația chimică folosind
coeficienții cei mai mici din cifre întregi și pozitive.

Ecuația chimică reprezintă notarea convențională a unei reacții chimice cu

ajutorul simbolurilor și formulelor chimice, cu respectarea bilanțului atomilor
din reacție.

🔓 Exemplu: Scrie ecuația reacției dintre hidrogen (H 2) și oxigen (O2):

 Prima dată scriem reacția chimică, scriind în stânga reactanții și în

dreapta produșii de reacție:
o H2 + O2 => H2O
 Apoi facem bilanțul atomilor.
 Intră 2 atomi de H și ies tot 2 atomi de H.
 Intră 2 atomi de O și iese 1 atom de O. Pentru a realiza egalitatea
atomilor de oxigen, punem coeficientul 2 în fața formulei apei: (Atenție !
Nu pune coeficienții în interiorul formulei, ci în fața ei!)
o H2 + O2 => 2H2O. Dar punând 2 în fața apei, acum vor ieși 4 atomi
de hidrogen și am stricat egalitatea atomilor de H. Prin urmare
punem coeficientul 2 și în fața hidrogenului:
 o 2H2 + O2 => 2 H2O.
 Facem verificarea finală: intră 4 atomi de H (2 coeficientul ∙ 2 indicele H)
și ies tot 4 atomi de H (2 coeficientul ∙ 2 indicele H).
 Intră 2 atomi de O (1 coeficientul ∙ 2 indicele O) și ies tot 2 atomi de O (2
coeficientul ∙ 1 indicele O).
 Odată terminat bilanțul atomilor, în loc de săgeată punem semnul egal,
adică am scris ecuația chimică:
o 2H2 + O2 = 2 H2O
I.1.2. Concentrația procentuală de masă.

Concentrația procentuală de masă (c) reprezintă masa de substanță

dizolvată în 100 g soluție.

unde md = masa dizolvatului, ms = masa soluției

Exemplu de aplicare:

2. Mama a preparat 400 g sirop de concentrație 30%. Eu doresc să știu ce

masă de zahăr, respectiv de apă a folosit mama.

ms = 400 g sirop

c = 30%

md = ?

mapă = ?
Atomul este cea mai mică particulă dintr-o substanță care nu mai poate fi
divizat prin procedee chimice obișnuite.

Structura atomului:

1. Nucleul este partea centrală a atomului, alcătuit din particule numite

nucleoni, și-anume:

 Protoni, particule încărcate cu sarcină pozitivă,cu simbolul p +1.

 Neutroni, particule neutre din punct de vedere electric şi simbolul n 0.

2. Învelișul electronic este spațiul din jurul nucleului format dintr-un nor de
particule numite electroni care gravitează în jurul nucleului. Electronii sunt
particule cu sarcină negativă, masa electronului și simbolul e -1 sau ē.

Atomul este o particulă neutră din punct de vedere electric, deoarece are
numărul de protoni din nucleu (particule pozitive) egal cu numărul electroni
din învelișul electronic (particule negative), adică:

Pentru un atom definim numărul atomic, Z, care reprezintă numărul de

protoni din nucleu și care este egal cu numărul de electroni din înveliș.

Pentru orice atom se defineşte numărul de masă, A, care reprezintă numărul

total de protoni şi neutroni din nucleul atomic. El reprezintă numărul întreg cel
mai apropiat de masa atomică reală a speciei respective.

Numărul de neutroni din nucleu, N:

Ocuparea cu electroni a straturilor învelișului electronic:

a) Pentru stratul K, n=1, nr max ē = 2 x n2 =2 x 12 = 2 electroni

b) Pentru stratul L, n=2, nr max ē = 2 x n2 = 2 x 22 = 8 electroni

c) Pentru stratul M, n=3, nr max ē = 2 x n2 = 2 x 32 = 18 electroni

Cel mai folosit model de structură a învelișului electronic este modelul Bohr, în
care straturile sunt cercuri concentrice cu nucleul la mijloc.

Exemplu de aplicare:

3. Reprezintă structura atomului de:

În mijloc reprezentăm nucleul cu protoni (Z = 17 = nr p +) și neutroni ( A - Z =

35 - 17 = 18 = nr n0)

În jurul nucleului:

 Reprezentăm stratul 1 = K, cu maxim 2 ē

 Apoi stratul 2 = L cu maxim 8ē
 Apoi stratul 3 = M cu 7ē. În total trebuie să avem 17 ē, întrucât Z = 17 =
număr de electroni din învelișul electronic.