Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
B.I.O.P.M
PROIECT
CUPRINS
1.GENERALITATI ......................................................................................................................3
1.1 CE ESTE APA UZATA ?............................................................................................................................................3
1.2 EPURAREA APEI - DE CE ?.....................................................................................................................................3
1.3 EPURAREA APELOR UZATE ESTE O PRIORITATE PENTRU NOI TOTI:.......................................................................3
2. ISTORIC SI EVOLUTIE..........................................................................................................4
3. POLUAREA APEI IN INDUSTRIA ALIMENTARA...........................................................5
3.1 APELE REZIDUALE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA ................................................................................................5
3.2 INDICATORII DE APRECIERE A POLUARII APEI.......................................................................................................5
1.Generalitati
Apa este habitatul a sute de specii de pesti, pasari si alte vietati ce sunt dependente de
calitatea apei;
Apa este unul din cele mai importante medii de recreere. Suntem atrasi de rauri, lacuri, plaje,
mari si oceane pentru activitati recreative precum pescuitul, sporturile nautice, plimbari sau
odihna.
Apa uzata, prin incarcatura microbiologica pe care o transporta, este un factor major de risc
pentru sanatatea umana. Calitatea vietii noastre depinde de calitatea apei din jurul nostru.
2. Istoric si evolutie
Primele statii de epurare au aparut in Anglia in secolul XIX. Initial s-au realizat canalizari, care au
rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au facut din Tamisa un rau mort ce degaja miros
pestilential, incat in geamurile parlamentului au trebuit atarnate carpe imbibate cu clorura de calciu.
Abia atunci s-a trecut la realizarea de statii de epurare. Tot in Anglia s-au pus bazele
monitoringului. Parametrul "consum biochimic de oxigen" CBO5 a fost introdus in 1898 si a fost
conceput in concordanta cu realitatile englezesti - temperatura de 20 0C, timp de rezidenta in rau 5
zile, tip de poluare predominanta fiind cea fecaloid-menajera...
In SUA, in 1984 existau 15438 de statii de epurare care deserveau o populatie de 172205000
locuitori, adica 73,1% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al incarcarii organice
masurate prin CBO5 a fost de 84% iar din punct de vedere al suspensiilor de 86,3%. Pentru anul 2005
se prevede atingerea unui nivel de 16980 de statii de epurare care sa deserveasca 243723000
locuitori, adica 86,6% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al incarcarii organice
masurate prin CBO5 e planificat sa atinga 89,9% iar din punct de vedere al suspensiilor de 88,9%.
Statiile compacte ORM de epurare a apelor uzate sunt folosite in zonele neracordate la reteaua de
canalizare si elimina complet necesitatea de a construi fose septice vidanjabile. Reprezinta o
alternativa economica si moderna, eliminand definitiv toate inconvenientele foselor septice:
vidanjare la intervale scurte, mirosuri urate, pericol constant de infestare a apelor din panza freatica,
constructii masive si scumpe din beton, restrictii de proiectare, s.a. Apa care rezulta din procesul de
tratare corespunde normelor europene si normei nationale NTPA 001, permitand astfel deversarea in
orice emisar, precum raurile, baltile, lacurile, marea, etc. Statiile compacte de epurare ORM dispun
de numeroase referinte in tara si strainatate pentru: case sau vile individuale, grupuri de case sau
parcuri rezidentiale, spatii de birouri, comerciale sau de productie, hoteluri si alimentatie publica,
pensiuni turistice si zone de agrement, campinguri, unitati militare, organizari de santier si multe
altele.
4
In SUA tot mai putine ape uzate dupa epurare se descarca din nou in emisar. Se infiltreaza in sol sau
se utilizeaza pentru irigatii, in industrie, pentru recreere (lacuri), pentru piscicultura, si chiar ca sursa
de apa potabila, dupa descarcare in lacuri sau injectare in sol sau chiar direct, dar cu supunere la
preparare avansata. De exemplu in SUA se utilizeaza ape uzate la prepararea de apa potabila in orase
ca Palo Alto, Denver, El Paso si chiar Washington DC Aceasta e destul de scumpa, dar totusi mai
ieftina decat desalinizarea apei marine de exemplu, de aceea tehnologia se raspandeste in tari arabe si
africane.
Deversarea apelor reziduale in cursurile de apa receptoare trebuie sa nu pericliteze flora si fauna
acvatica a acestora sau sa faca apa improprie pentru industrie sau pentru consum (ca apa potabila).
In tara noastra, apele de suprafata receptoare se impart in trei categorii de bazine:
I bazine naturale pentru alimentari centrale cu apa potabila;
II bazine pentru alimentarea cu apa a industriei alimentare si a centrelor piscicole;
III bazine numai pentru agrement sau scopuri arhitectonice.
I
Unitate de masura
1
2
Conditii pentru regimul oxigenului
Oxigen dizolvat, mg/l
6
CBO5, mg/l max.
5
CCO-Mn, mg/l max.
10
CCO-Cr, mg/l max.
10
Conditii de mineralizare
Cloruri, mg/l max.
250
Sulfati, mg/l max.
200
Calciu, mg/l max.
150
Magneziu, mg/l max.
50
Reziduu uscat la 105C, mg/l
750
max.
II
3
III
4
5
7
15
20
4
12
25
30
300
400
200
100
300
400
300
200
1000
1200
150-500mg/l max.
20-40
40-100
100-300
3001000
25-60
60-150
150-450
4501500
30-100
100-250
250-750
7502500
Fara culoare
Miros
Fara miros
100.000
Indicatorii chimici
pH, unitati de pH
6,5-8,5
0,1
0,005
0,05
0,05
max.
Fier total, mg/l max.
Fenoli antrenabili cu vapori de
apa (monofenoli), mg/l max.
Fluor, mg/l max.
Nu
se
normeaza
0,3
0,5
0,3
0,001
0,02
0,05
50
0,5
Lipsa
0,1
0,3
0,8
13
0,001
30
0,1
0,1
sti-
0,0001
0,05
0,1
Pentru a corespunde acestor conditii de deversare, apele reziduale provenite din industria
alimentara trebuie mai intai sa fie supuse procesului de epurare. De cele mai multe ori insa, in
industria alimentara se practica doar o preepurare a apelor reziduale, care apoi sunt deversate in
reteaua de canalizare.
Materiile grosiere in suspensie sunt reprezentate de resturi vegetale si animale, de bucati de lemn
si/sau hartie. Indepartarea acestora se realizeaza prin trecerea apelor reziduale prin gratare metalice
cu spatii adecvate intre bare, care permit retinerea suspensiilor respective. De obicei se folosesc
gratare fine, cu spatii intre bare de 10-25mm si gratare rare, cu spatii intre bare de 51-64mm. In
functie de necesitati, se pot folosi si gratare cu spatii mai largi, de 100-150mm. Pentru suspensii de
dimensiuni mai mari se pot folosi si site rotative, site plane vibratoare, instalatii de predecantare etc.
10
11
Neutralizarea apelor reziduale decantate este obligatorie pentru apele care contin cantitati mari de
acizi sau baze.
Se realizeaza prin:
amestecarea apelor reziduale cu caractere diferite (acid + baze) inaintea deversarii;
amestecarea apelor cu caracter acid cu apa de la retea;
adaosul de agenti de neutralizare (var).
Clorinarea apelor reziduale se aplica atunci cand exista riscul prezentei microorganismelor
patogene si a unor larve. In acest caz doza de clor lichid este de 1-30 mg/l.
Extractia se bazeaza pe diferenta de solubilitate a poluantilor din apele reziduale in doua
lichide nemiscibile aflate in contact intim. Se foloseste in special pentru indepartarea fenolului din
apele reziduale.
Adsorbtia se foloseste pentru indepartarea substantelor organice in concentratii scazute, cum
sunt detergentii si unele substante heterociclice, care sunt dificil sau imposibil de indepartat prin
tratament biologic conventional.
Flotarea se foloseste pentru indepartarea materiilor solide din apa, dupa saturarea acesteia cu
aer sub presiune.
12
Foloseste capacitatea naturala de autoepurare a solului si apelor, care asigura un grad de epurare de
peste 90%. Se realizeaza prin campuri de irigare, campuri de infiltrare si iazuri biologice. Datorita
suprafetelor mari de teren necesare, epurarea biologica naturala are aplicatii restranse.
Campurile de irigare sunt terenuri pe care apa este distribuita prin pompare sau curgere
naturala, dispersarea acesteia fiind realizata prin santuri de irigare sau tuburi de drenaj perforate
ingropate in sol la 0,5 m adancime.
Campurile de infiltrare necesita sisteme de drenaj prin care apa ajunge in sol. Acestea, de
obicei, se amenajeaza impreuna cu campurile de irigare in situatiile in care irigarea la suprafata, din
motive igienice, nu este permisa. In ambele situatii, degradarea poluantilor din apele reziduale se
realizeaza de catre microorganismele existente in sol.
Iazurile biologice (Fig.1) sunt lacuri naturale sau artificiale de 0,5-1,5 m adancime, care nu
necesita aerare artificiala si previn impurificarea apelor subterane. Degradarea substantelor
organice, in acest caz, se datoreaza microorganismelor existente in apa si se realizeaza prin procese
de autoepurare naturala.
Fig.1 Iaz biologic:1-alimentare cu apa reziduala; 2-fund impermeabilizat; 3-evacuare apa tratata.
Epurarea biologica anaeroba se realizeaza in prezenta unor bacterii facultative si anaerobe, care in
prima etapa descompun substantele organice pana la acizi organici, ca apoi in etapa urmatoare sa
transforme acesti acizi cu obtinere de biogaz (metan si dioxid de carbon).
Epurarea biologica aeroba se realizeaza in instalatii cu biomasa fixa (biofiltre sau contactoare
rotative) si in bazine cu namol in care biomasa este distribuita in toata apa supusa tratarii.
Biofiltrele sunt filtre cu material filtrant (piatra sparta, mase plastice etc.) pe care
microorganismele adera si formeaza un strat activ biologic (biofiltru).
Instalatiile de aerare cu namol activ realizeaza epurarea biologica in prezenta unui amestec
de microorganisme (bacterii, protozoare, metazoare si mucegaiuri), in care rolul principal il au
bacteriile. Aerul este asigurat folosind diferite procedee de aerare.
Schema unei instalatii de epurare a apelor reziduale folosind un bazin de aerare cu namol activ este
prezentata in Fig.2.
Fig.2 Instalatie de epurare cu bazin de aerare cu namol activ: 1 - alimentare cu apa reziduala; 2 - bazin de
egalizare; 3 - bazin de amestecare ape reziduale cu solutii de saruri nutritive; 4 - bazin de aerare cu namol activ; 5 agitator; 6 - evacuare apa tratata; 7 - decantor de namol; 8 - evacuare namol; 9 - raclor pentru evacuarea namolului din
decantor; 10 - vas preparare solutii nutritive.
14
Contactoarele rotative sunt instalatii de epurare cu biomasa fixata pe discuri rotative la care
aerarea se realizeaza alternativ.
Epurarea biologica anaeroba se realizeaza in aparate inchise, care nu permit accesul aerului,
numite fermentatoare anaerobe. Procesul de degradare anaeroba este mai lent comparativ cu cel
aerob si cuprinde doua etape.
In prima etapa, denumita etapa acetogena, microorganismele anaerobe care participa la degradare
secreta enzime care transforma moleculele organice complexe, prezente in apele reziduale, in
compusi mai simpli ca: acizi (acetic, propionic, butiric), aldehide, cetone etc.
In etapa a doua denumita etapa metanogena, compusii simpli rezultati sunt transformati de celulele
bacteriene in apa, dioxid de carbon si metan.
Cantitatea si compozitia gazului rezultat din fermentare este dependenta de compozitia organica a
apei reziduale supuse epurarii si de natura microorganismelor.
Schema unui fermentator anaerob cu incalzire printr-un schimbator de caldura extern este
prezentata in Fig.3.
Fig.3 Fermentator anaerob cu incalzire printr-un schimbator de caldura extern: 1 - alimentare cu apa
reziduala concentrata sau cu namol; 2 - robinet cu mai multe cai; 3 - schimbator de caldura; 4 - fermentator anaerob; 5 biogaz; 6 - sistem de reglare a presiunii; 7 - decantor secundar; 8 - evacuare apa tratata; 9 - evacuare namol excedentar
spre valorificare; 10 - pompa recirculare namol; 11 - namol recirculat; 12 - pompe recirculare pentru mentinerea
temperaturii in fermentator.
15
16
2.
3.
4.
pH-ul, fiecare factor a fost folosit pentru a optimiza indepartarea COD superior.
Parametrii de functionare J, m, t si pH-ul au variat intre 61.73 - 308.64 A/m2, 0-2 g / l, 10-90 min
si respectiv 5-11. Valoarea optima a lui J, t si pH-ul au fost gasite 270 A/m2, 50 min, si respectiv
7.0 , in timp ce m s-a dovedit a fi zero.
Analiza fizico-chimica a electrozilor de fier si reziduurilor (namol si spuma) a fost efectuat pentru a
intelege mecanismul metodei electrochimice(M.E), precum si pentru a studia aspectul de eliminare a
reziduurilor generate in timpul acestui procedeu.
Mecanismul de eliminare a dioxidului de carbon prin M.E pare sa fie o combinatie de electrocoagulare, electro-flotatie si electro-oxidare..
Apele uzate din industria lactatelor sunt tratate in general, folosind metode biologice, cum ar fi :
lagune gazoase;
scurgere cu filtru;
Procesele biologice aerobe au nevoie de un nivel ridicat de energie intrucat, efluentii tratati prin
aceste procese au nevoie de tratament suplimentar.
Pe de alta parte, metodele fizico-chimice care s-au dovedit a fi de succes sunt cele de coagulare /
floculare.
Recent Kushwaha a studiat tratamentul de adsorbtie a apelor uzate din ind laptelui cu carbon
activat si resturi de cenusa rezultate din zgura.
Printre metode fizico-chimice, tratamentul electrochimic este unul dintre procesele avansate care
ofera eficienta mare prin indepartarea in reactoare compacte cu echipamente simple pentru controlul
si functionare operatiilor de proces.
Apele reziduale bogate in nutrienti cum ar fi cele din industria laptelui dar si cele provenite de la
restaurante au fost tratate cu success prin aceasta metoda.
Tratamentul prin metoda electrochimica a fost studiat de Sergil si Ozac care au folosit electrodul
de Fe si au observat semnificative eliminari de CO2 si substante grase in timp ce Thamango a folosit
electrozii de Al si au obsevat pe langa eliminarea de CO 2 si eliminare de N dar si diminuarea
turbiditatii cu 61-100%.
In cadrul metodei electrochimice de epurare a apelor uzate unul dintre cei 4 parametri variaza , iar
ceilalti 3 raman constanti.
18
Aspecte de eliminare a reziduurilor (spuma si namol), sunt o problema mare lipsesc in aceste
doua studii cu privire la epurarea apelor din industria laptelui..
In studiul de fata, probele de apa pentru analiza au fost preparate prin dizolvarea a 4 g de lapte
praf /litru de apa distilata.
Principalele caracteristici ale apei reziduale folosite au fost:
CO2= 3900 mg / l;
cantitatea totala de solide (TS) = 3,090 mg / l;
turbiditatea = 1744 NTU;
conductivitate = 220 s / cm;
clorura = 31 mg / l;
azot total (TN ) = 113.18 mg / l;
pH = 6.3 - 6.8.
Tab.3 Factorii si rezultatele obtinute in urma tartarii apelor reziduale din industria laptelui cu
electrozi de Fe:
19
Nr crt
J (X1)
m (X2)
t (X3)
pHo (X4)
% COD eliminat
Experimental Estimat
123.46
0.5
30
6.5
25.62
30.61
246.91
0.5
30
6.5
60.23
49.47
123.46
1.5
30
6.5
9.62
7.08
246.91
1.5
30
6.5
23.69
29.23
123.46
0.5
70
6.5
64.23
55.00
246.91
0.5
70
6.5
64.23
63.58
123.46
1.5
70
6.5
32.31
37.64
246.91
1.5
70
6.5
60.23
49.51
123.46
0.5
30
9.5
10.38
17.31
10
246.91
0.5
30
9.5
25.00
24.81
11
123.46
1.5
30
9.5
6.15
11.95
12
246.91
1.5
30
9.5
17.31
22.74
13
123.46
0.5
70
9.5
25.00
24.61
14
246.91
0.5
70
9.5
23.08
21.82
15
123.46
1.5
70
9.5
18.46
25.42
16
246.91
1.5
70
9.5
25.77
25.93
20
Unde:
-
Astfel, proteine continute de apele uzate provenite din industria laptelui sunt incarcate negativ la
pH> pHiso (= 4,2). Aceste proteine din lapte ajung sa fie destabilizate de specii de fier incarcate
pozitiv ca Fe2 +, Fe (OH) +, etc .
Particulele coloidale prezente in apele reziduale din industria lacatatelor se unesc pentru a forma
agregate floculate de
asemenea, speciile de Fe(OH)2 formate la pH ridicat ajuta la indepartarea coloizilor prin coagulare.
Substantele organice prezente in apele uzate din industria laptelui sunt luate de la suprafata
solutiei prin electro-flotatie, deoarece acestea se formeaza un strat de spuma ce contine bule de gaz
la suprafata apelor
Produsele din metal hidrolizat coaguleaza poluanti care se stabilizeaza sub forma de namol. De
asemenea, Cl2 oxideaza indirect substantele organice prezente in apele reziduale la dioxid de carbon
si apa sau alti oxizi.Analiza termica de eliminare a reziduurilor a fost efectuata pentru a studia
degradarile termice caracteristicile ale namolului generat si gunoiului.
Din punct de vedere biochimic, apele reziduale de la intreprinderile de prelucrare a laptelui
ocupa o pozitie deosebita, deoarece pot trece foarte repede in stadiul de fermentatie acida datorita
continutului lor in lactoza. In acest proces, lactoza poate fi transformata in acid lactic, acid butiric,
acid propionic si gaze (dioxid de carbon, hidrogen).
Astfel apele reziduale devin acide, iar scaderea pH-ului sub 3 duce la precipitarea proteinelor.
Temperatura de 28-35C a apelor reziduale accelereaza procesele fermentative. Volumul apelor
reziduale industriale, de la intreprinderile de prelucrare a laptelui, este dependent de tipul de produs
lactat ce urmeaza a fi prelucrat, de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei etc.
Tipul
de
Reziduu, mg/l
apa
reziduala
Primir
Protein
e
Lipi
de
Total
fix
mg/l
1500-
500-
200-
Lacto
za
mg
/l
300
p
H
unita
mg/l
ti de
200-
pH
8,3-
e lapte
Fabricare
4600
400-
1700
300-
1000
20-
-1100
100
1400
20-
10,1
6,5-
unt
Fabricare
7500
1200-
2100
400-
2900
400-
-600
300-
1600
9,7
4,3-
branzeturi 16200
Ape rezi1200-
2900
700-
2000
340-
500
240
100-9400
350-
7,9
7,422
duale
to-
tale
3100
1800
380
-350
920
9,4
Indicatorii
de
Deb
intreprindere
it,
m3/m3
CCO,
mg/l
CB
Sus-
Li-
O5,
pensii,
pide,
mg/l
mg/l
mg/l
Produ
se
15,0
lactate
Lapte
si unt
15,7
8000
420
0
1510
0
260
0
650
72
0
520
30200
31400
Azot
mg/l
180
2600
300
4900
1600
Fosfor,
mg/l
12
0
70
Cloruri, mg/l
400
680
Branz
eturi (telemea si
produse
41,0
6250
0
65
0
14700
proaspete)
Prima etapa in epurarea acestor ape reziduale este separarea grasimilor (trecerea prin
separatoare), urmata apoi de o tratare cu coagulanti si dezinfectanti. Apele reziduale acide (cu
continut de acid lactic) se neutralizeaza cu var pana la pH = 7,6-7,8.
Epurarea biologica se poate realiza in mod natural (irigatii) sau dirijat, in biofiltre sau bazine
de aerare cu namol activ, in care apele reziduale se introduc dupa o prealabila diluare cu ape de
racire, daca acestea nu sunt refolosite.
23
Functionare:
Zerul rezultat in procesul de fabricare a branzei se acumuleaza in rezervorul de stocare. De aici, este
pompat in reactorul de hidrolizare, unde este amestecat continu de agitatorul vertical. Cu pompele
dozatoare de acid lactic si enzime,se adauga solutiile care declanseaza procesul de hidrolizare in
conditiile de aciditate si temperature determinate. Dupa precipitare, zerul hidrolizat este pompat in
filtrul centrifug unde se separa materia solida (proteina) care este adunata in vasul de colectare.
Aceasta proteina este utilizata in alimentatia umana, ca supliment nutritive (dupa uscare) sau ca adios
in alte produse lactate. Lichidul rezultat din filtrul centrifug este trimis prin pompare in treapta a
24
doua, de epurare electro-fizica. Mai intai, ajunge in coloana de reactie cu electroplasma, unde, sub
influenta campului electric si a ionilor de fier, materia organica ramasa se coaguleaza si se aduna sub
forma de flocoane. Lichidul trece, prin curgere gravitationala, in instalatia de flotatie, unde sub
influenta bulelor fine de aer care se insufla la baza bazinului flocoanele se aduna si sunt flotate sub
forma de spuma la suprafata lichidului. Niste racleti aduna spuma intr-un compartiment unde se
decanteaza. Acest namol este pompat intr-un filtru, care, prin centrifugare, il usuca. Aceasta
substanta, colectata intr-un al doilea vas, reprezinta proteina furajera (contine compusi ai fierului, din
procesul de eletrocoagulare). Lichidul filtrat este evacuat in reteaua de canalizare, de unde ajunge in
bazinul de omogenizare a statiei de epurare a apelor reziduale de lapte si de aici in treptele de epurare
biologica unde se
realizeaza epurarea finala.
6.1 Etape
Etapa I (Studiul comparativ al metodelor si tehnologiilor utilizate la procesarea zerului,
pentru obtinerea produselor alimentare si industrial).
In primul capitol, se face o trecere in revista a tehnologiilor de procesare a zerului proaspat.
O atentie speciala se acorda metodelor de evidentiere si determinare a componentelor valoroase
alimentare si industriale din zer, precum si metodelor de concentrare si separare a acestora.
Totodata, se face o analiza a procedeelor de separare a componentelor din alte produse
alimentare sub forma lichida, susceptibile de a fi aplicate la procesarea zerului.
Tot in capitolul I au fost analizate metode de evidentiere si determinare a componentelor
valoroase alimentare si industriale si zer proteine si lactoza..
Lactoza este un principiu alimentar valoros rezultat in urma proceselor de ultrafiltrare fiind
determinata prin reactiide hidroliza. Exista 3 tipuri de reactii, in functie de temperatura hidrolizei si
de acidul folosit. Cele mai bune rezultate s-au realizat in cazul rectiilor de hidroliza cu dioxid de
carbon si cu acizi anorganici.
Proteinele sunt evidentiate prin diferite metode: metoda Kjeldahl metoda de determinare a
Ntotal, metoda marcarii legaturilor, metoda Biuret, metoda Lowry, metoda absorbtiei UV la 280 nm,
metoda fluorescenta.
25
EtapaII
Elaborare solutie tehnologica noua pentru separarea componentelor din zer si
epurarea lui. Realizare model functional
S-a proiectat si realizat, pe baza unei tehnologii de separare a proteinei si lactozei din zer precum
si de epurare a permeatului final, o instalatie pe care se vor realiza experimente in urmatoarea etapa
in vederea proiectarii si realizarii instalatiei prototip.
26
Recuperarea proteinelor din zer are loc in prima etapa prin hidrolizare si centrifugare sau prin UF
intr-o treapta sau doua trepte, iar recuperarea lactozei are loc in a doua etapa prin osmoza inversa.
Utilizarea UF si RO sunt justificate economic datorita gradului mare de recuperare a proteinelor si
lactozei
Prin procesele unitare care realizeaza separarea si epurarea zerului, substantele dorite si nedorite sunt
indepartate succesiv din zer si transformate in substante utile, utilizate ca aliment sau ingrasamant.
Fig.4 Flux tehnologic de tratre si epurare zer
Dimensionarea treptelor tehnologice de baza a fost facuta utilizand modele de simulare numerica
a acestora, respectiv a treptelor de oxidare avansata, filtrare, osmoza inversa (RO) si
electrodeionizare continua (CEDI).
27
28
Pentru indepartarea prin metode fizico-chimice a substantelor dizolvate ramase in permeat, daca
nu se separa prin treapta de osmoza inversa, s-a apelat la o metoda si un echipament ecologic de
tratare utilizand procedeele combinate de generare a oxigenului activ si a radicalilor hidroxil, urmat
de tratarea amestecului rezultat intr-un flux de sarcini electrice pulsatoriu de medie frecventa, pentru
intensificarea reactilor de oxidare avansata si generarea starii de electro-plasma in apa, in scopul
dezinfectiei,
transformarii
substantelor
organice
nebiodegradabile
in
substante
organice
Etapa III
In cadrul prezentei etape de cercetare s-au efectuat experimente cu ajutorul modelului functional
al Instalatiei de recuperat proteina si lactoza din zer, utilizand zer provenit de la fabricile de
produse lactate care utilizeaza diferite tehnologii de lucru pentru obtinerea branzeturilor.
29
Experimentele au fost realizate prin verificarea parametrilor functionali din punct de vedere
fizico-chimic si biochimic, precum si experimentarea instalatiei in ceea ce priveste verificarea
sistemului de separare a proteinei si lactozei.
Pentru evidentierea eficientei parametrilor functionali probele au fost prelevate inainte de
reactorul de hidroliza, dupa microfiltrare, dupa instalatia de osmoza inversa si inainte de intrarea in
statia de epurare. Probele prelevate au fost testate luand in considerare urmatorii parametri de
calitate: materii totale in suspensie (MTS), consumul chimic de oxigen (CCO-Cr), consumul
biochimic de oxigen (CBO5), pH, conductivitate electrica, carbon organic total (COT), proteina
totala, lactoza.
Testele efectuate au evidentiat un randament ridicat de separare a zerului in instalatia de separare
pentru proteina si mai ales pentru lactoza si o reducere a parametrilor CCOCr si CBO 5 in procesul de
preepurare a acestuia utilizand procese electro-chimice, prin utilizarea tehnologiei de oxidare
avansata cu ajutorul radicalilor hidroxil si a metodelor chimice, clarifiatul rezultat avand valori
corespunzatoare pentru epurarea cu apele uzate din statia de epurare existenta.
Analizand parametrii luati in studiu observam o descrestere a valorilor parametrilor functie de
etapa, cu o recuperare in medie de 8% la proteina si 22,5% la lactoza.
Indepartarea substantelor dizolvate ramase in permeat, s-a realizat in trei etape succesive de
separare electra, chimica si fizica, utilizand un echipament de generare a oxigenului activ si a
radicalilor hidroxil, echipamente de tratare chimica cu coagulanti si floculanti si indepartarea
substantelor precipitate si floculate prin flotatie.
Analizand parametrii de intrare in instalatia de epurare si parametrii de iesire a rezultat, in medie, o
eficienta de cca. 78-80% pentru CCOCr si de 71-76% pentru CBO5.
Pe baza datelor experimentale si a datelor privind dimensionarea instalatiei prototip s-a realizat
specificatia tehnica pentru instalatia de recuperare proteina si lactoza si preepurare a permeatului.
Proiectarea instalatiei prototip a utilizat datele obtinute la experimentarile pe modelul functional si
cele din specificatia tehnica, urmarindu-se realizarea unei instalatii eficiente cu costuri scazute.
Deoarece s-a constatat ca instalatia de osmoza inversa necesita o intretinere laborioasa, curatare cu
solutii de baze si acizi precum si spalari dupa fiecare ciclu de functionare, in cazul instalatiei prototip
s-a ales varianta de separare a lactozei pe instalatie cu ultrafiltrare cu recirculare repetata,
automatizarea procesului de retinere a lactozei in concentrat fiind realizata cu ajutorul unui senzor de
conductivitate on-line, montat pe bucla de recirculare. Astfel instalatia de separare a proteinei si
lactozei din zer utilizeaza tehnologia de microfiltrare si ultrafiltrare, diferita de solutia modelului
functional bazat pe procedeul de osmoza inversa.
30
Varianta aleasa raspunde atat cerintelor tehnologice cat si necesitatilor economice, reducandu-se
costurile instalatiei, energia electrica de functionare si reactivii necesari pentru intretinere. Pentru
operator se usureaza munca privind exploatarea instalatiei si mentenanta.
31
Bibliografie
http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/INDEPARTAREAREZIDUURILOR- LICH2523162318.php
www.science-direct.com
32
http://avaxsearch.com/avaxhome_search?
q=Waste+Treatment+in+the+Food+Processing+Industry&commit=Go
http://www.icpebn.ro/site_ro/cercetare/lezer/obiective.html
http://www.edwards.ro/content/statie-epurare-industria-laptelui
http://www.messer.ro/Aplicatii/Protectia_mediului_si_reciclarea_deseurilor/Purificarea_apel
or uzate/Epurarea
http://www.geafiltration.com/filtration_library/dairy_process_technology.
33