Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Istoric............................................................................................3
Proprieti fizice...........................................................................3
Proprieti chimice.......................................................................3
Utilizri.........................................................................................5
Metode de obinere.......................................................................5
Riscurile.....................................................................................15
Concluzie....................................................................................16
Bibliografie.................................................................................17
Istoric
Primul care a sintetizat clorura de vinil n laboratorul profesorului Justus von Liebig
din Gieen a fost n anul 1835 chimistul francez Henri Vict or Regnault, prin reactia dintre
dicloretan si potasa alcoolica. El a observat ca sub actiunea indelungata a luminii solare,
lichidul, continut intr-un tub sub presiune, trece intr-o pulbere amorfa de culoare alba. Dar in
acel moment nu a fost elucidate natura clorurii de vinil.
Importanaacestei descoperiri a fost numai mai trziu observat.In 1912 chimistul
german Fritz Klatte face cercetri similare cu cele ale chimistului francez, acesta
producnd clorura de vinil din acetilen i acid hipocloros., reactie care a stat la baza primlui
procedeu industrial de obtinere a clorurii de vinil, in 1930.
Prima instalatie de clorura de vinil bazata pe utilizarea etilenei ca matrie prima a fost
pusa in functiune in 1960. Incepand din 1965 s-a utilizat procedeul din etilena si clor, numit
si bilantat care elimina producerea concomitenta a acidului clorhidric.
Clorura de vinil va fi utilizat la filme, fibre sintetice, lacuri. Azi ns din motive
de protecie a mediului nconjurtor i prin dezvoltarea industriei chimice s-au descoperit alte
substane. PVC-ul este treptat nlocuit.
Clorura de vinil reprezinta produsul de cel mai mare tonaj pe baza de clor.
Proprieti fizice
La temperatura camerei si presiune atmosferica, clorura de vinil este un
gazincolor,inflamabil, cu un placut miros eteric. Prin racire sub -13,9C, sau comprimare, este
unlichid incolor, mobil.Densitatea in stare gazoasa la 0 grade C este 2,86g/l,iar in stare lichida
la 0 grade C912g;/l. Clorura de vinil este foarte putin solubila in apa, dar se dizolva in
compusi clorurati,alcool si alti solventi.Produsul poate fi transportat si depozitat in containere
de otel. In caz de depozitare indelungata pe timp calduros,clorura de vinil se inhiba impotriva
autopolimerizarii.
Proprietati material: Versatilitate, claritate (transparenta), usor de amestecat, rezistenta,
durabilitate,rezistent la grasimi, ulei si chimicale, caracteristici de curgere si proprietati
electrice stabile.
Proprieti chimice
Este rezistenta la acizi si baze, alcooli, benzina, ulei, grasime; instabil la esteri, cetone,eteri,
tetraclorura de carbon, carburanti, benzoli.Exista numeroase
reactii chimice prin care se poate obtine clorura de vini. In industrie se aplica numai doua si
anume:
CH=CH+HCl->CH=CHCl+44Kcal
Reactia are loc la 100-200 grade C in prezenta unor derivati cu mercur depusi pe carbune
activdrept catalizator.
Obtinerea clorurii de vinil din etena:
Valcea in urmatoarea varianta:
-o parte din etena se clorureaza la dicloretan care este descompus in clorura de vinil si
acidclorhidric;
-acidul rezultat este pus in contact cu o alta parte din etena in prezenta oxigenului pentru a
seobtine o cantitate noua de dicloretan.Reactiile chimice care stau la baza acestei metode sunt:
-clorurarea etenei:
CH2+CH2+Cl2->CH2Cl-CH2Cl;
-clorurarea dicloretanului:
CH2Cl-CH2Cl->CH=CHCl+HCl;
-oxiclorurarea etenei:
CH2=CH2+2HCl+1/2O2->CH2Cl-CH2Cl+H2O.
Alaturi de dicloretan, amestecul de reactie mai contine etena si
clor nereactionat,precumsi mici cantitati de hidrogen, oxigen, oxid si dioxid de carbon care
insotesc etena la clorurare.Dupa cum se poate usor remarca,dintr-un asemenea amestec
dicloretanul poate fi usor separatprin simpla condensare,el fiind singurul produs lichid la
temperatura si presiunea normala.Acest procedeu prezinta ca avantaje accesibilitatea si costul
relative scazut al etenei si absentaprodusilor secundari. Clorurarea etenei are loc la cca 115
grade C in mediu de dicloretan inprezenta de catalizator (clorura ferica). Oxiclorurarea etenei
cu aer si acid clorhidric decurge la 270-300 gradeC, de asemenea in prezenta unui
catalizator. Dicloretanul obtinut prin cloruraresi oxiclorurare este separat din produsele de
reactie si purificat pana la minimum 99,3% prinoperatii de rectificare.
Cracarea dicloretanului la clorura de vinil are loc la 460-465 grade C in prezenta unei
cantitatimici de clor drept catalizator.
Gazele de cracare sunt formate din:
-clorura de vinil 42-44%;
-dicloretan netransformat 33-35%;
-acid clorhidric 23-25%.
Acest amestec este mai intai supus condensarii pentru separarea dicloretanului. Partea
necondensabila, care contine clorura de vinil, reprezinta un amestec asemanator cu cel
obtinutla fabricarea clorurii de vinil din acetilena si acid clorhidric. In consecinta, separarea
clorurii devinil din acest amestec si purificarea ei se poate realiza prin metoda descrisa la
procedeulamintit.
Utilizri
Ambalaje transparente alimentare si nealimentare,tuburi medicamente, izolatii fire si
cabluri, folie si placi, produse din industria constructiilor ca tevi, fitinguri, aparatori, dale,
benzi transportoare si ferestre; butelii (sticle, flacoane), pungi pentru sange, produse din
pielesintetica. Datorita proprietatilor sale se foloseste in: constructii (armaturi, fitinguri,etc.),
piese componenete pentru pompele care lucreaza in conditii de coroziune, discuri pentru
picup, pieseizolatoare pentru industria electrotehnica, piese pentru industria foto, piese cu
destinatiediversa. Se folosesc la: fabricarea elementelor tampon pentru aparate radio si
telefoane, jucarii(anvelope, senile, elemente de transmisie, etc.), industria incaltamintei
(talpi), piese pentru instalatii, piese componente si ventile la instalatiile din industria chimica,
piese in galvanotehnie,piese componente electrice ce lucreaza in mediu coroziv, etc.Produse
cu continut de material reciclat.
Ambalaje, legatura pentru foi detasabile (sina plastic indosariere), pardoseli,
panouri(casete), lambriuri, rigole, flaps noroi, folie si placi, dale si rogojini, stergatoare de
picioare,dusumea elastica, tava (suport) casete si CD-uri, cutii electrice, izolatii cabluri,
semnale de trafic,furtun de gradina, liziera mobila pentru casa, butelii (sticle, flacoane) pentru
detergent, dale, tigle, articole instalatii (tevi, fitinguri), denivelari pentru viteza, capace
(canale) pentru drumuride acces industriale.
Metode de obinere
Caile de obtinere a clorurii de vinil
1. hidroclorurarea acetilenei
2. dehidrohalogenarea 1,2-dicloretanului (este un intermediar la producerea din etilena).
Exista, insa, multe alternative ale celor doua procedee, precum si altele care la combina pe
cele doua. Incepand cu anul 1980 au aparut procedee de obtinere a clorurii de vinil direct din
etan.
1. Fabricarea clorurii de vinil din acetilena si acid clorhidric
La presiunea atmosferica si o temperatura care poate varia intre 120 si 250, in
prezenta unui catalizator de clorura mercurica, fixata pe suport de carbune activ sau de gel de
silice granulat, are loc urmatoarea reactie exoterma :
(1)
Fig 1. Schema instalatiei de fabricare a clorurii de vinil din acetilena si acid clorhidric
(2)
Reactia este endoterma, iar pentru evitarea depunerii de cocs, este necesar ca vaporii
de diclor-etan sa fie diluati in prealabil cu azot.
In schema de mai jos este reprezentata o instalatie de fabricare a clorurii de vinil prin
pirogenarea diclor-etanului.
Diclor-etanul este aspirat din rezervorul 1 cu pompa 2 si impins in unul din turnurile
de uscare 3, prevazute cu umplutura de oxid de calciu sau hidroxid de potasiu in bulgari. Cele
doua turnuri sunt in functiune alternativa, cate unul.
Diclor-etanul uscat este vaporizat in evaporatorul 4, incalzit cu ajutorul unei serpentine
prin care circula abur. Vaporii de diclor-etan sunt amestecati cu azot intr-o anumita proportie.
Azotul este refulat cu ventilatorul 5 si incalzit la 90 100 in incalzitorul 6. Amestecul de
vapori de diclor-etan si azot este introdus in cuptorul de pirogenare 7. Acest cuptor este
incalzit cu gaze de ardere. Gazele care ies din cuptor sunt aspirate de ventilatorul 8; o parte
din ele este evacuata in atmosfera, iar restul este dirijat in cuptorul 9, in care se amesteca cu
gazele provenite din arderea gazelor de combustie care intra in cuptor si apoi este introdus in
cuptorul 7. Prin dozarea cantitatii de gaze combustibile fata de cantitatea de gaze recirculate,
in cuptorul 9, se poate regla precis temperatura gazelor la intrarea in cuptorul 7 si deci evita o
supraincalzire a vaporilor de diclor-etan in serpentina cuptorului 7. In acelasi timp, prin
recircularea gazelor de combustie, se realizeaza o economie apreciabila de combustibil.
Prin pirogenare la 550 600 in serpentina cuptorului 7, vaporii de diclor-etan se
descompun in clorura de vinil si acid clorhidric conform reactiei (2).
Gazele care ies pe la varful spalatorului 10 sunt introduse la baza vasului de spalare
11, cu umplutura de inele Raschig si prin care circula o ploaie de solutie de hidroxid de sodiu.
Aceasta retine ultimele resturi de acid clorhidric. Gazele care ies pe la varful spalatorului 11
intra in condensatorul 12, racit cu sola frigorifica, unde are loc racirea gazelor la 2
5,insotita de condensarea vaporilor de diclor-etan, a produselor clorurate grele si a apei.
Fractiunea de la fundul coloanei 19, constituita din apa si compusi grei policlorurati,
este evacuata la canal.
Gazele care ies pe la varful absorbitorului 13 sunt uscate in turnul 14, umplut cu
bulgari de hidroxid de potasiu. Amestecul de vapori de clorura de vinil si azot care iese pe la
varful uscatorului 14 este comprimat la 3 5 at, cu ajutorul compresorului 15 si apoi racit la
cca. - 40 in racitorul cu sola frigorifica 16. De aici, amestecul de clorura de vinil, parte
lichid si parte stare de vapori, impreuna cu azotul, este introdus in coloana de degazare 17,
prevazuta cu condensatorul 18, racit cu sola frigorifica. Pe la varful coloanei 17 iese azotul si
o parte din vaporii de clorura de vinil, care sunt condensati in condensatorul 18.
Clorura de vinil condensata in acest condensator serveste ca reflux total pentru
coloana de degazare 17. Azotul care se separa in condensatorul 18 este reintrodus in circuit.
Clorura de vinil lichida, care se aduna la baza coloanei 17, este racita in racitorul 22
pana la o temperatura cu 3 5 sub temperatura de fierbere a clorurii de vinil la presiunea de
regim din coloana 17. Apoi, este depozitata in rezervorul 23 rezistent la presiune si prevazut
cu izolatie termica si cu o serpentina prin care poate circula sola frigorifica
a. Primul procedeu din acest grup de procedee consta in clorurarea directa a etilenei cu
formare de 1,2-dicloretan si descompunerea termica a acestuia, cu randamente mari, in clorura
de vinil si acid clorhidric conform reactiilor :
Acest procedeu este avantajos in special cand acidul clorhidric se poate utiliza. Etilena
poate fi clorurata direct la clorura de vinil. Aceasta reactie este favorizata de temperaturi inalte
(400-500C) si de prezenta unui exces de etilena, reactia este necatalitica. La aceste
temperaturi clorurarea etilenei este insotita de reactii de descompunere a hidrocarburii. Se
formeaza in cantitati mari negru de fum si rezulta aproape toti derivatii clorurati ai etilenei, cu
exceptia percloretilenei. Prin diluarea cu gaz inert a etilenei acest efect distructiv poate fi
redus si la temperaturi de peste 400C pot fi obtinute randamente in clorura de vinil de pana la
98-99%. Oxigenul, tetraetilplumbul si dicloretanul ar avea o actiune favorabila asupra
reactiei. In prezenta de hidrocarburi saturate, cum ar fi etanul, randamentul in clorura de vinil
scade rapid.
b. Al doilea procedeu din acest grup de procedee consta in oxiclorurarea etilenei folosind
drept agent de oxidarea aer sau oxigen. Se obtine intermediar 1,2-dicloretan cu o mare
selectivitatea conform reactiei :
a. 1,1-Dicloretanul obtinut este cracat la clorura de vinil. Descompunerea 1,1dicloretanului nu poate fi realizata in faza gazoasa, ca in cazul 1,2-dicloretanului printr-un
mecanism in lant initiat de pierderea unui atom de clor. In cazul 1,1-dicloretanului acest
Ionul clorocarboniu este foarte instabil si pierde usor un proton pentru a forma clorura
de vinil. Protonul reactioneaza cu
pentru a da
si
) drept
Reactiile care au loc si care conduc la clorura de vinil si produsi clorurati intermediari
ce se recircula dupa separare inapoi in acelasi reactor sunt:
Acidul clorhidric generat in reactor sau prezent in alimentare este convertit in situ la
clor prin urmatoarele reactii cu sarurile topite
Riscurile
Pericole pentru sanatate:
Riscul major pentru om este dat de clasificarea substanteidrept carcinogenic categoria 1.
Clorura de vinil trebuie manipulata cu o foarte mare atentie sicurespectarea tuturor prescriptiilor tehnice si
normelor de protectie a muncii. Contactulprodusului cu ochii si pielea provoaca iritatii, inrosiri si
dureri. Inhalarea vaporilor irita cailerespiratorii, are effect narcotic, provoaca ameteli, dureri
de cap, inconstienta. Afecteaza sistemulnervos central.
Pericole pentru mediu:
Principalul risc pentru mediu se datoreaza deversariloraccidentale prin patrunderea rapida in
atmosfera, prin evaporare. Din aceasta cauza, poluareasolului si a apelor de suprafata si
subterane este putin probabila. In aer, substanta sedescompune in cateva zile cu formare de
compusi cu risc ridicat pentru om, animale si plante.
Pericole in caz de utilizari gresite:
Clorura de vinil este un gaz combustibil. In contactcu suprafetele incalzite se autoaprinde, iar
contactul cu flacara deschisa produce exploziiputernice. Vaporii de clorura de vinil formeaza
cu aerul amestecuri explozive detonante.
Concluzie
Dintre cele patru tipuri de procedee in functie de materia prima utilizata, trei dintre ele sunt
utilizate la scara industriala si anume: obtinerea din acetilena, pirogenarea diclor-etanului si
din etilena.
Productia de clorura de vinil s-a bazat initial pe productia din acetilena si acid
clorhidric. Acetilena era produsa din carbid prin reactia acestuia cu apa. Acest procedeu, desi
vechi, se mai utilizeaza si in prezent mai ales la capacitati mici de productie. Acesta este un
procedeu simplu ce necesita investitii minime.
In procedeul de obtinere a clorurii de vinil din etilena rezulta ca produs secundar la
descompunerea termica a dicloretanului, acid clorhidric. Acesta poate fi utilizat la producerea
clorurii de vinil din acetilena, daca pe platforma exista acetilena. In acest fel se poate utiliza
un procedeu dual de obtinere a clorurii de vinil atat din acetilena cat si din etilena. Un neajuns
a metodei de obtinere a clorurii de vinil din etilena este cel de-al doilea reactant si anume
clorul, acesta fiind in general greu transportabil impune amplasarea instalatiei langa o sursa de
clor.
Procedeul din etan este cel mai avantajos din mai multe puncte de vedere, si anume: se
poate utiliza clorul sub orice forma, ca atare, acid clorhidric, sau chiar produsi clorurati ce
rezulta ca subprodusi de reactie in alte instalatii. In acest fel se asigura o oarecare
independenta fata de sursa de clor.
Bibliografie
[1] creeaza.com, Tehnologii de obinere a clorurii de vinil.
http://www.creeaza.com/referate/chimie/Tema-de-casa-PMICh-Tehnologii-595.php
[2] ro.wikipedia.com, Policlorur de vinil.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Policlorur%C4%83_de_vinil