Chinolina

Specializarea:Chimie, anul 2

Student:Cretu Victorita
 Cuprins
Introducere................................................................................................................................................3
Metode de obtinere....................................................................................................................................3
Proprietati fizice si chimice.......................................................................................................................6
Proprietati fizice......................................................................................................................................6
Proprietati chimice.................................................................................................................................6
Derivati alchilati si acilati,cuaternari ai chinolinei...............................................................................8
Utilizari...................................................................................................................................................9
Medicamente antimalarice.....................................................................................................................9
Colorantii din grupa chinolinei..............................................................................................................9
Coloranti cianinici................................................................................................................................10
Bibliografie...............................................................................................................................................11
Introducere
Chinolina este un compus organic aromatic heterociclic cu formula chimică C9H7N.
Este un lichid incolor, higroscopic, cu miros puternic,iar sub actiune luminii devine galbena și
apoi isi schimba culoarea in maro.
Chinolina este puțin solubilă în apă rece, dar ușor solubilă în apă caldă și mai mulți solvenți
organici.
Chinolina în sine are puține aplicații, dar mulți dintre derivații săi sunt utili în diferite domenii.
Un exemplu proeminent este chinina, care apare în mod natural în plante ca alcaloid 4-Hidroxi-
2-alchilchinolinele fiind asociata cu determinarea rezistenței la antibiotice. Ca și alți compuși
heterociclici cum ar fi piridina, chinolina a fost frecvent catalogata ca un poluant al mediului
fiind asociata cu șisturile bituminoase sau instalațiile de procesare a cărbunelui.
Datorită unei bune solubilități în apa, chinolina prezinta un risc mare in poluarea mediului in
special a apei. Chinolina este descompusa de anumite microorganisme, cum ar fi tulpina
Rhodococcus T1 izolată din sol.
Chinolinele sunt prezente în cantități mici în țițeiul provenit din fracțiunile brute de motorină.
Poate fi îndepărtat prin hidrotratări multiple cu un catalizator de nichel-molibden peste un
catalizator de alumină.

Metode de obtinere

1.Sinteza Skraup

Chinolina se poate obtine prin incalzirea anilinei cu grlicerina si acid sulfuric concentrate,in
prezenta unui agent oxidant slab cum este nitro-benzenul sau acidul arsenic.Acroleina ,formata
din glicerina,aditioneaza aniline in pozitia 1,4 iar produsul de aditie se ciclizeaza prin eliminarea
apei.Astfel prin dehidrogenare sub influenta agentului oxidant se formeaza
chinolina(Skraup,1880).

Sinteza Skraup este aplicabila celor mai variate amine aromatice.

2.Sinteza Doebner-Miller(1881)

Prin condensarea unei amine aromatice cu doua molecule dintr-o aldehida alifatica,in prezenta de
acid clorhidric,se obtine omologii alchilati ai chinolinei.

Cele doua molecule de aldehida sufera intai o condensare crotonica.In cazul acetaldehidei,se
formeaza mai intai crotonaldehida,care se condenseaza,apoi cu aniline formand alchil-
dihidrochinolina.

In acesta reactie se poate utiliza omologi ai acetaldehidei,amestecuri de aldehide si amestecuri de

aldehide cu cetone.Astfel din aniline,acid piruvic si benzaldehida se obtine acidul 2-
fenilchinolin-4-carboxilic(atofan),care este utilizat ca si medicament in tratarea gutei:

Este de preferat sa se utilizeze aldehide nesaturate(crotonaldehida,aldehida cinamica etc.) sau

cetone nesaturate precum metil-vinil-cetona, rezultate din condensarea aldehidelor sau al
amestecurilor de aldehide si cetone.
2.Mecanismul sintezelor Skraup si Doebner-Miller

Initial se prevedea ca o aldehida precum acroleina si o amina aromatic se combina si da o baza

Schiff care se ciclizeaza apoi:

Mecanismul este insa gresit dar se formeaza totusi baze Schiff in prima etapa a reactiei.Acestea
reactioneaza mai departe eliminand aniline si are ca si rezultat dihidrochinoline:

Astfel hidrogenul eliminate reduce bazele Schiff formate in cursul reactiei pana la amine
secundare.

3.Sinteza Friedlander

Orto-aminobenzaldehida prin condensare cu acetaldehida,in prezenta hidroxidului de

sodiu,conduce la chinolina. Este numit după chimistul german Paul Friedländer(1857-1923).

Acesta reactie se aplica tuturor aldehidelor si cetonelor avand o grupa –CH2-CO-.

Utilizarea acestei sinteze este greu de utilizat din cauza nestabilitatii o-aminobenzaldehidei si
obtinerii acesteia greu.Astfel acesta acetaldehida poate fi inlocuita prin acidul isatinic care este
obtinuta usor prin reactia de hidroliza a isatinei.Acidul isatinic prin condensarea sa cu aldehide
sau cetone formeaza derivati ai acidului chinolin-4-carboxilic precum atofanul.

Proprietati fizice si chimice

Proprietati fizice
Chinolina are punct de topire -220C si punct de fierbere de 2380C.

Este un lichid cu miros characteristic,nemiscibil cu apa si putin mai densa decat acesta.

Se amesteca in orice proportie cu lichidele organice.Se pastreaza incolora mult timp in stare pura
iar impura se coloreaza in galben apoi in brun.

Proprietati chimice
Proprietatii chimice ale chinolinei se aseaman cu proprietatile chimice ale piridinei iar in unele
reactii se comporta ca naftalina.
Chinolina este o baza mai slaba decat piridina si formeaza saruri cu acizii tari.
Substitutia electrofila are loc in inelul benzenic, orientarea fiind aceeasi ca la naftalina.

Nucleul piridinic al chinolinei este mai rezistent la oxidare decat cel benzenic.

2-Clor si 2-Bromochinolina se obtin prin tratarea hidroxi-derivatilor corespunzatori cu PCl6 sau

PBr5 precum si din amino-chinolinele respective prin tratarea cu azotit de sodiu in acid clorhidric
concentrate.

2-Aminochinolina se obtine din chinolina si amidura de sodiu din 2-clorchinolina si amoniac la

200oC si din nitrilul acidului o-aminocinamic.

Hidroxi-chinolinele cu grupe OH in pozitiile 2 si 4 ale inelului piridinic prezinta o tautomerie

similara cu a piridonelor.Cele cu cu grupa –OH in inelul benzenic au character fenolic.
8-Hidroxichinolina se obtine prin topirea alcalina a acidului 8-chinolin-sulfonic sau din o-
aminofenol prin sinteza Skraup.Acesta poarta denumirea si de oxina si este un reactiv organic
important utilizat in analiza anorganica pentru recunoasterea si separarea in special a
aluminului,magneziului si zincului cu care formeaza precipitate insolubile.Metalul inlocuieste
atomul de hidorgen fenolic si este legat coordinative de azot.

2-Chinolona(carbostirilul) se obtine din acidul o-nitrocinamic din 2-clor- sau 2-aminochinolina

prin hidroliza sau din chinolina prin incalzire cu hidroxid de potasiu sau de bariu.

Carbostirilul este un compus solid(p.t de 2000C) stabil ce sublima fara descompunere.Are

caracter amfoter si prezinta tautomerie:

Prin tratarea cu diazometan carbostirilul este transformat intr-un o-metil-eter(III)derivand de la

forma tautomera II iar prin actiunea iodurii de metil,intr-un N-metil-derivat(IV):

4-Chinolona(Kinurena) se obtine din acidul 4-hidroxichinolin-2-carboxilic (numit si

kinurenic)prin decarboxilare.De asemenea se mai formeaza si prin prin ciclizarea o-formilamino-
acetofenonei cu alcalii.
Kinurena este o substanta cristalizata(p.t de 201oC),putin solubila in dizolvanti organici si in
apa,din care cristalizeaza ca trihidrat.Este redusa la chinolina prin distilare cu pulbere de zinc.

Derivati alchilati si acilati,cuaternari ai chinolinei.

Chinolina se combina usor cu halogenuri sau sulfati de alchil dand saruri de N-alchil-chino-liniu.

Cu oxid de argint se formeaza baza cuaternara V nestabila,trecand prin oxidare cu fericianura in

N-metil-2-chinolona(IV).Aceasta dovedeste prezenta in solutie a unei hidroxi-
chinoline(pseudobaza VI) in echilibru cu relatia V deoarece solutia puternic bazica isi pierde
bazicitatea si se depune eterul insolubil din relatia VII.

Formarea acestui eter arata ca grupa hidroxil a pseudobazei are o reactivitate puternica.

Nu numai ionul hidroxil reactioneaza cu ionii cuaternari de chinoliniu ci si alti reactanti

nucleofili.Drept urmare, cu ionul cianura se obtine un nitril cu grupa CN legata in pozitia 4 in
urma reactiei de oxidare cu iod si urmata de descompunerea prin distilare uscata.

Nitrilul astfel obtinut da prin hidroliza acid cinconinic.Iodura de N-metilchinoliniu reactioneaza

cu iodura de metil-magneziu.
Acizii din grupa chinolinei.

Acidul chinaldinic se obtine prin oxidarea cu acid cromic a chinaldinei.Ca si acizii piridin-2-
carboxilici da un complex rosu cu sulfat feros.

Acidul cinconinic se obtine printr-o sinteza Pfitzinger din acid isatinic si acetaldehida.Prin
oxidarea alcaloidului chinina se obtine acidul chininic.

Utilizari
Medicamente antimalarice
Dintre medicamentele malarice cele mai semnificative,doua dintre ele contin nucleul
chinolinic:unul deriva de la 8-aminochinolina iar cel de-al doilea deriva de la 4-aminochinolina.

Colorantii din grupa chinolinei

Galbenul de chinolina:se obtine prin condensarea chinaldinei cu anhidrida ftalica la 200oC in
prezenta de ZnCl2. Se formeaza mai intai o ftalida(I) care prin incalzire se izomerizeaza si da un
derivate al indandionei(II).Datorita faptului ca combinatia II nu este incolora ci este colorata,
rezulta ca are structura tautomera III.

Coloranti cianinici
Dezvoltarea acestei clase de coloranti este legata de perfectionarea fotografiei.Emulsia
fotografica de bromura de argint in gelatin este sensibila numai la lumina violeta si albastra in
regiunea vizibila a spectrului.De aceea obiectele colorate rosu apar in fotografie negre iar cele
colorate albastru, albe.

Vogel(1873) a observat ca adaugarea anumitor coloranti sensibilizeaza emulsia fotografica

pentru lungimi de unda mari ceea ce determina ca tonurile luminoase sa apara in fotografie cu
valori mai apropiate de acelea percepute de ochiul uman.

Albastru de cianina este unul dintre primii sensibilizatori de culoare.Acest colorant

sensibilizeaza placa fotografica pentru regiunea portocalie-rosie a spectrului.
Bibliografie
-Nenitescu Costin,Chimie-Organica-Vol-II, Ed VII,Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti,1974

-Nenitescu Costin,Tratat elementar de chimie organica,Ed IV,Vol II,Editura Tehnica Bucuresti

1958

-https://ro.wikipedia.org/wiki/Chinolin%C4%83