FACULTATEA DE INGINERIE

SPECIALIZAREA: INGINERIE BIOCHIMICA

AN DE STUDIU: III

GRUPA: 1131 A

PROIECT B.I.O.P.M
EPURAREA APELOR UZATE DIN INDUSTRIA
LAPTELUI

COORDONATOR:
Conf.univ.dr.ing RUSU LACRAMIOARA

Autori:
BORTA ANDREEA
COVACI CATALINA
DASCALASU DIANA

0
 CUPRINS

1.GENERALITATI........................................................................................................................2

1.1 CE ESTE APA UZATA ?............................................................................................................................................2

1.2 EPURAREA APEI - DE CE ?.....................................................................................................................................2
1.3 EPURAREA APELOR UZATE ESTE O PRIORITATE PENTRU NOI TOTI:........................................................................2
2. ISTORIC SI EVOLUTIE..........................................................................................................3

3. POLUAREA APEI IN INDUSTRIA ALIMENTARA............................................................4

3.1 APELE REZIDUALE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA...................................................................................................4

3.2 INDICATORII DE APRECIERE A POLUARII APEI.......................................................................................................4
4. EPURAREA APELOR REZIDUALE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA.............6

4.1 CONDITII DE DEVERSARE A APELOR REZIDUALE IN CURSURI DE APA...................................................................6

4.2 PROCEDEE SI INSTALATII PENTRU EPURAREA APELOR REZIDUALE.......................................................................9
5. APELE REZIDUALE DIN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LAPTELUI.................15

5.1 ELIMINARE SUBSTANTELOR ORGANICE PREZENTE IN APELE UZATE DIN INDUSTRIA LAPTELUI...........................16
5.2 EFECTE ALE VARIATIEI UNOR PARAMETRI............................................................................................................20
6. LINIE TEHNOLOGICA DE EPURARE AVANSATA A ZERULUI
REZULTAT LA PROCESAREA INDUSTRIALA A LAPTELUI CU
RECUPERAREA DE PRODUSI VALOROSI UTILIZATI IN ALIMENTATIE.......23

6.1 ETAPE..................................................................................................................................................................24
7. STATII DE EPURARE DIN INDUSTRIA LAPTELUI...........................................30

Bibliografie.................................................................................................................................31

1
 Epurarea apelor uzate

1.Generalitati

1.1 Ce este apa uzata ?

Apa uzata poate fi numita si "apa folosita" sau "apa de canalizare". Contine diferite incarcaturi,
precum dejectii umane sau animale, resturi alimentare, uleiuri, sapun, detergenti si alte substante
chimice. In gospodarie, apa uzata provine de la toalete, dusuri, bai, chiuvete, masini de spalat rufe si
vase. Apa uzata industriala provine din diverse procese de productie si de prelucrare.

1.2 Epurarea apei - De ce ?

Natura dispune de mecanisme proprii de epurare. Natura insa nu poate epura debitele mari de ape
uzate deversate de industrie si zonele populate. Rezultatul poluarii cu apa uzata este imediat vizibil:
rauri si lacuri in care mor pestii, miros urat si devin focare de infectii.

1.3 Epurarea apelor uzate este o prioritate pentru noi toti:

 Apa este habitatul a sute de specii de pesti, pasari si alte vietati ce sunt dependente de
calitatea apei;
 Apa este unul din cele mai importante medii de recreere. Suntem atrasi de rauri, lacuri, plaje,
mari si oceane pentru activitati recreative precum pescuitul, sporturile nautice, plimbari sau
odihna.
 Apa uzata, prin incarcatura microbiologica pe care o transporta, este un factor major de risc
pentru sanatatea umana. Calitatea vietii noastre depinde de calitatea apei din jurul nostru.
 Poluarea cu ape uzate este pedepsita prin lege.

2
2. Istoric si evolutie

Primele statii de epurare au aparut in Anglia in secolul XIX. Initial s-au realizat canalizari, care au
rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au facut din Tamisa un rau mort ce degaja miros
pestilential, incat in geamurile parlamentului au trebuit atarnate carpe imbibate cu clorura de calciu.
Abia atunci s-a trecut la realizarea de statii de epurare. Tot in Anglia s-au pus bazele
monitoringului. Parametrul "consum biochimic de oxigen" CBO5 a fost introdus in 1898 si a fost
conceput in concordanta cu realitatile englezesti - temperatura de 20 0C, timp de rezidenta in rau 5
zile, tip de poluare predominanta fiind cea fecaloid-menajera...

In SUA, in 1984 existau 15438 de statii de epurare care deserveau o populatie de 172205000
locuitori, adica 73,1% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al incarcarii organice
masurate prin CBO5 a fost de 84% iar din punct de vedere al suspensiilor de 86,3%. Pentru anul 2005
se prevede atingerea unui nivel de 16980 de statii de epurare care sa deserveasca 243723000
locuitori, adica 86,6% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al incarcarii organice
masurate prin CBO5 e planificat sa atinga 89,9% iar din punct de vedere al suspensiilor de 88,9%.
Statiile compacte ORM de epurare a apelor uzate sunt folosite in zonele neracordate la reteaua de
canalizare si elimina complet necesitatea de a construi fose septice vidanjabile. Reprezinta o
alternativa economica si moderna, eliminand definitiv toate inconvenientele foselor septice:
vidanjare la intervale scurte, mirosuri urate, pericol constant de infestare a apelor din panza freatica,
constructii masive si scumpe din beton, restrictii de proiectare, s.a. Apa care rezulta din procesul de
tratare corespunde normelor europene si normei nationale NTPA 001, permitand astfel deversarea in
orice emisar, precum raurile, baltile, lacurile, marea, etc. Statiile compacte de epurare ORM dispun
de numeroase referinte in tara si strainatate pentru: case sau vile individuale, grupuri de case sau
parcuri rezidentiale, spatii de birouri, comerciale sau de productie, hoteluri si alimentatie publica,
pensiuni turistice si zone de agrement, campinguri, unitati militare, organizari de santier si multe
altele.

3
In SUA tot mai putine ape uzate dupa epurare se descarca din nou in emisar. Se infiltreaza in sol sau
se utilizeaza pentru irigatii, in industrie, pentru recreere (lacuri), pentru piscicultura, si chiar ca sursa
de apa potabila, dupa descarcare in lacuri sau injectare in sol sau chiar direct, dar cu supunere la
preparare avansata. De exemplu in SUA se utilizeaza ape uzate la prepararea de apa potabila in orase
ca Palo Alto, Denver, El Paso si chiar Washington DC Aceasta e destul de scumpa, dar totusi mai
ieftina decat desalinizarea apei marine de exemplu, de aceea tehnologia se raspandeste in tari arabe si
africane.

3. Poluarea apei in industria alimentara

Apele care prin folosire si-au modificat proprietatile initiale reprezinta ape reziduale, care
reintroduse in circuitul apelor naturale conduc la impurificarea acestora.

3.1 Apele reziduale din industria alimentara

Sunt reprezentate de apele de transport si spalare a materiei prime, apele tehnologice, apele de
condens sau de racire, apele de la spalarea si dezinfectia spatiilor de procesare, a utilajelor si
ambalajelor, apele de la instalatiile sanitare. Agentii poluanti ai acestora sunt reprezentati de materii
minerale sau organice dizolvate sau in suspensie, de forme de energie (caldura, radioactivitate) si de
organisme vii sau microorganisme patogene.

3.2 Indicatorii de apreciere a poluarii apei

Gradul de poluare al unei ape reziduale se urmareste inainte si dupa epurare, prin determinarea
urmatorilor indicatori:

 pH-ul (SR ISO 10523/1997);

 suspensiile solide fixe si volatile si substantele dizolvate (STAS 6953/1981);

 CBO5-ul, consumul biochimic de oxigen la 5 zile, in mg/l, necesar pentru oxidarea

biochimica a materiilor organice la temperatura de 20ºC si in conditii de intuneric
(STAS 6560/1982);

4
  CCO-ul, consumul chimic de oxigen, in mg/l pentru oxidarea sarurilor minerale
oxidabile si a substantelor organice, determinat prin metoda cu permanganat de potasiu
(STAS 9887/1974) sau cu bicarbonat de potasiu (STAS 9888/1974). Intre cei doi
indicatori exista urmatoarele corelatii:

CCO = CBO21

CCO = 1,46 x CBO5

iar pentru prezenta in apa a substantelor nebiodegradabile CCO > CBO21:

 prezenta azotului (STAS 7312/1983), intalnit sub forma de amoniac liber

(STAS 8683/1970), azot organic, nitrati (STAS 8900/1/1971) si nitriti (STAS
8900/2/1971);
 prezenta sarurilor: sulfiti (STAS 7661/1989), sulfati (STAS 8601/1970),
cloruri (STAS 8663/1970);

 prezenta metalelor: cupru (STAS 7795/1980), crom (STAS 7884/1991), nichel

(STAS 7987/1967), mercur (STAS 8045/1979), argint (STAS 8190/1968),
cobalt (8288/1969), zinc (STAS 8314/1987), sodiu si potasiu (STAS
8295/1969), siliciu (STAS 9375/1973), aluminiu (STAS 9411/1983), cadmiu
(STAS 7852/1980) etc.;

 prezenta substantelor organice greu biodegradabile: cianuri (STAS

7685/1979), toluen (STAS 8484/1969), anilina (STAS 8507/1970), benzen
(STAS 8508/1970), naftalina (STAS 8562/1970), furfurol (STAS 8685/1970),
chinoleina (STAS 8716/1970), compusi hidroxiarom 23523q1623x atici
(STAS 8891/1971) etc.;

 prezenta microorganismelor, care contribuie la procesul de epurare sau la

imbolnavirea oamenilor si animalelor. Prezenta microorganismelor patogene
impune necesitatea dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare (STAS
3001/1991).

5
4. Epurarea apelor reziduale din industria
alimentara

Epurarea apelor reziduale reprezinta ansamblul de procedee prin care continutul de impuritati de
natura minerala, organica, chimica si biologica al acestora este redus sub limita tolerata de receptor
(reteaua de canalizare care face legatura cu statia de epurare a localitatii, ape curgatoare etc.).
Caracteristica principala a apelor din industria alimentara este continutul lor ridicat in materii
organice, care intrece cu mult pe acela al apelor reziduale menajere.In paralel, si nu numai pentru
unele din ramurile industriei alimentare, apare si o importanta incarcare minerala.
Un specific al modului de producere al apelor reziduale si in general al reziduurilor din industria
alimentara il constituie faptul ca volumul si nocivitatea lor se pot reduce intr-o mare masura prin
masuri interne tehnogice si organizatorice, in care recuperarea substantelor valorificabile si folosirea
procedelor uscate joaca un rol din cele mai eficace.

De obicei in industria alimentara se practica doar o preepurare a apelor reziduale care apoi sunt
deversate in reteaua de canalizare. Prin indepartarea solidelor grosiere (lemn, hartie, resturi animale
si vegetale) care se realizeaza prin gratare metalice cu spatii adecvate intre bare. Prin indepartarea
solidelor grosiere se previne deteriorarea statiilor de pompe, infundarea conductelor. Acelasi scop il
are si indepartarea materialului anorganica in speta nisipul, care are o actiune abraziva asupra
pompelor si a echipamentelor mecanice. Denisiparea se realizeaza prin sedimentare in bazine
separate pentru nisip si detrius care trebuie calculate astfel incat sa se evite impurificarea nisipului
cu materii organice. In acest scop se recomanda viteza apei in bazine sa fie de aproximativ 0,3m/s si
o lungime a bazinului de 20 de ori mai mare decat adancimea maxima pentru a asigura o buna
sedimentare si a compensa turbulenta.

4.1 Conditii de deversare a apelor reziduale in cursuri de apa

6
Deversarea apelor reziduale in cursurile de apa receptoare trebuie sa nu pericliteze flora si fauna
acvatica a acestora sau sa faca apa improprie pentru industrie sau pentru consum (ca apa potabila).

In tara noastra, apele de suprafata receptoare se impart in trei categorii de bazine:

I – bazine naturale pentru alimentari centrale cu apa potabila;

II – bazine pentru alimentarea cu apa a industriei alimentare si a centrelor piscicole;

III – bazine numai pentru agrement sau scopuri arhitectonice.

Conditiile de deversare ale apelor reziduale in cursuri de apa receptoare naturale, pe

categorii, conform STAS -ului 4706/1988 sunt prezentate in tabelul urmator:

TAB. NR. 1: Conditiile de deversare ale apelor reziduale in cursuri de apa

Indicatori Categoria apelor de suprafata

Unitate de masura I II III
1 2 3 4
Conditii pentru regimul oxigenului
Oxigen dizolvat, mg/l 6 5 4
CBO5, mg/l max. 5 7 12
CCO-Mn, mg/l max. 10 15 25
CCO-Cr, mg/l max. 10 20 30
Conditii de mineralizare
Cloruri, mg/l max. 250 300 300
Sulfati, mg/l max. 200 400 400
Calciu, mg/l max. 150 200 300
Magneziu, mg/l max. 50 100 200
Reziduu uscat la 105ºC, mg/l max. 750 1000 1200

7
 TAB. NR. 2 : Materii in suspensie in apele reziduale

1 2 3 4

Materii in suspensie in apele reziduale inaintea deversarii – functie de gradul de dilutie

0-20 mg/l max. 20-40 25-60 30-100

Gradul de 20-50mg/l max. 40-100 60-150 100-250
dilutie 50-150 mg/l max. 100-300 150-450 250-750
150-500mg/l max. 300-1000 450-1500 750-2500
Conditii senzoriale si bacteriologice
Culoare Fara culoare
Miros Fara miros
Coliformi, nr./l max. 100.000 Nu se normeaza
Indicatorii chimici
pH, unitati de pH 6,5-8,5
Amoniac liber, mg/l max. 0,1 0,3 0,5
Clor rezidual liber, mg/l max. 0,005
Cupru, mg/l max. 0,05
Detergenti anionici, mg/l max. 0,05

Dioxid de carbon liber, mg/l max. 50

Fier total, mg/l max. 0,3 1 1

Fenoli antrenabili cu vapori de apa
0,001 0,02 0,05
(monofenoli), mg/l max.
Fluor, mg/l max. 0,5
Fosfor, mg/l max.
Furfurol, mg/l max. 5 5 5
H2S si sulfuri, mg/l max. Lipsa
Mangan, mg/l max. 0,1 0,3 0,8
Nitrati, mg/l max. 13 30 -
Pes erbicide, mg/l max. 0,001
ticide insecticide, mg/l max. 0,0001
Plumb, mg/l max. 0,05

Titei si produse derivate, mg/l max. 0,1 0,1 0,1

Pentru a corespunde acestor conditii de deversare, apele reziduale provenite din industria
alimentara trebuie mai intai sa fie supuse procesului de epurare. De cele mai multe ori insa, in

8
industria alimentara se practica doar o preepurare a apelor reziduale, care apoi sunt deversate in
reteaua de canalizare.

4.2 Procedee si instalatii pentru epurarea apelor reziduale

 Preepurarea apelor reziduale : se realizeaza prin procedee de pretratare care

constau in retinerea materiilor in suspensie de dimensiuni mari si medii, retinerea gra-
similor si/sau uleiurilor si uniformizarea debitului si concentratiilor.

 Indepartarea materiilor grosiere in suspensie:

Materiile grosiere in suspensie sunt reprezentate de resturi vegetale si animale, de bucati de lemn
si/sau hartie. Indepartarea acestora se realizeaza prin trecerea apelor reziduale prin gratare metalice
cu spatii adecvate intre bare, care permit retinerea suspensiilor respective. De obicei se folosesc
gratare fine, cu spatii intre bare de 10-25mm si gratare rare, cu spatii intre bare de 51-64mm. In
functie de necesitati, se pot folosi si gratare cu spatii mai largi, de 100-150mm. Pentru suspensii de
dimensiuni mai mari se pot folosi si site rotative, site plane vibratoare, instalatii de predecantare etc.

 Separarea grasimilor si/sau a uleiurilor:

Grasimile si uleiurile influenteaza defavorabil procesul de decantare al apelor reziduale. Prin

separare, acestea pot fi recuperate si superior valorificate. Separatoarele de grasimi sunt bazine in
care se asigura o circulatie lenta la partea superioara, unde datorita diferentei de densitate grasimile
si uleiurile se separa.

Separarea grasimilor si/sau a uleiurilor se impune mai ales pentru apele reziduale de la abatoare, de
la fabricile de conserve de carne si peste, de la fabricile de ulei, lapte, margarina etc.

 Uniformizarea debitelor si concentratiei

9
Uniformizarea debitelor si concentratiei apelor reziduale se realizeaza in bazine de distributie si
colectare a apei prevazute cu: conducte perforate de distributie, sicane, compartimente, sisteme de
aerare mecanica (aeratoare de suprafata, agitatoare cu elice etc.) cu viteze de cca 15 rot/min. sau
sisteme de aerare pneumatica cu un debit specific de aer de cca 6 m 3/m2/h, dispozitive pentru
curatirea eventualelor depuneri, sistem de evacuare a apei uniformizate.

Epurarea apelor reziduale din industria alimentara se realizeaza mecanico-chimic si biologic. In

cazul apelor puternic poluate, insa, se aplica si o postepurare.

 Epurarea mecanico-chimica a apelor reziduale

Epurarea mecanico-chimica reprezinta treapta primara de epurare, care are ca scop eliminarea
materiilor in suspensie. Aceasta metoda, in functie de necesitati, cuprinde urmatoarele etape:
coagularea chimica, decantarea, neutralizarea si clorinarea, iar in anumite situatii si extractia,
adsorbtia si flotarea.

Coagularea chimica se aplica pentru indepartarea suspensiilor fin dispersate si a coloizilor de

natura anorganica si/sau organica cu diametrul cuprins intre 1 si 100 nm, din apele reziduale.
Coagulantii produc destabilizarea coloizilor, urmata de floculare, care genereaza particule de
dimensiuni mari ce pot fi indepartate prin sedimentare, flotare sau filtrare. Ca si coagulanti, cei mai
utilizati sunt sulfatul feros, clorura ferica, varul si sulfatul de aluminiu. In functie de compozitia
apelor se aplica doze de 100-1000 mg/l. Prezenta unor saruri sau detergenti anionici necesita doze
mai mari.

Decantarea se aplica apelor reziduale pentru indepartarea materiilor in suspensie cu sau fara
coagulare. Se face in decantoare care pot fi orizontale, verticale, radiale sau multietajate.

In decantor, viteza cu care circula apa este de 5-15 m/s, iar timpul de trecere, in functie de natura
suspensiilor, este de 1-2 ore.

Neutralizarea apelor reziduale decantate este obligatorie pentru apele care contin cantitati mari de
acizi sau baze.

10
Se realizeaza prin:

 amestecarea apelor reziduale cu caractere diferite (acid + baze) inaintea deversarii;

 amestecarea apelor cu caracter acid cu apa de la retea;

 adaosul de agenti de neutralizare (var).

Clorinarea apelor reziduale se aplica atunci cand exista riscul prezentei microorganismelor
patogene si a unor larve. In acest caz doza de clor lichid este de 1-30 mg/l.

Extractia se bazeaza pe diferenta de solubilitate a poluantilor din apele reziduale in doua

lichide nemiscibile aflate in contact intim. Se foloseste in special pentru indepartarea fenolului din
apele reziduale.

Adsorbtia se foloseste pentru indepartarea substantelor organice in concentratii scazute, cum

sunt detergentii si unele substante heterociclice, care sunt dificil sau imposibil de indepartat prin
tratament biologic conventional.

Flotarea se foloseste pentru indepartarea materiilor solide din apa, dupa saturarea acesteia cu
aer sub presiune.

 Epurarea biologica a apelor reziduale

Epurarea biologica reprezinta treapta secundara de epurare, care urmareste reducerea

continutului de substante usor degradabile cu ajutorul microorganismelor prezente natural sau
introduse in acest scop.

Datorita continutului mare in substante organice, apele reziduale din industria alimentara se
supun epurarii biologice. Procesele biochimice ale epurarii apelor reziduale din industria alimentara
sunt aceleasi ca in cazul epurarii apelor menajere, dar viteza de degradare este mai mica. Epurarea
biologica poate fi naturala sau artificiala.

A. Epurarea biologica naturala

11
Foloseste capacitatea naturala de autoepurare a solului si apelor, care asigura un grad de epurare de
peste 90%. Se realizeaza prin campuri de irigare, campuri de infiltrare si iazuri biologice. Datorita
suprafetelor mari de teren necesare, epurarea biologica naturala are aplicatii restranse.

Campurile de irigare sunt terenuri pe care apa este distribuita prin pompare sau curgere
naturala, dispersarea acesteia fiind realizata prin santuri de irigare sau tuburi de drenaj perforate
ingropate in sol la 0,5 m adancime.

Campurile de infiltrare necesita sisteme de drenaj prin care apa ajunge in sol. Acestea, de
obicei, se amenajeaza impreuna cu campurile de irigare in situatiile in care irigarea la suprafata, din
motive igienice, nu este permisa. In ambele situatii, degradarea poluantilor din apele reziduale se
realizeaza de catre microorganismele existente in sol.

Iazurile biologice (Fig.1) sunt lacuri naturale sau artificiale de 0,5-1,5 m adancime, care nu
necesita aerare artificiala si previn impurificarea apelor subterane. Degradarea substantelor
organice, in acest caz, se datoreaza microorganismelor existente in apa si se realizeaza prin procese
de autoepurare naturala.

Fig.1 Iaz biologic:1-alimentare cu apa reziduala; 2-fund impermeabilizat; 3-evacuare apa tratata.

B. Epurarea biologica artificiala

Se realizeaza in conditii controlate si foloseste culturi de microorganisme. Descompunerea

substantelor organice se poate realiza pe cale aeroba, anaeroba sau mixta.

Epurarea biologica aeroba se realizeaza in prezenta oxigenului de catre microorganismele aerobe

(bacterii, drojdii si mucegaiuri).

Epurarea biologica anaeroba se realizeaza in prezenta unor bacterii facultative si anaerobe, care in
prima etapa descompun substantele organice pana la acizi organici, ca apoi in etapa urmatoare sa
transforme acesti acizi cu obtinere de biogaz (metan si dioxid de carbon).

12
Epurarea biologica aeroba se realizeaza in instalatii cu biomasa fixa (biofiltre sau contactoare
rotative) si in bazine cu namol in care biomasa este distribuita in toata apa supusa tratarii.

Biofiltrele sunt filtre cu material filtrant (piatra sparta, mase plastice etc.) pe care
microorganismele adera si formeaza un strat activ biologic (biofiltru).

Instalatiile de aerare cu namol activ realizeaza epurarea biologica in prezenta unui amestec
de microorganisme (bacterii, protozoare, metazoare si mucegaiuri), in care rolul principal il au
bacteriile. Aerul este asigurat folosind diferite procedee de aerare.

Schema unei instalatii de epurare a apelor reziduale folosind un bazin de aerare cu namol activ este
prezentata in Fig.2.

Fig.2 Instalatie de epurare cu bazin de aerare cu namol activ: 1 - alimentare cu apa reziduala; 2 - bazin de
egalizare; 3 - bazin de amestecare ape reziduale cu solutii de saruri nutritive; 4 - bazin de aerare cu namol activ; 5 -
agitator; 6 - evacuare apa tratata; 7 - decantor de namol; 8 - evacuare namol; 9 - raclor pentru evacuarea namolului din
decantor; 10 - vas preparare solutii nutritive.

Contactoarele rotative sunt instalatii de epurare cu biomasa fixata pe discuri rotative la care
aerarea se realizeaza alternativ.

13
 Epurarea biologica anaeroba se realizeaza in aparate inchise, care nu permit accesul aerului,
numite fermentatoare anaerobe. Procesul de degradare anaeroba este mai lent comparativ cu cel
aerob si cuprinde doua etape.

In prima etapa, denumita etapa acetogena, microorganismele anaerobe care participa la degradare
secreta enzime care transforma moleculele organice complexe, prezente in apele reziduale, in
compusi mai simpli ca: acizi (acetic, propionic, butiric), aldehide, cetone etc.

In etapa a doua denumita etapa metanogena, compusii simpli rezultati sunt transformati de celulele
bacteriene in apa, dioxid de carbon si metan.

Cantitatea si compozitia gazului rezultat din fermentare este dependenta de compozitia organica a
apei reziduale supuse epurarii si de natura microorganismelor.

Schema unui fermentator anaerob cu incalzire printr-un schimbator de caldura extern este prezentata
in Fig.3.

Fig.3 Fermentator anaerob cu incalzire printr-un schimbator de caldura extern: 1 - alimentare cu apa
reziduala concentrata sau cu namol; 2 - robinet cu mai multe cai; 3 - schimbator de caldura; 4 - fermentator anaerob; 5 -
biogaz; 6 - sistem de reglare a presiunii; 7 - decantor secundar; 8 - evacuare apa tratata; 9 - evacuare namol excedentar
spre valorificare; 10 - pompa recirculare namol; 11 - namol recirculat; 12 - pompe recirculare pentru mentinerea
temperaturii in fermentator.

 Epurarea tertiara si postepurarea

14
 Epurarea tertiara este necesara numai in cazul apelor reziduale puternic poluate si consta in
eliminarea substantelor minerale si organice nebiodegradabile. Exemplu: apele reziduale provenite
de la fabricile de valorificare a reziduurilor din industria laptelui – obtinerea cazeinei clorhidrice si a
cazeinatilor.

Postepurarea consta in operatii suplimentare de filtrare pe nisip, postaerare sau dezinfectie

pentru reducerea numarului de microorganisme sub anumite limite.

5. Apele reziduale din industria de prelucrare a

laptelui

Apele reziduale provenite din procesele tehnologice de prelucrare a laptelui contin cantitati
importante de proteine, lipide si lactoza. Datorita acestor componente, simpla deversare, fara o
prealabila purificare, ar contribui la poluarea mediului inconjurator.

Apele reziduale din intreprinderile de prelucrare a laptelui sunt formate din :

 ape reziduale industriale, poluante;

 ape reziduale menajere provenite de la grupurile sanitare si
 ape reziduale conventional curate (de racire, incalzire si de condensare), nepoluate.

In intreprinderile de obtinere a laptelui de consum si a produselor lactate acide, apele

reziduale industriale se compun numai din apele de spalare si de curatire rezultate la receptia
laptelui materie prima sau la umplerea recipientilor, la igienizarea mijloacelor de transport
(cisterne), a pasteurizatoarelor, a vaporizatoarelor etc. Aceste ape contin urme de lapte si substante
chimice folosite pentru curatire si dezinfectie.

Apele reziduale industriale includ si apele de spalare rezultate de la procesarea untului

(zara). De obicei, datorita continutului de lipide si de saruri minerale, primele ape de spalare a
untului se folosesc in scop furajer.

15
 In anumite situatii, zerul obtinut de la fabricarea branzeturilor este evacuat cu apele
reziduale. Deoarece acesta reprezinta un factor important de poluare, se recomanda utilizarea lui in
hrana animalelor sau valorificarea pe alte cai.

Celelalte componente ale apelor reziduale industriale din intreprinderile de prelucrare a

laptelui sunt aproape exclusiv ape de spalare si curatire a aparatelor, recipientelor si a salilor de
fabricatie.

Din punct de vedere igienic, o atentie deosebita se va acorda apelor de spalare a salii de
primire a laptelui materie prima si a bidoanelor, cat si sedimentul de la bactofugare, deoarece
acestea prezinta riscul de a contine microorganisme patogene.

5.1 Eliminare substantelor organice prezente in apele uzate din industria laptelui

Industria produselor lactate este asociata cu generarea unor volume mari de ape reziduale; aceste
ape uzate contin lapte si produse lactate , apa de spalare. In sectorul produselor lactate apa este
utilizata in toate etapele de curatare, igienizare, incalzire, racire si spalarea podelelor. Prin urmare o
cantitatea mare de apa este necesara in industria produselor lactate.
In cazul apelor reziduale din industria laptelui consumul chimic de oxigen (COD) si nivelurile
de nutrienti sunt foarte ridicate.
Aceste ape uzate pot provoca daune mediului, daca sunt evacuate fara tratare. Prin urmare,
tratarea apelor uzate de lapte este foarte importanta pt mediu.
Apele uzate din industria produselor lactate sunt caracterizate de o cerere mare de oxigen chimic
(COD) si sarcina altor forme de poluare. In studiul de fata, de tratare a apelor uzate lactate simulat
(SDW) a fost efectuata printr-o metoda electrochimica si anume cea cu electrod de Fe.
Aceasta metoda utilizeala patru factori si anume :
1. densitatea de curent (J);
2. doza de clorura de sodiu (NaCl) (m);
3. timpul necesar electrolizei(t)
4. pH-ul, fiecare factor a fost folosit pentru a optimiza indepartarea COD superior.

Parametrii de functionare J, m, t si pH-ul au variat intre 61.73 - 308.64 A/m2, 0-2 g / l, 10-90 min
si respectiv 5-11. Valoarea optima a lui J, t si pH-ul au fost gasite 270 A/m2, 50 min, si respectiv 7.0
, in timp ce m s-a dovedit a fi zero.

16
Analiza fizico-chimica a electrozilor de fier si reziduurilor (namol si spuma) a fost efectuat pentru a
intelege mecanismul metodei electrochimice(M.E), precum si pentru a studia aspectul de eliminare a
reziduurilor generate in timpul acestui procedeu.
Mecanismul de eliminare a dioxidului de carbon prin M.E pare sa fie o combinatie de electro-
coagulare, electro-flotatie si electro-oxidare..
Apele uzate din industria lactatelor sunt tratate in general, folosind metode biologice, cum ar fi :
 procesul cu namol activ;
 lagune gazoase;
 scurgere cu filtru;
 filtre anaerobe, etc
Procesele biologice aerobe au nevoie de un nivel ridicat de energie intrucat, efluentii tratati prin
aceste procese au nevoie de tratament suplimentar.
Pe de alta parte, metodele fizico-chimice care s-au dovedit a fi de succes sunt cele de coagulare /
floculare.
Recent Kushwaha a studiat tratamentul de adsorbtie a apelor uzate din ind laptelui cu carbon
activat si resturi de cenusa rezultate din zgura.
Printre metode fizico-chimice, tratamentul electrochimic este unul dintre procesele avansate care
ofera eficienta mare prin indepartarea in reactoare compacte cu echipamente simple pentru controlul
si functionare operatiilor de proces.
Apele reziduale bogate in nutrienti cum ar fi cele din industria laptelui dar si cele provenite de la
restaurante au fost tratate cu success prin aceasta metoda.
Tratamentul prin metoda electrochimica a fost studiat de Sergil si Ozac care au folosit electrodul
de Fe si au observat semnificative eliminari de CO 2 si substante grase in timp ce Thamango a folosit
electrozii de Al si au obsevat pe langa eliminarea de CO 2 si eliminare de N dar si diminuarea
turbiditatii cu 61-100%.
In cadrul metodei electrochimice de epurare a apelor uzate unul dintre cei 4 parametri variaza , iar
ceilalti 3 raman constanti.
Aspecte de eliminare a reziduurilor (spuma si namol), sunt o problema mare lipsesc in aceste
doua studii cu privire la epurarea apelor din industria laptelui..
In studiul de fata, probele de apa pentru analiza au fost preparate prin dizolvarea a 4 g de lapte
praf /litru de apa distilata.

Principalele caracteristici ale apei reziduale folosite au fost:

17
  CO2= 3900 mg / l;
 cantitatea totala de solide (TS) = 3,090 mg / l;
 turbiditatea = 1744 NTU;
 conductivitate = 220 μs / cm;
 clorura = 31 mg / l;
 azot total (TN ) = 113.18 mg / l;
 pH = 6.3 - 6.8.

Aceste caracteristici s-au mentinut uniforme pe parcursul studiului.

Pentru reusita acesteai metode au fost efectuate 20 de experimente.
Pentru calculele statistice, cei patru parametric au fost notati cu Xi (X1 (J), X2 (m),
X3 (t), X4 (pH-ului)) iar xi este dat de urmatoarea relatie:

Tab.3 Factorii si rezultatele obtinute in urma tartarii apelor reziduale din industria laptelui cu
electrozi de Fe:

% COD eliminat
Nr crt J (X1) m (X2) t (X3) pHo (X4)

Experimental Estimat

1 123.46 0.5 30 6.5 25.62 30.61

2 246.91 0.5 30 6.5 60.23 49.47

3 123.46 1.5 30 6.5 9.62 7.08

4 246.91 1.5 30 6.5 23.69 29.23

5 123.46 0.5 70 6.5 64.23 55.00

18
 % COD eliminat
Nr crt J (X1) m (X2) t (X3) pHo (X4)

Experimental Estimat

6 246.91 0.5 70 6.5 64.23 63.58

7 123.46 1.5 70 6.5 32.31 37.64

8 246.91 1.5 70 6.5 60.23 49.51

9 123.46 0.5 30 9.5 10.38 17.31

10 246.91 0.5 30 9.5 25.00 24.81

11 123.46 1.5 30 9.5 6.15 11.95

12 246.91 1.5 30 9.5 17.31 22.74

13 123.46 0.5 70 9.5 25.00 24.61

14 246.91 0.5 70 9.5 23.08 21.82

15 123.46 1.5 70 9.5 18.46 25.42

16 246.91 1.5 70 9.5 25.77 25.93

Date experimentale si proceduri:

1. Reactor cubic cu urmatoarele dimensiuni 108 mm × 108 mm × 130 mm, avand un volum de
lucru 1,5 L a fost fabricat din tabla de plexiglas pentru a efectua experimente prin metoda
electrochimica;
2. Agitator magnetic folosit pentru a agita apa reziduala.
3. Patru electrozi de fier, fiecare avand dimensiunile de 10 cm × 8,5 cm x 0.15 cm cu distanta
inter-electrod de 1 cm,electrozi conectati in paralel.
Curentul a fost mentinut constant (0-20 V, 0-5 A), fiind masurat cu un ampermetru si
voltmetru. pH-ul probei de apa reziduala a fost ajustat la nivelul dorit prin adaugarea de 0,1 N
NaOH sau 0,1 N H2SO4 .
La inceputul experimentului,proba de apa are concentratia dioxidului de carbon initiala (CO
= 3,900 mg / l)

19
 Timpul, t, a fost masurat atunci cand sursa de alimentare a fost pornita. Densitatea de
current(J) a fost mentinuta constanta in timpul experimentului.
Dupa timpul dorit, au fost recoltate probe din reactor siconcentratia finala a dioxidului de
carbon a fost masurata .
Procentul de CO2 eliminat a fost calculat utilizand urmatoarea relatie:

Unde:
- Cf este concentratia CO2 final (mg / l), dupa t (min).

5.2 Efecte ale variatiei unor parametri

In timpul tratamentului cu NaCl ,clorul se degaja la anod. In functie de pH, formele

diferitelor specii de clor (Cl2, HOCl si ClO-) variaza in reactor.
Aceste specii pot oxida indirect materiile organice in apele reziduale din industria laptelui.
Cresterea eficientei in eliminarea COD la pH ridicat poate fi datorita cresterii
concentratiei de ClO- care este considerat a fi un bun oxidant.
La pH mai mic (5 ≤ pH ≤ 7), a crescut cantitatea de ioni de Cl formati care reactioneaza cu Fe 2 +.
Astfel numarul ioniilor Fe2+ disponibili pentru neutralizarea coloizilor incarcati negativ din apele
reziduale din industria laptelui scade, ceea ce determina scaderea eficientei eliminarii CO 2-ului din
aceste ape.
Eficienta eliminarii dioxidului de carbon este crescuta de o valoare a pH-ului egala cu 7.
Apele uzate din industria laptelui au punctul izoelectric (cand solutia unei proteine contine
anioni si cationi in proportie egala poarta denumirea de punct izoelectric) (pHiso) in jurul 4,2.
Astfel, proteine continute de apele uzate provenite din industria laptelui sunt incarcate negativ la
pH> pHiso (= 4,2). Aceste proteine din lapte ajung sa fie destabilizate de specii de fier incarcate
pozitiv ca Fe2 +, Fe (OH) +, etc .
Particulele coloidale prezente in apele reziduale din industria lacatatelor se unesc pentru a forma
agregate floculate de mari dimensiui care sunt eliminate in ultima etapa prin decantare. De
asemenea, speciile de Fe(OH)2 formate la pH ridicat ajuta la indepartarea coloizilor prin coagulare.

20
 Substantele organice prezente in apele uzate din industria laptelui sunt luate de la suprafata
solutiei prin electro-flotatie, deoarece acestea se formeaza un strat de spuma ce contine bule de gaz
la suprafata apelor
Produsele din metal hidrolizat coaguleaza poluanti care se stabilizeaza sub forma de namol. De
asemenea, Cl2 oxideaza indirect substantele organice prezente in apele reziduale la dioxid de carbon
si apa sau alti oxizi.Analiza termica de eliminare a reziduurilor a fost efectuata pentru a studia
degradarile termice caracteristicile ale namolului generat si gunoiului.
Din punct de vedere biochimic, apele reziduale de la intreprinderile de prelucrare a laptelui
ocupa o pozitie deosebita, deoarece pot trece foarte repede in stadiul de fermentatie acida datorita
continutului lor in lactoza. In acest proces, lactoza poate fi transformata in acid lactic, acid butiric,
acid propionic si gaze (dioxid de carbon, hidrogen).
Astfel apele reziduale devin acide, iar scaderea pH-ului sub 3 duce la precipitarea proteinelor.
Temperatura de 28-35ºC a apelor reziduale accelereaza procesele fermentative. Volumul apelor
reziduale industriale, de la intreprinderile de prelucrare a laptelui, este dependent de tipul de produs
lactat ce urmeaza a fi prelucrat, de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei etc.
TAB. NR. 4: Compozitia medie a apelor reziduale rezultate de la o
intreprindere de prelucrare a laptelui

Lipid
Tipul de Reziduu, mg/l Proteine Lactoza pH
e
apa rezidu-
unitati
ala Total fix mg/l mg/l mg/l
de pH
Primire 1500- 300- 200- 8,3-
500-1700 200-1000
lapte 4600 1100 1400 10,1
Fabricare 100-
400-7500 300-2100 20-2900 20-1600 6,5-9,7
unt 600
Fabricare 1200-
400-2900 400-2000 300-500 100-9400 4,3-7,9
branzeturi 16200
Ape rezidu- 1200- 240-
700-1800 340-380 350-920 7,4-9,4
ale totale 3100 350

Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de intreprinderi de industrializare a laptelui sunt

prezentati in tabelul urmator:

TAB. NR.5 : Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de intreprinderi de industrializare a laptelui

21
 Tipul Indicatorii
de intre-
Debit CCO, CBO5 Suspen- Lipide, Azot Fosfor, Cloruri,
prindere
, m3/m3 mg/l , mg/l sii, mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
Produs
15,0 8000 4200 2600 720 180 120 400
e lactate
Lapte si
15,7 15100 6500 5200 2600 300 70 680
unt

Branze-
turi (te-
lemea si 41,0 62500 30200 31400 4900 1600 650 14700
produse
proaspete)

Prima etapa in epurarea acestor ape reziduale este separarea grasimilor (trecerea prin
separatoare), urmata apoi de o tratare cu coagulanti si dezinfectanti. Apele reziduale acide (cu
continut de acid lactic) se neutralizeaza cu var pana la pH = 7,6-7,8.

Epurarea biologica se poate realiza in mod natural (irigatii) sau dirijat, in biofiltre sau bazine
de aerare cu namol activ, in care apele reziduale se introduc dupa o prealabila diluare cu ape de
racire, daca acestea nu sunt refolosite.

6. Linie tehnologica de epurare avansata a

zerului rezultat la procesarea industriala a
laptelui cu recuperarea de produsi valorosi
utilizati in alimentatie

22
 Obiectivul principal al proiectului este de a elabora, implementa si promova tehnologii si
echipamente performante de epurare a zerului aplicate in statii compacte de epurare, in vederea
reducerii impactului activitatilor industriale ale procesatorilor de lapte asupra mediului. Se va elabora
o linie tehnologica de tratare si epurare avansata a zerului, scopul fiind realizarea unei instalatii pilot
care sa duca la cresterea eficientei de epurare, reducerea semnificativa a cantitatii de namol rezultat,
utilizarea eficienta a spatiilor libere existente la toate statiile compacte, cresterea fiabilitatii precum si
diversificarea produselor alimentare. Costurile de epurare a apelor reziduale prin epurarea zerului se
reduc cu 40%...60%, iar productia de branza creste cu 3%…5%.
Instalatia va fi compusa dintr-o treapta de recuperare a proteinei din zer si o treapta de oxidare
electro-fizica avansata, cu flotarea rapida a compusilor organici. Prima treapta consta in filtrarea
zerului hidrolizat intr-un reactor sub influenta enzimelor si a acidului lactic, prin care se
recuperareaza pana la 85% din proteine, 4% grasimi si 5% lactoza. A doua treapta consta in epurarea
electro-fizica cu flotare a zerului deproteinizat, prin care se separa inca 65…80% din substantele
organice ramase. Lichidul rezultat, cu continut redus de substante biologice dizolvate usor digerabile,
va fi epurat biologic. Proteina recuperata in prima treapta va fi utilizata in alimentatia umana, iar
partea separata in a doua treapta va fi utilizata ca furaj in fermele de animale.

Functionare:

Zerul rezultat in procesul de fabricare a branzei se acumuleaza in rezervorul de stocare. De aici, este
pompat in reactorul de hidrolizare, unde este amestecat continu de agitatorul vertical. Cu pompele
dozatoare de acid lactic si enzime,se adauga solutiile care declanseaza procesul de hidrolizare in
conditiile de aciditate si temperature determinate. Dupa precipitare, zerul hidrolizat este pompat in
filtrul centrifug unde se separa materia solida (proteina) care este adunata in vasul de colectare.
Aceasta proteina este utilizata in alimentatia umana, ca supliment nutritive (dupa uscare) sau ca adios
in alte produse lactate. Lichidul rezultat din filtrul centrifug este trimis prin pompare in treapta a
doua, de epurare electro-fizica. Mai intai, ajunge in coloana de reactie cu electroplasma, unde, sub
influenta campului electric si a ionilor de fier, materia organica ramasa se coaguleaza si se aduna sub
forma de flocoane. Lichidul trece, prin curgere gravitationala, in instalatia de flotatie, unde sub
influenta bulelor fine de aer care se insufla la baza bazinului flocoanele se aduna si sunt flotate sub
forma de spuma la suprafata lichidului. Niste racleti aduna spuma intr-un compartiment unde se
decanteaza. Acest namol este pompat intr-un filtru, care, prin centrifugare, il usuca. Aceasta
substanta, colectata intr-un al doilea vas, reprezinta proteina furajera (contine compusi ai fierului, din
procesul de eletrocoagulare). Lichidul filtrat este evacuat in reteaua de canalizare, de unde ajunge in
23
bazinul de omogenizare a statiei de epurare a apelor reziduale de lapte si de aici in treptele de epurare
biologica unde se
realizeaza epurarea finala.

6.1 Etape

Etapa I (Studiul comparativ al metodelor si tehnologiilor utilizate la procesarea zerului,

pentru obtinerea produselor alimentare si industrial).
In primul capitol, se face o trecere in revista a tehnologiilor de procesare a zerului proaspat.
O atentie speciala se acorda metodelor de evidentiere si determinare a componentelor valoroase
alimentare si industriale din zer, precum si metodelor de concentrare si separare a acestora.
Totodata, se face o analiza a procedeelor de separare a componentelor din alte produse alimentare
sub forma lichida, susceptibile de a fi aplicate la procesarea zerului.
Tot in capitolul I au fost analizate metode de evidentiere si determinare a componentelor
valoroase alimentare si industriale si zer – proteine si lactoza..

Lactoza este un principiu alimentar valoros rezultat in urma proceselor de ultrafiltrare fiind
determinata prin reactiide hidroliza. Exista 3 tipuri de reactii, in functie de temperatura hidrolizei si
de acidul folosit. Cele mai bune rezultate s-au realizat in cazul rectiilor de hidroliza cu dioxid de
carbon si cu acizi anorganici.

Proteinele sunt evidentiate prin diferite metode: metoda Kjeldahl – metoda de determinare a
Ntotal, metoda marcarii legaturilor, metoda Biuret, metoda Lowry, metoda absorbtiei UV la 280 nm,
metoda fluorescenta.

In capitolul 2, se arata procedeele si tehnologiile utilizate in procesarea zerului acid. Se face un

studiu al culturilor bacteriene eficiente in transformarea compusilor zerului in componenti alimentari
si industriali usor de extras, precum si o analiza a proceselor de separare a componentelor din zer si a
derivatilor valorosi rezultati in urma proceselor biofizice si biochimice aplicate.S-a realizat studiul
tehnologiilor de procesare al zerului. pentru obtinerea principalilor produsi valorosi ai zerului:
lactoza, proteine, zerul utilizat ca si furaj si etanolul. In procesul de obtinere a lactozei au loc
numeroase transformari, extractii, evaporari: cristalizarea lactozei, centrifugarea lactozei,
desalinizarea, electrodializa.

24
 Cel mai valoros component din zer este reprezentat de proteina din zer concentrat (WPC). Cel
mai utilizat proces de obtinere a proteinelor din zer este ultrafiltrarea. Comercial, proteinele din zer
sunt disponibile in trei variante de concentratii: 35% WPC, 60% WPC, 80% WPC. Obtinerea
proteinelor poate fi realizata concomitent procesului de obtinere a lactozei. In prima etapa are loc
recuperarea proteinelor prin UF urmata de extragerea lactozei prin osmoza inversa.

Se prezinta apoi, in capitolul 3, tehnologiile utilizate pentru epurarea eficienta a zerului . S-au
analizat metodele de epurare fizico-chimica a zerului, biologica anaeroba si a compusilor reziduali
rezultati din tratarea fizico-chimica.

Eliminarea zerului in emisar duce la poluarea acestuia, ducand la binecunoscutul fenomen de

eutrofizare caracterizat prin cresterea de masa vegetala urmata de consum mare de oxigen, afectand
activitatea biocenozelor. Exista mai multe metode de epurare eficianta a zerului. Am analizat
tehnologia de epurare fizico-chimica a zerului, biologica anaeroba si a compusilor reziduali rezultati
in tratarea biologica aeroba.

EtapaII

Elaborare solutie tehnologica noua pentru separarea componentelor din zer si

epurarea lui. Realizare model functional

S-a proiectat si realizat, pe baza unei tehnologii de separare a proteinei si lactozei din zer precum
si de epurare a permeatului final, o instalatie pe care se vor realiza experimente in urmatoarea etapa
in vederea proiectarii si realizarii instalatiei prototip.
Recuperarea proteinelor din zer are loc in prima etapa prin hidrolizare si centrifugare sau prin UF
intr-o treapta sau doua trepte, iar recuperarea lactozei are loc in a doua etapa prin osmoza inversa.
Utilizarea UF si RO sunt justificate economic datorita gradului mare de recuperare a proteinelor si
lactozei
Prin procesele unitare care realizeaza separarea si epurarea zerului, substantele dorite si nedorite sunt
indepartate succesiv din zer si transformate in substante utile, utilizate ca aliment sau ingrasamant.
Fig.4 Flux tehnologic de tratre si epurare zer

25
 Dimensionarea treptelor tehnologice de baza a fost facuta utilizand modele de simulare numerica
a acestora, respectiv a treptelor de oxidare avansata, filtrare, osmoza inversa (RO) si
electrodeionizare continua (CEDI).

Instalatia cuprinde urmatoarele subansamble:

-echipament de pompare si reglare a debitului;
-echipament de hidrolizare a zerului;
-echipament de filtrare si microfiltrare;
-instalatie de osmoza inversa
-echipament de generarea a radicalilor hidroxil in permeat (oxidare avansata);
-instalatii de dozare a solutiilor de reactivi in treapta chimica (coagulant, floculant si pH);
-sistem de pompare, format din 2 pompe de transvazare, una pentru evacuarea hidrolizatului prin

26
treapta de filtrare si osmoza inversa in instalatia de oxidare avansata si tratare fizico-chimica si una
pentru evacuarea clarifiatului in rezervorul final;
-instalatie de automatizare prevazut cu tablou de automatizare si comanda si senzori de pH, de nivel
si de conductivitate.
Ei transmit datele la tabloul de comanda si control, de unde se actioneaza instalatiile si
echipamentele prezentate anterior.

Fig.5 Instalatie MF tratare si epurare zer

Pentru indepartarea prin metode fizico-chimice a substantelor dizolvate ramase in permeat, daca
nu se separa prin treapta de osmoza inversa, s-a apelat la o metoda si un echipament ecologic de
tratare utilizand procedeele combinate de generare a oxigenului activ si a radicalilor hidroxil, urmat
de tratarea amestecului rezultat intr-un flux de sarcini electrice pulsatoriu de medie frecventa, pentru
intensificarea reactilor de oxidare avansata si generarea starii de electro-plasma in apa, in scopul

27
dezinfectiei, transformarii substantelor organice nebiodegradabile in substante organice
biodegradabile, preoxidarii substantelor organice si anorganice si dizolvarii sub forma coloidala a
produsilor rezultati pentru a facilita procesarea in continuare a apei.

Etapa III
In cadrul prezentei etape de cercetare s-au efectuat experimente cu ajutorul modelului functional
al Instalatiei de recuperat proteina si lactoza din zer, utilizand zer provenit de la fabricile de
produse lactate care utilizeaza diferite tehnologii de lucru pentru obtinerea branzeturilor.
Experimentele au fost realizate prin verificarea parametrilor functionali din punct de vedere
fizico-chimic si biochimic, precum si experimentarea instalatiei in ceea ce priveste verificarea
sistemului de separare a proteinei si lactozei.
Pentru evidentierea eficientei parametrilor functionali probele au fost prelevate inainte de
reactorul de hidroliza, dupa microfiltrare, dupa instalatia de osmoza inversa si inainte de intrarea in
statia de epurare. Probele prelevate au fost testate luand in considerare urmatorii parametri de
calitate: materii totale in suspensie (MTS), consumul chimic de oxigen (CCO-Cr), consumul
biochimic de oxigen (CBO5), pH, conductivitate electrica, carbon organic total (COT), proteina
totala, lactoza.
Testele efectuate au evidentiat un randament ridicat de separare a zerului in instalatia de separare
pentru proteina si mai ales pentru lactoza si o reducere a parametrilor CCOCr si CBO 5 in procesul de
preepurare a acestuia utilizand procese electro-chimice, prin utilizarea tehnologiei de oxidare
avansata cu ajutorul radicalilor hidroxil si a metodelor chimice, clarifiatul rezultat avand valori
corespunzatoare pentru epurarea cu apele uzate din statia de epurare existenta.
Analizand parametrii luati in studiu observam o descrestere a valorilor parametrilor functie de
etapa, cu o recuperare in medie de 8% la proteina si 22,5% la lactoza.
Indepartarea substantelor dizolvate ramase in permeat, s-a realizat in trei etape succesive de
separare electra, chimica si fizica, utilizand un echipament de generare a oxigenului activ si a
radicalilor hidroxil, echipamente de tratare chimica cu coagulanti si floculanti si indepartarea
substantelor precipitate si floculate prin flotatie.
Analizand parametrii de intrare in instalatia de epurare si parametrii de iesire a rezultat, in medie, o
eficienta de cca. 78-80% pentru CCOCr si de 71-76% pentru CBO5.
Pe baza datelor experimentale si a datelor privind dimensionarea instalatiei prototip s-a realizat
specificatia tehnica pentru instalatia de recuperare proteina si lactoza si preepurare a permeatului.

28
Proiectarea instalatiei prototip a utilizat datele obtinute la experimentarile pe modelul functional si
cele din specificatia tehnica, urmarindu-se realizarea unei instalatii eficiente cu costuri scazute.
Deoarece s-a constatat ca instalatia de osmoza inversa necesita o intretinere laborioasa, curatare cu
solutii de baze si acizi precum si spalari dupa fiecare ciclu de functionare, in cazul instalatiei prototip
s-a ales varianta de separare a lactozei pe instalatie cu ultrafiltrare cu recirculare repetata,
automatizarea procesului de retinere a lactozei in concentrat fiind realizata cu ajutorul unui senzor de
conductivitate on-line, montat pe bucla de recirculare. Astfel instalatia de separare a proteinei si
lactozei din zer utilizeaza tehnologia de microfiltrare si ultrafiltrare, diferita de solutia modelului
functional bazat pe procedeul de osmoza inversa.

Fig.6 Instalatie tratare zer

Varianta aleasa raspunde atat cerintelor tehnologice cat si necesitatilor economice, reducandu-se
costurile instalatiei, energia electrica de functionare si reactivii necesari pentru intretinere. Pentru
operator se usureaza munca privind exploatarea instalatiei si mentenanta.

29
7. Statii de epurare din industria laptelui
Statia de epurare este o instalatie sau un grup de instalatii construite sau adaptate pentru diminuarea
cantitatii de poluanti din apele uzate. Epurarea apelor uzate constituie ansamblul de procedee prin
care continutul de impuritati de natura minerala,organica,chimica,biologica al acestora este redusa
sub limita tolerata de receptor.

30
Bibliografie

 http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/INDEPARTAREA-REZIDUURILOR-
LICH2523162318.php

 www.science-direct.com

 http://avaxsearch.com/avaxhome_search?
q=Waste+Treatment+in+the+Food+Processing+Industry&commit=Go

 http://www.icpebn.ro/site_ro/cercetare/lezer/obiective.html

 http://www.edwards.ro/content/statie-epurare-industria-laptelui

 http://www.messer.ro/Aplicatii/Protectia_mediului_si_reciclarea_deseurilor/Purificarea_apelo
r uzate/Epurarea

 http://www.geafiltration.com/filtration_library/dairy_process_technology.

31