Universitatea de Vest din Timisoara

Facultatea de Chimie, Biologie, Geogarafie Departamentul Biologie-Chimie Tehnici de analiza achimica cu aplicatii in indstria alimentara, cosmetica si farmacetica

SINTEZA ANILIDEI

MASTERAND: BOSTINARU GEORGIANA

INTRODUCERE

Aminele sunt compui organici care conin n molecula lor grupa amino (-NH2) legat de un radical hidrocarbonat. Aminele seamn structural cu amoniacul, cu diferena c unul sau mai muli atomi de hidrogen sunt nlocuii cu substitueni precum grupe alchilice sau arilice. Nu trebuie fcut confuzie ntre amine i amide. Acestea din urm au formula chimic R-C(O)NH2, unde C(O)reprezint o grup carbonil. Aminele i amidele au structuri i deci proprieti diferite, deci distincia este din punct de vedere chimic foarte important. Ambigu este situaia n care aminele n care grupa NH2 este nlocuit cu o grup NM, unde M este un metal, se numesc amide. Astfel, (CH3)2NLi se numete dimetilamid de litiu. Un exemplu este acetamida (acid acetic + amida). Amida este obinuta prin reacia de clorura de acid, anhidrida de acid, sau ester cu amine. Amidel sunt numite cu adugarea "-ic de acid" sau "-oic de acid", de la numele de acid carboxilic mam i nlocuirea acesteia cu sufixul "amida". Amida poate fi formata din amoniac (NH3). Amidele secundare i teriare sunt compui la care unul sau ambii atomi de H din amidele primare sunt nlocuite de alte grupuri. Numele de amide secundare i teriare sunt notate de ctre grupurile de capital nlocuite cu prefixul N (azot ) nainte de numele de amida mam. Amidele cu greutate molecular mic sunt solubile n ap ca urmare a formrii de legturi de hidrogen. Amidele primare au puncte de fierbere si de topire mai mari dect amidele secundare i teriare. Anilida este un derivat amidic din anilin prin nlocuirea unui grup de acil de hidrogen cu NH2. Acetanilida este formata din acid acetic i anilin.

Proprietati

Formula moleculara Masa molara Densitate Punct de topire Punct de fierbere Solubilitate in apa

C6H5NH(COCH3)

135.17 g/mol

1.219 g/cm3

114.3 C (236.7 F)

304 C (579 F) <0.1 g/100 mL at 22 C

Acetanilida este o pulbere inodora , un fulg alb solid sau cristalin (sub forma pura), solubil in apa calda, alcool, acetone, glycerol si benzene, cu punct de topire la 114 0C si punct de

fierbere la 3040C. Poate suferi o auto-aprindere la 5450C dar in cele mai multe cazuri este stabil. Acetanilida poate fi obtinuta prin acetilare anilinei care sufera o nitrare la temperature scazuta si produce o grupare para-nitro. Grupul acetil poate fi eliminat prin hidroliza catalizata de acid pentru a aproduce paranitroanilina. Desi activitatea grupului amino poate fi redus, derivatul acetil ramanne un substituent de activare orientat orto/para. Acetanilida este folosita ca un inhibitor de peroxizi si stabiliztor de lacuri, esteri si celuloza. Acesta este folosit ca un intermediari pentru sinteza de acceleratori de cauciuc, coloranti si vopsea. Exemple de anilide aromatice sunt benzanilide, C6H5NHCOC6H5 sau Carbanilide (N, N'-diphenylcarbamide). Unele sunt amide structurale; Acetamidea Acrilamida Anilida Benzamida Lactame Salicilamida Sulfonamida Tioamida Amide grase Amida este hidrolizata pentru a produce o amina si un acid carboxilic, n condiii puternic acide. In sistemele omogene de solvent amidele reactioneaza cu apa dar in prezenta de acid puternic sau cataliztor de baza in conformitate cu incalzirea. Datorita azotului nelipit de perechea de electroni cu grupul de carbonil, amidele sunt foarte polare si au o bazicitate mai slaba decat aminele.Un exmplu al acestei reactii este producerea de nitrile de dehidrogenare a amidei primare, atunci cand sunt tratati cu clorura de detionil. Adaugarea de apa la nitrili ofera o amida. Sulfonamidele sunt analogi de amide in care atomul de oxigen este atasat mai de graba de legatura dubla de sulf decat de carbon. Sulfonamidele reactioneaza cu halogenuri de alchil, halogenuri acide, halogenuri sulfonil, cetone si aldehyde in conditii de bazicitate. Poliamida este un polimer care contine grupuri de amidura repetate cum ar fi diferite tipuri de nailon si poliacrilamide.

Sinteza aminelor
Alchilarea amoniacului Cu halogeni Alchilarea amoniacului se face n mai multe etape, rezultnd n final un amestec de amine primare, secundare, teriare i o sare cuaternar de amoniu. Din acest amestec componenii se separ foarte greu, de aceea aceast metod nu are un randament bun.

Cu alcooli

Cu sulfat acid de metil Pentru a obine amine secundare sau teriare mixte se folosete n mod special reacia anilinei cu sulfatul acid de metil (CH3OSO3H).

Reducerea nitroderivailor , n prezen de nichel

Reducerea amidelor

Reducerea nitrililor

Degradarea oxidativ Hoffman

SINTEZA ACETANILIDEI

Acetanilida se obine prin acetilarea anilinei cu acid acetic glacial, conform reaciei:

anilina
Reactivi: 20g anilin, 30g acid acetic glacial.

acetanilide

Aparatur: Plit cu nclzire i agitare magnetic Balon cu fund rotund Refrigerent ascendent cu bule Plnie de sticl

Instalaia:

Mod de lucru: ntr-un balon prevzut cu refrigerent ascendent legat la instalaia de ap, se nclzesc, la fierbere pe sit, un amestec de 20g anilin i 30g acid acetic glacial, timp de 3,5-4 ore. Dup scurgerea acestui timp, se toarn produsul cald ntr-un pahar care conine 250mL ap rece, agitndu-se continuu. Cristalele obinute se filtreaz la tromp i se spal cu ap acidulat cu HCl pentru ndeprtarea urmelor de anilin. Se recristalizeaz din ap folosind negru animal. Acetanilida pur se prezint sub forma unor cristale albe, strlucitoare, cu punct de topire=1140C. Randament: 80%.

acetanilida in apa rece

filtrare la vid

Recristalizarea acetanilidei
Se introduc ntr-o eprubet 1 g acetanilid i 5 mL alcool etilic. Se nclzete eprubeta la fierbere pe o baie de ap, cnd se observ o dizolvare complet a acetanilidei. Jumtate din soluia obinut se trece ntr-o a II-a eprubet i se rcete. La soluia alcoolic cald rmas n prima eprubet se adaug, sub agitare, ap cald (12-15 mL) pn la apariia unei tulbureli slabe. Se oprete adugarea apei, se nclzete uor soluia de ap i alcool pn cnd se limpezete i apoi se las s se rceasc. Din soluia alcoolic de acetanilid (eprubeta a II-a) nu se separ cristale, n timp ce dintr-un volum mult mai mare de soluie de ap i alcool (prima eprubet) se separ, la agitare, cristale frumoase, strlucitoare, de acetanilid, care sunt rspndite n ntreaga cantitate de lichid. Solubilitatea acetanilidei n alcool este foarte mare (1:4 la 20C i 1:1 la 70C) i variaz relativ puin cu temperatura. Soluiile ei saturate sunt prea concentrate, i la filtrarea lor nu se pot evita pierderi importante de substan dizolvat pe pereii vasului, pe filtru i n soluia mam. n plus, n asemenea soluii, concentraia impuritilor este mare, din care cauz purificarea se face greu. n astfel de situaii se ntrebuineaz adeseori recristalizarea din amestecul a doi solveni, dintre care cel de al doilea trebuie s fie miscibil cu primul, ns pe ct posibil s dizolve puin substana cristalizat. Solubilitatea acetanilidei n ap la 20C este de circa 1:150, adic cu mult mai mica dect n alcool. Adugarea apei n alcool micoreaz solubilitatea acetanilidei n amestec, la toate temperaturile. Pe aceast cale, n condiiile experimentale, se realizeaz saturarea soluiei

nclzite, care se identific dup tulburarea soluiei; drept rezultat, la rcire, se depune o cantitate mare de cristale.

Recristalizarea p-Nitroacetanilidei din cloroform

3 g p-nitroacetanilid se introduc ntr-un balon cu fund rotund. Se adaug 25 mL cloroform, se ataeaz balonului un refrigerent ascendent i apoi se nclzete pe baie de ap pn la fierbere, cnd are loc dizolvarea ntregii cantiti de p-nitroacetanilid. Dac mai exist substan nedizolvat se mai adaug 5 mL cloroform prin refrigerent. Cnd s-a solubilizat ntreaga cantitate de substan se va filtra soluia cald printr-o plnie de filtrare la cald (Atenie: plnia nu se va nclzi cu becul de gaz din cauza inflamabilitii mari a cloroformului, ci se va folosi o plnie cu pereii groi nclzit n prealabil pe un reou blindat). Filtratul se rcete liber sau pe baie de ap, cnd vor precipita cristale galbene de pnitroacetanilid. Cristalele se filtreaz printr-o plnie de filtrare la vid i se usuc pe hrtie de filtru n aer sau n etuv. Se determin p.t.= 215-216C.

Recristalizarea din amestecuri de solveni

Atunci cnd multiple ncercri la scar mic nu au condus la alegerea unui solvent adecvat pentru o recristalizare, se poate recurge la recristalizarea din amestecuri de solveni. De regul se dizolv la cald substana ntr-un minimum de solvent bun (acesta dizolv perfect substana, chiar la rece) i se adaug treptat un solvent ru pn n refrigerant ascendentbalon cu fund rotund resou blindat instalatie pentru f iltrare la vid 7 momentul cnd, la fierbere, soluia rmne nc limpede. La rcire se obine produsul cristalizat.

Reactii de acilare.
a)anhidrida acetica: CH 3 NH2 + CH 3 NH2 + CH3COOH tC CO NH CO CH 3 + H2O CO O

NH

CO

CH 3 + CH3COOH

NH
b)acetat

CO

CH3 + C H OH
2 5

de etil COOC 2 H5 +
NH 2

CH 3

NH
c)clorura

CO

CH3 Py = piridina:
N

de acetil COCl +
NH 2

CH 3

Py -PyHCl

NH
d)clorura

CO

CH3

de acetil C O +
NH2

CH2

Reactivitatea scade in ordinea: CH3COCl > (CH3CO)2O > CH3COOC2H5 > CH3COOH. Acidul clorhidric se adauga pentru a solubiliza excesul de anilina nereactionat prin formare de clorhidrat (substanta ionica): +
+ NH3]Cl -

NH 2

HCl

Recristalizarea din acesta solutie se face greu deorece la cald acidul clorhidric poate hidroliza acetanilida. Folosind aminele CH3NHCOC6H5 si C6H5NHCOC6H5 si un agent de acilare: clorura, anhidrida sau un ester al acidului benzoic se pot obtine (in nici un caz acid benzoic): CH3NH2 + ClCOC6H5 CH3NHCOC6H5 + HCl C6H5NH2 + ClCOC6H5 C6H5NHCOC6H5 + HCl

UTILIZARI

Acetanilida este folosita ca un inhibitor de peroxizi si stabiliztor de lacuri, esteri si celuloza. Aceasta este folosit ca un intermediari pentru sinteza de acceleratori de cauciuc, coloranti si vopsea. Este utilizat ca un precursor in sinteza penicilinei si a altor produse farmaceutice inclusiv analgezice. Structura fenilacetamidei prezinta efecte analgezice si antipiretice, dar acetanilida nu este folosita direct pentru aceasta aplicatie din cauza metamoglobinei excesive care nu functioneaza ca un transportator reversibil in sange. Acetanilida este folosita pentru producerea a 4-acetamidobenzenesulfonil clorura, un intermediar cheie pentru fabricarea de droguri sulfamiden secolul 19 acetanilida a fost unul dintr-un numr mare de compui utilizate ca dezvoltatorii experimentale fotografice.

BIBLIOGRAFIE

1. Weast, Robert C., ed. (1981). CRC Handbook of Chemistry and Physics (62nd ed.). Boca Raton, FL: CRC Press. p. C-67. 2. Acetanilide, SIDS Initial Assessment Report, Geneva: United Nations Environment Programme, September 2003. 3. HSNO Chemical Classification Information Database , New Zealand Environmental Risk Management Authority, retrieved 2009-08-26. 4. Safety data for acetanilide, Physical Chemistry Laboratory, University of Oxford. 5. Acetanilide. 6. See, e.g., The preparation of acetanilide from aniline , Department of Chemistry, University of the West Indies at Mona, Jamaica, retrieved 2009-08-26; Reeve, Wilkins; Lowe, Valerie C. (1979), "Preparation of Acetanilide from Nitrobenzene", J. Chem. Educ. 56 (7): 488 7. Cahn, A.; Hepp, P. (1886), "Das Antifebrin, ein neues Fiebermittel", Centralbl. Klin. Med. 7: 56164. 8. Bertolini, A.; Ferrari, A.; Ottani, A.; Guerzoni, S.; Tacchi, R.; Leone, S. (2006), "Paracetamol: new vistas of an old drug", CNS drug reviews 12 (34): 25075, 9. Lester, D.; Greenberg, L. A. (1947), "Metabolic fate of acetanilide and other aniline derivatives. II. Major metabolites of acetanilide in the blood", J. Pharmacol. Exp. Ther. 90 (1): 68, 10. Brodie, B. B.; Axelrod, J. (1948), "The estimation of acetanilide and its metabolic products, aniline, N-acetyl p-aminophenol and p-aminophenol (free and total conjugated) in biological fluids and tissues", J. Pharmacol. Exp. Ther. 94 (1): 2228, 11. Brodie, B. B.; Axelrod, J. (1948), "The fate of acetanilide in man", J. Pharmacol. Exp. Ther. 94 (1): 2938, 12. Flinn, Frederick B.; Brodie, Bernard B. (1948), "The effect on the pain threshold of Nacetyl p-aminophenol, a product derived in the body from acetanilide", J. Pharmacol. Exp. Ther. 94 (1): 7677