Sunteți pe pagina 1din 25

A realizat: Procop

Mihaela
 Acetatul de vinil - unul dintre cei mai
importanți monomeri (component pentru
obținerea polimerilor) în sinteza organică
industrială. Monomer cu o gamă largă de
aplicații. Polimerii obținuți pe bază de acetat
de vinil au proprietăți adezive, optice, electrice
bune, din această cauză și sunt utilizate pe
scară largă nu numai în viața de zi cu zi, dar și
în industrie: inginerie, construcții, medicină.
 Acetatul de vinil este un compus organic cu
formula CH3COOCH=CH2. Reprezintă un
lichid limpede, incolor, inflamabil cu miros
înţepător eteric, gust dulceag. Solubil în alcool,
acetonă, benzen, cloroform. Puţin solubil în
apă.
 Formula brută: C4H4O6
 1. Adiția acidului acetic la acetilenă:

 2. Acilarea oxidativă a etenei:

 3. Acilarea acetaldehidei cu anhidrida acetica,


urmată de descompunerea diacetatului de
etiliden format.
 Tehnologia sintezei acetatului de
vinil din acetilenă
 Tehnologia sintezei acetatului de
vinil din etilenă
 Tehnologia sintezei acetatului de
vinil din aldehidă si anhidridă
acetic
 Procedeul bazat pe adiția acidului acetic
la acetilenă în faza lichidă se realizează
prin barbotarea unui exces de acetilenă în
acid acetic la 72-80 °C, în prezența unui
catalizator pe bază de mercur. Acetatul
de vinil este antrenat de acetilenă, de care
se separă prin condensare și se purifică
prin distilare; acetilena nereacționată se
recirculă.
Procedeul în fază de vapori prezintă avantaje mai
mari față de procedeul în faza lichidă:
 randamente mai mari

 formare de cantități mici de diacetat de etiliden


(maximum 2 %) și alte produse secundare,
 coroziune redusă,

 proces continuu,

 catalizatori mai ieftini și netoxici.


Sinteza la scară industrială, în faza gazoasă, a
acetatului de vinil din acetilenă și acid acetic
constă din următoarele faze principale:
 Uscarea acetilenei și evaporarea acidului acetic;

 Realizarea amestecului C2H2-CH3COOH și


încălzirea lui pînă la temperatura de reacție;
 Reacția dintre acetilenă și acid acetic;

 Condensarea produselor de reacție (cu recircularea


acetilenei nereacționate);
 Separarea acetatului de vinil și a acidului acetic din
produsele de reacție.
 Pentru uscarea acetilenei se aplică, de obicei, răcirea cu
solă (răcirea direct prin stropirea cu solă sau indirect cu
serpentină sau cu schimbătoare de căldură) și reținerea
urmelor de apă prin trecerea peste hidroxid de sodiu
sau de potasiu solid.
 Evaporarea acidului acetic se realizează fie numai prin
aport de căldură în evaporatoare, fie prin barbotarea în
evaporator a acetilenei.
 Pentru a micșora cantitatea de produse secundare (în
special de diacetat de etiliden) se lucrează cu un exces
de acetilenă, raportul molar C2H2:CH3COOH variind
de la 3:1 la 8:1.
 Amestecul de C2H2 și CH3COOH se încălzește la
temperatura de reacție. Încălzirea pînă la 90 °C se
realizează prin schimb în contracurent cu
produsele de reacție, apoi cu agentul termic care
preia căldura de reacție din reactor pînă la 130-150
°C și cu ajutorul aburului sau electric pînă la 170-
205 °C.
 Amestecul astfel adus la temperatura de reacție
este trecut în reactor, peste catalizator.
 Produsele de reacție care părăsesc reactorul sunt
trecute printr-un schimbător de căldură pentru
preîncălzirea amestecului C2H2-CH3COOH, printr-
un condensator cu apă și în final prin
condensatoare cu solă.
 De obicei, produsele de reacție sunt condensate și
răcite pînă la 0-5 °C; pentru o separare cît mai
completă uneori se aplică o răcire mai avansată,
utilizîndu-se în acest scop solă de -13 °C și -27°C.
 După condensare, fracțiunea lichidă se supune
unei degazări într-o coloană, la vîrful căreia se
separă acetilena și acetaldehida.
 Randamentul în acetat de vinil este de 93-99 % față
de acidul acetic și 90-98 % față de acetilenă,
deșeurile de fabricație atingînd 2 % față de acetatul
de vinil și conținînd diacetat de etiliden,
acetaldehidă, rășini.
 1- coloană cu umplutură pentru uscarea acetilenei; 2-pompă pentru solă; 3-răcitor cu solă; 4-
evaporator; 5-coloană pentru sinteza Reppe; 6-suflantă; 7,8,9,10,12,15 – schimbătoare de căldură; 11-
reactor; 13-pompă pentru recircularea uleiului; 14-condensator cu apă; 16,17- condensator cu solă de –
13 și respectiv - 27°C; 18 – coloane de degazare; 19,24,28 – fierbătoare; 20,25,29,32 – condensatoare; 21-
coloană de spălare cu apă pentru reținerea acetaldehidei; 22,26,30 – pompe; 23 – coloană pentru
rectificarea acetatului de vinil pur; 27 – coloană pentru separarea acidului acetic; 31 – coloană de
distilare discontinuă pentru recuperarea acetatului de vinil.
 Procesul de obținere a
acetatului de vinil din etilenă
se poate realiza în faza
lichidă în sistem redox sau în
faza gazoasă prin cataliza
eterogenă cu metale nobile.
 Reacția se conduce barbotînd un amestec de etilenă și
oxigen în acid acetic ( care conține în suspensie clorură
de paladiu, un acetat alcalin de sodiu, de litiu) și un
sistem redox în acid acetic. Mediul de reacție poate fi
apos sau anhidru, în vederea reducerii formării
acetaldehidei. Presiunea este de 4 at și temperatura este
cuprinsă între 50 și 120 °C.
 H2C=CH2 + PdCl2 + 2CH3COONa →
H2C=CH-OCOCH3 + 2NaCl + Pd + CH3COOH


 1-reactor;2-regenerator;3-răcitor;4-separator;5-compresor;6-
coloană neutralizare;7-coloană desorbţie;8-pompă;9,10,12,13,14,15-
coloane distilare;11-separator.
 În fază gazoasă,acetatul de vinil se obţine în
baza reacţiei:
 H2C=CH2 + CH3COOH + 1/2O2 → H2C=CH-
O-COCH3 +H2O care decurge în sistem
catalitic eterogen.
 Drept catalizator se intrebuinţează paladiu
sau un alt metal nobil,depus pe suportul,
activat cu acetat de potasiu.
 În faza gazoasă, etilena încărcată cu acid acetic
și conținînd oxigen sau aer se trece peste un
catalizator de platimă cu adaos de cupru, fier,
cobalt. Temperatura de reacție este cuprinsă
între 50 și 300 °C, iar presiunea este moderată,
astfel încît amestecul să fie în afara limitelor de
explozie. Randamentele față de etilenă ating 95
%.

 1-reactor;2-răcitor;3-separator;4-suflantă;5,6,8,9,10,12,13-coloane de
distilare;7-răcitor;11-separator apă;14-pompă.
 Reacția este catalizată de acizi anorganici tari
(sulfuric, fosforic) și acid p-toluen-sulfonic, la 60-80
°C. Rezultatele cele mai bune se obțin cu acid
sulfuric 0,4 % din greutatea reactanților.
 Acetaldehida și anhidrida acetică se introduc
continuu în reactorul de sinteză a diacetatului de
etiliden. Produsele de reacție se îndepărtează rapid
pe la partea superioară a reactorului și intră în
coloana de reacție pentru scindarea diacetatului de
etiliden; lichidul rămas în reactor este evacuat pe la
partea inferioară și trece într-un evaporator care
funcționează la presiune joasă; se recuperează
acetaldehida care se recirculă la reactor și se
evacuează produsele solide (catalizatorii).
 În coloana de reacție are loc scindarea în fază gazoasă, pe
catalizator solid, a diacetatului de etiliden. În coloană se introduce
un amestec de diacetat de etiliden:anhidrida acetică 5:1.
Catalizatorul este format din acid benzen-sulfonic sau toluen-
sulfonic depus pe silice sau pe cărbune activ. Temperatura de
scindare este de 136 °C. Compoziția amestecului de reacție este de
40 % acetat de vinil, 28 % acid acetic, 20 % anhidrida acetică, 4 %
diacetat de etiliden, 8 % acetaldehidă.
 În aceste condiții se obține o conversie de 50 %.
 Acetatul de vinil și produsele care-l însoțesc părăsesc coloana de
reacție pe la partea superioară și trec la sistemul de separare;
reziduul se recirculă la reactor. În coloană se separă produsele
ușor volatile, cuprinzînd și acetaldehida, care se recirculă tot la
reactor. Reziduul intră în a doua coloană în care se separă la bază
produsele mai greu volatile care se recirculă la reactor; lateral se
separă acidul acetic, iar la vîrf acetatul de vinil care purifică final
într-o ultimă coloană. Din această ultimă coloană se colectează
lateral acetatul de vinil cu o puritate avansată de 99,9 %.
 1-reactor pentru sinteza diacetatului de etilenă; 2-coloană de reacție
pentru scindarea diacetatului de etilenă; 3-coloană pentru separarea
fracțiunilor ușoare; 4-coloană pentru separarea acidului acetic; 5-coloană
pentru rectificarea acetatului de vinil; 6-evaporator pentru evacuarea
suspensiei de catalizator.
 Acetatul de vinil este folosit, în principal ca
monomer pentru obținerea polimerilor şi
copolimerilor, care sunt utilizate în vopsele pe
bază de apă, adezivi, folii, materiale de ambalare,
acoperiri de hîrtie De asemenea, este utilizat în
formă polimerizată pentru plastic, filme, şi lacuri,
în producerea de substanţe vopsea emulsie, finisaje
si materiale de impregnare, şi lipici, ca un produs
chimic intermediar în sinteza de emulsii de
polivinil acetat, răşini, alcool polivinilic, polivinil
butiral; straturilor intermediare din sticlă de
siguranţă, în spray-uri de păr, şi ca o bază de gumă
de mestecat.
 Acetatul de vinil este un monomer cu gamă largă de
aplicații. Polimerii obținuți pe bază de acetat de vinil
au proprietăți adezive, optice, electrice bune sunt
utilizate nu numai în viața de zi cu zi, dar și în
industrie: inginerie, construcții, medicină.
 Există 3 procedee de bază pentru obținerea acetatului
de vinil: procedeul bazat pe adiția acidului acetic la
acetilenă, procedeul bazat pe reacția anhidridei acetic
cu acetaldehidă și procedeul bazat pe etilenă.
 Cel mai utilizat procedeu de obținere a acetatului de
vinil pe scara industrială este procedeul bazat pe adiția
acidului acetic la acetilenă deoarece randamentul este
mare, se formează cantități mici de diacetat de etiliden
(maximum 2 %) în comparație cu procedul bazat pe
etilenă, coroziunea este redusă.