UNIVERSITATEA TEHNICĂ ˮGHEORGHE ASACHIˮ DIN IAŞI

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR

Departamentul
SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

REFERAT - CERC STUDENTESC

TEHNOLOGII APLICATE
IN
EPURAREA APELOR UZATE

Profesor Coordonator
Conf.Dr.Ing. – Maria BACIU

Student
IONEL Cristinel
An – lV/Grupa - 9404

Anul - 2019 -

1
Cuprins
Cap.1. Introducere
Cap.2. Poluarea apelor
2.1. Cauzele poluarii apei
2.2. Clasificarea poluantilor
Cap.3. Prezentarea generala a SPAU
3.1. Staţie de Epurare ape uzate
Cap.4. Descriere flux tehnologic
4.1. Camera de intrare
4.2. Statia de pompare
4.3. Cladirea gratarelor fine
4.4. Deznisipatorul si Separatorul de grasimi
4.5. Decantoare primare
4.6. Deversor - Treapta mecanica intermediare
4.7. Bazine de aerare
4.8. Bazinele de decantare secundara
4.9. Statii pompare NAR si Statii pompare NAE
4.10. Statie de pompare – Efluent - raul Bahlui
4.11. a.Ingrosatorul gravitational
4.11. b. Ingrosatoarele mecanice pentru namolul activ in exces (NAE)
4.12. Digestoarele
4.13. Bazine de fermentare secundare a namolului
4.14. instalatia de dezhidratare a namolului
4.15. Platforme pentru uscarea namolului
4.16. Arzatorul de gaz
4.17. Co-generatorul de biogaz
Cap. Incheiere
Bibliografie

2
Cap. 1. Introducere
In prezent circa 1,2 miliarde de oameni duc lipsa apei, 3 miliarde de oameni nu dispun de
apa potabila curata, iar 3-4 milioane de oameni - majoritatea copii - mor anual din cauze
datorate lipsei de apa sau din cauza bolilor hidrice cum ar fi dizenteria, febra tifoida, holera.
Mai ingrijorator este, insa faptul ca aceste cifre cresc in fiecare zi.
Diversi compusi ai apei netratate provoaca adevarate dezastre: compusii nitritilor cu
proteinele pot provoca cancer, iar amoniul poate provoca encefalopatia hepatica, tulburari de
concentrare sau oboseala. Din pacate, nitratii si amoniul din apa nu dispar prin fierbere.
Astfel, metodele de epurare nu sunt la indemana consumatorilor casnici, nici macar a celor
industriali ce nu sunt specializati in aceasta directie sau care nu acorda o importanta deosebita
acestui proces.
Fara apa viata nu e posibila pe Pamant, iar fara apa curata nu e posibila nici viata omului.
Apa - este o substanta chimica indispensabila. Adesea se spune ca este izvorul vietii. Fara
ea oamenii nu pot exista. Este constituentul major al corpului uman sau animal. Este mediul
in care se petrec toate reactiile biochimice care intretin viata, izvor de energie. Asadar, este o
necesitate imperioasa pentru existenta omului, precum si pentru dezvoltarea unui numar mare
de ramuri industriale. Sistemul de furnizare a apei trebuie sa asigure comunitatii, industriei si
agriculturii o cantitate adecvata de apa de o calitate situata intre niste parametrii considerati
normali.
Pe langa tratarea apei de baut, o problema de mare importanta pentru asigurarea
continuitatii vietii pe pamant o reprezinta tratarea apei reziduale.
Din pacate nu toate sursele de apa sunt curate, iar pentru a refolosi apa apare necesitatea
tratarii apei uzate.
Efectul de poluare a apelor uzate - neepurate sau insuficient epurate asupra apelor de
suprafata se manifesta in principal prin continutul de materii in suspensie, de materii
organice, in saruri nutritive, amoniu si in microorganisme patogene.
De exemplu, sarurile nutritive de azot si fosfor provoaca eutrofizarea apelor de suprafata,
cu efect de consumare a oxigenului dizolvat necesar pentru vietatile acvatice. Amoniul este
deosebit de toxic pentru vietatile acvatice. Apele uzate neepurate sau insuficient epurate
polueaza apele subterane cu nitrati, amoniu si bacteriologic.
Calitatea apei de baut a fost si este un inportant factor pentru intretinerea vietii pe
pamant. Prin calitate se impune o anumita compozitie a apei, adica ceea ce ar trebui sa
contina si ceea ce nu ar trebui sa contina. Astfel apare si problema eliminarii
microorganismelor.
In functie de aceste criterii, se poate vorbi despre:
• apa curata
• apa murdara

3
Cap. 2. Poluarea apelor

Poluarea apelor - afecteaza calitatea vietii la scara planetara . Apa reprezinta sursa de
viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata .
Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de
ordin fizic , chimic si bacteriologic.
Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa , 15 si jumatate dintre el ear
contine apa sarata a oceanelor si marilor . Din jumatatea de pahar ramasa , mare parte este
inglobata fie in gheturile polare , fie este prea poluata pentru a putea fi folosita drept apa
potabila si astfel , ceea ce mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei
lingurite . Din consumul mondial de apa , 69% este repartizat agriculturii , 23 % industriei si
numai 8% in domeniul casnic .

2. 1.Cauzele poluarii apei :

➢ Scurgeri accidentale de reziduuri de le diverse fabrici , dar si deversari deliberate a

unor poluanti ;
➢ Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane , mai ale
produse petroliere ;
➢ Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol
fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica ;
➢ Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice ;
➢ Deseurile si reziduurile menajere ;
➢ Sarea presarata in timpul iernii pe sosele , care este purtata prin sol de apa de ploaie si
zapada topita ;
➢ Depunerile de poluanti din atmosfera , ploile acide.
Poluantii apei - sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida , lichida
sau gazoasa , in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei , facand-o
daunatoare sanatatii.

2.2. Clasificarea poluantilor :

Poluanti de natura fizica :
• depunerile radioactive ;
• ape folosite in uzine atomice ;
• deseuri radioactive ;
• ape termale ;
• lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centrelor
termoelectrice si atomo-electrice.
Poluanti de natura chimica :
Mercurul provenit din :
• deseuri industriale ;
• inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deterioarea
unor termometre sau tuburi fluorescente ;
• ingerarea accidentala de compusi anorganici ;
• deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.
Azotatii - proveniti din :
• ingrasaminte chimice;

4
 • detergenti ;
• pesticide organofosforice ;
Cadmiul - provenit din :
• ape in care s-au deversat reziduuri de cadmiu ;
• aerosoli .
Plumbul - provenit din :
• evacuarile uzinelor industriale ;
• gazele de esapament ale autovehiculelor ;
• manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca active antidetonant de benzina .
Zincul - provenit din :
• apa sau bauturi cu continut de zinc ;
• ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele );
• dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase , din deseuri sau scapari
industriale ;
Hidrocarburile - provenite din :
• gazele de esapament ale autovehicuelor ;
• scurgerile de titei ;
• arderea incomplete a combustibililor fosili (carbuni , petrol si gaze naturale );
• arderea incompleta a biomasei (lemnul , tutunul ) ;
• fumul de tigara
Pesticidele , insecticidele , fungicidele - provenite din :
• ape reziduale de la fabricile de produse antideparazitare ;
• pulverizarile aeriene ;
• spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate ;
• detergenti .
Plouanti de natura biologica :
• microorganismele patogene ;
• substantele organice fermentescibile .
In viata colectivitatilor umane apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea
igenei personale .In emdie , in 24 de ore , un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10 l
de apa .
Mirosul apei - provenite de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii
cu substante organice in descompunere , al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale.
Cu cat apa contine mai multe substante organice cu atat mirosul este mai usor de perceput
Culoarea apei - poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel :
➢ apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu
ape industriale care contin fier ;
➢ apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;
➢ apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau
neagra;
➢ ionii de fier dau apelor o culoare galbena ;
➢ ionii de cupru confera apei o culoare albastra ;
➢ apele care contin argila coloidala au o culoare galben – bruna;

5
Cap. 3. Prezentarea generala a SPAU
Staţie de Epurare ape uzate
Schema montaj reţele tehnologice - Staţie de epurare ape uzate

Descriere - SEAU
SEAU Dancu - mai are în componenţă câte un denisipator, un separator de grăsimi,
decantoare primare, staţii pompare nămol primar, bazine de aerare, decantoare secundare
(componentele descrise până acum fiind specifice ambelor linii), staţie pompare nămol
recirculat şi în exces, instalaţie de îngroşare mecanică a nămolului activ, bazine de îngroşare
statică a nămolului activ, staţie de pompare nămol îngroşat mecanic, staţie de pompare nămol
pentru fermentare primară şi deshidratare, bazine pentru depozitarea nămolului fermentat,
instalaţie de deshidratare, paturi de depozitare a nămolului deshidratat, decantor circular
(decantor radial secundar - DRS), bazine pentru stabilizare biologică anaerobă (metantancuri),
cameră de măsurare a biogazului, rezervor de biogaz, flacără de biogaz, unitatea de cogenerare
a biogazului, unitatea boilerelor, acestea fiind caracteristice Liniei II.

6
Statia de Epurare ape uzate - are in componenta sa următoarele obiecte:
Pentru linia I :
Camera de admisie ape uzate (comună liniilor I şi II).
Două grătare rare (distanţa dintre lamele 60 mm), fiecare cu o capacitate de lucru de 4800 l/s
(deci o capacitate de rezervă de 100%).
Elevator (cu un volum de 5m3), adăpostit lângă jgheabul de filtrare.
Grătar rar (distanţa dintre lamele 60 mm), având o înclinaţie de 60º, prevăzut cu greblă
automată de curăţare, având capacitate de lucru de 4200 l/s.
Staţie pompare ape uzate (SPAU) 1. – capacitate maximă de preluare ape uzate 4200 l/s
Grătare fine (distanţa dintre lamele 30 mm).
Sistem de deznisipare şi Separare a grăsimilor prevazut cu pod raclor
Decantoare primare (în număr de patru), fiecare dintre ele având câte un pod rulant
Staţie de pompare nămol primar linia I.
Canal deversor treaptă mecanică linia I.
Bazine de aerare (în număr de 8 cu câte două compartimente pe fiecare bazin).
Decantoare secundare liniare (în număr de 6, cu câte două celule pentru fiecare bazin).
Canal deversor treaptă biologică, comun liniilor I şi II.
Pentru Linia II :
Cameră de admisie ape uzate (comună liniilor I şi II).
Jgheab de filtrare grosieră având două grătare rare (distanţa dintre lamele 30 mm), fiecare grătar
având o capacitate de lucru de 4800 l/s (deci o capacitate de rezervă de 100%).
Deversor de preaplin cu filtru fin (6 mm tip bandă continuă, cu o capacitate maximă de 5000
l/s).
Două elevatoare pentru curăţarea automată a grătarelor rare.
Stăvilare de izolare (operate manual) utilizate pentru blocarea deschiderii către staţia de
pompare a apei de canal.
Staţie pompare ape uzate (SPAU) 2 – capacitate maximă de preluare ape uzate 4800 l/s.
Grătare fine (în număr de patru), fiecare prevăzut cu un canal de filtrare cu un diametru de
1,46m, asigurând un debit maxim de 4800 l/s. Grătarele sunt în trepte cu o lăţime a ochiurilor
de 6 mm
Sistem de deznisipare şi Separare a grăsimilor, cu pod raclor
Bazine de decantare primară (în număr de patru),
Cameră de deznisipare şi separator de grăsimi prevazut cu pod raclor.
Deversor pentru etapa de tratare mecanică (deversare apă în râul Bahlui)
Separator aerob (prevăzut cu aeratoare cu bule fine)
Bazine de aerare etapa B (în număr de 4), cu câte două celule pe fiecare bazin, având dublă
scurgere şi un sistem de aerare cu bule fine
Decantoare secundare, prevăzute cu poduri racloare pe fiecare bazin
Decantor circular (decantor radial secundar - DRS), prevăzut cu pod complet.
Staţie pompare nămol activ recirculat şi nămol în exces
Decantoare gravitaţionale.
Staţie de pompare a nămolului îngroşat gravitaţional.
Staţie de pompare a nămolului îngroşat mecanic.
Bazine de fermentare primară a nămolului (metantancuri).
Bazine de depozitare a nămolului fermentat (fermentare secundară).
Instalaţia de deshidratare a nămolului, având două prese cu bandă continuă.
Instalaţia de îngroşare a nămolului în exces, având două prese cu bandă continuă.
Paturi de depozitare a nămolului fermentat deshidratat,

7
Cameră de măsurare a biogazului, prevăzută cu filtre grosiere şi fine
Bazin de biogaz, prevăzut cu membrană dublă
Flacără de gaz
Două unităţi de cogenerare a biogazului (CHP)
Unitatea boilerelor

8
Cap. 4. Descriere flux tehnologic
4.1. Camera de intrare
Apa uzata intra in Statie prin camera de intrare dupa care trece prin gratarul rar cu curatare
manuala cu distanta intre bare de 100 mm.
Dupa acest gratar sunt instalate doua gratare paralele cu curatare automata cu distanta intre
bare de 30 mm (unul in functiune si unul in rezerva.

Sisteme de gratare

Gratarele cu curatare automata sunt controlate de catre un senzor de nivel diferential care
masoara nivelul apei in amonte si in aval de gratare si care comanda curatarea acestora cand
este atinsa o anumita diferenta de nivel prestabilita a apei.
Capacitatea - fiecarui gratar automat este de 4,800 l/s, (100 % rezerva)
Aceste gratae protejeaza pompele din statia de pompare 2.0 impotriva patrunderii
materialelor solide.
In fata gratarului cu curatare manuala este amplasat un Deversor de urgenta.
Acesta asigura deversarea in raul Bahlui a debitului in exces (in cazul in care statia nu poate
trata acest debit)

4.2. Statia de pompare

Rolul statiei de pompare - este de a pompa apa uzata, care vine de la camera de intrare,
impreuna cu namolul activ recirculat, provenit din decantoare primare.
Statia de pompare este echipata cu patru pompe verticale elcoidale, cu rotor axial.
Pe langa apa uzata care vine de la camera de intrare, in statia de pompare este introdus si
namolul activ recirculat din decantoarele primare.
Daca debitul de apa uzata care intra in statia de pompare depaseste o valoare prestabilita,
atunci debitul de namol activ recirculat (NAR) trebuie redus.
De aceea, debitul de NAR care va fi introdus in statia de pompare trebuie limitat pentru a
evita depasirea capacitatii de pompare a 3 pompe (1 pompa fiind rezerva).
Refularea pompelor este combinata intr-o singura camera deversoare in exteriorul statiei de
pompare.

9
 Pompa de apa uzate

De aici apa uzata va trece prin gratarele fine.

Daca nivelul apei din fata gratarelor fine depaseste o valoare prestabilita, atunci debitul
pompat va fi redus pana cand nivelul apei scade sub valoarea prestabilita, proces care se
realizeaza automat din SCADA.
Astfel, este evitata deversarea apei peste peretele canalului colector, in cazul blocarii
gratarelor.

4.3. Cladirea gratarelor fine

Gratarele fine sunt alimentate cu apa uzata de la statia de pompare 2.0 (inclusiv NAR din
treapta A).

Sisteme de gratare fine

10
Capacitatea fiecarui gratar este de 1739 l/s, astfel incat trei gratere sunt capabile sa trateze
mai mult decat debitul de intrare in Linia 2, astfel incat nu este necesar un canal de urgenta.
Distanta dintre lamelele gratarului este de 6 mm.
In caz de reparatii sau intretinere gratarele pot fi ridicate cu ajutorul celor 2 macarale
instalate.
Canalele din fata gratarelor sunt acoperite cu capace usoare din microfibra care pot fi scoase
usor cu mana. Sunt montate balustrade pentru a impiedica caderea in gol a personalului de
intretinere, atunci cand capacele sunt scoase.
Cladirea gratarelor fine este clasificata ca si zona cu pericol de explozie gradul 2.
Echipamentele sunt proiectare sa functioneze in atmosfera periculoasa.
Evacuarea oricaror gaze periculoase este realizata prin intermediul sistemului de ventilatie
instalat. Este instalat si un sistem de incalzire, care este capabil sa asigure o temperatura in
interior mai mare decat cea a apei uzate, dar care este necesara de asemenea pentru a se evita
producerea condensului.

4.4. Deznisipatorul si Separatorul de grasimi

Bazinul de retinere a nisipului - cu sistemul de aerare si cu cuva de grasimi sunt prima
treapta a procesului biologic in doua trepte, urmarind principiile procesului de adsorbtie a
namolului activ.
Principala functie a deznisipatorului si separatorului de grasimi cu sistem de aerare consta in
retinerea nisipului si a pietrisului, provocand o abraziune nenecesara si o uzura a
echipamentului mecanic, si de asemenea o depunere nedorita pietris si acumulari in obiectele
din aval.

Deznisipator si Separatir de grasimi

Deznisipatorul cu sistem de aerare (varianta cu doua fluxuri – fiecare flux este alcatuit dintr-
o cuva de nisip si un separator de grasimi), conceput ca un bazin din beton rectangular cu
sistem de aerare cu bule fine (difuzori cu membrana), care produc un „curent ascendent”
pentru separarea nisipului si care da un randament suficient pentru transferul oxigenului.
Cuvele de nisip (aerare) - sunt alimentate cu aer comprimat de la suflantele existente.
Nisipul - este separat cu ajutorul unui „curent elicoidal ascensent” (viteza constanta,
permitand particulelor sa se depuna) cu ajutorul sectiunii speciale a cladirii.
Nisipul este colectat într-un jgheab pe fundul bazinului, care este golit în mod continuu de
catre pompe fixate de podul raclor. Amestecul de nisip cu apa va fi transportat de catre
pompe submersibile catre separatorul de nisip aflat în cladirea gratarelor fine
Grasimile si uleiul - se acumuleaza sub forma de spuma in cuvele de indepartare a
grasimilor. Acestea vor fi conduse de lama de grasimi situata pe podul raclor si colectate in

11
cuva de grasimi de la capatul bazinului (deversor spuma). De aici sunt pompate catre
digestoare prin intermediul unor pompe excentrice. Pentru imbunatatirea randamentului
spuma poate fi diluata cu apa calda.

4.5. Decantoare primare

Pentru a sustine activitatile bilologice din dezinsipatorul cu aerare, namolul recirculat din
decantoarele primare trebuie sa fie transportat inapoi in bazinul biologic, care in acest caz
este dezinsipatorul si separatorul de grasimi.

Decantor primar

Este necesar un timp de sedere in decantoarele primare de aproximativ 1,5 h, in conditii de

vreme uscata.
Volumul existent al bazinului de decantare primara genereaza un timp mai indelungat, ceea
ce este suficient.
Randamentul de indepartatre a CBO5 (cerere biochimica de oxigen) poate fi controlata prin
schimbarea continutului de biomasa din bioreactor si a valorii necesarului de oxigen dizolvat
(OD).
Debitul de apa uzata (inclusiv namolul recirculat) va fi masurat inainte de a intra in camera
de distributie.
Cu ajutorul camerei circulare de distributie, amplasata in mijlocul celor patru bazine de
decantare, debitul de intrare in decantoare va fi distribuit in mod egal. Fiecare linie a camerei
de distributie poate fi izolata folosind o stavila operata manual. Debitul de iesire din fiecare
decantor se face prin deversoarul montat pe pe peretele jgheabului exterior al bazinului.
Pentru a primi in bazine un continut egal de substanta solida uscata, namolul recirculat
trebuie indepartat din fiecare bazin in mod uniform si continuu (in functie de parametrii de
proiectare).
Spuma de pe suprafata apei uzate va fi colectata de o lama racloare intr-o palnie, iar de
acolo va fi indepartata impreuna cu namolul activ in exces in statia de pompare NAE a
treptei A. Ulterior va fi pompata in ingrosatorul static.

4.6. Deversor - Treapta mecanica intermediare

Treapta A a Liniei 2 poate trata o cantitate maxima de 4.800 l/s de apă uzată (DMT Debit
Maxim Tratat).
Capacitatea maximă a treptei B a Liniei 2 este 2.400 l/s.
Dacă debitul de evacuare din treapta A a Liniei 2 este mai mare de 2.400 l/s, atunci surplusul
este dirijat către deversorul mecanic intermediar şi de acolo către treapta B a Liniei 1 sau
direct în râul Bahlui.

12
 4.7. Bazine de aerare
Bazinul de aerare cu incarcare redusa (Treapta B) este proiectat ca o solutie cu doua fluxuri,
cu bazine rectangulare si un sistem de aerare cu bule fine.
Conductele principale de distributie. distribuitorul si conductele cu difuzori sunt umplute cu
necesarul de aer.
Difuzorii sunt de tip membrana si sunt instalati in grile separate.

Bazin de aerara

In fata bazinelor de aerare este amplasat un bazin selector aerob, ca o cascada de doua
bazine.
Selectoarele aerobe - au sarcina de a preveni dezvoltarea bacteriilor filiforme. Acest tip de
bacterii unesc particulele sedimentate ale namolului si conduc la un indice de volum al
namolului mai mare de 150 ml/g. Selectoarele sunt sisteme unde apa uzata este amestecata cu
namolul activ recirculat, folosind doar o mica parte din volumul de aerare. Datorita
concentratiei ridicate a substratului, este impiedicata cresterea accelerata a bacteriilor
filiforme.
Atat bazinele de aerare cat si selectorul aerob - sunt prevazute cu sistem de aerare cu bule
fine. Aerul comprimat este produs in statia de suflante, cu o presiune de 5 m coloana apa (5
bar).

4.8. Bazinele de decantare secundara

Bazinele de decantare secundara - au sarcina de a separa apa uzata tratata de masa de namol
biologica, producând in acest fel un efluent final curat.În general se combină funcţia unui
decantor (producând un efluent final curăţat) cu a unui îngroşător (producând un debit de
namol ingrosat recirculat continuu catre reactorul biologic).
Indicele de nămol (in combinaţie cu timpul de îngroşare) afectează conţinutul de substante
solide uscate (SSU) in partea de jos a nămolului. Pentru a preveni rediluarea şi producerea de
spuma, ca rezultat al procesului de denitrificare nedorit in bazinele de decantare secundara,
timpul de contact al nămolului sedimentat in zonele de îngroşare şi raclare trebuie sa fie
comparativ scurt.timpul maxim de îngroşare este ales 2 ore.
Indicele de nămol al SEAU fara nitrificare este recomandat sa fie 100 - 150 l/kg.
Condiţiile din reactorul biologic - afectează decantarea şi filtrarea nămolului.
Spre exemplu, o concetratie scazuta de oxigen dizolvat (OD) reduce capacitatea de decantare
a nămolului, aerarea in exces putand produce formatiuni punctiforme floculate şi o slaba
filtrare, chiar dacă nămolul isi menţine caracteristicile bune de decantare.

13
De aceea funcţiile procesului biologic şi acelea ale bazinului de decantare secundara
interacţionează, si nu poate fi discutata separat de a celuilalt.

Decantoare secundare

Decantoarele secundare sunt prevazute cu lamei racloare, de asemenea si bazinul circular,

este prevăzut cu lame racloare.
Bazinele rectangulare sunt prevăzute cu poduri racloare, fiecare cuprinzând două linii.
Bazinul circular este prevăzut cu un pod raclor complet.
Pentru stabilitatea procesului este necesar un sistem continuu de colectare a nămolului
recirculat. Cu ajutorul sifonului hidraulic montat pe fiecare pod raclor, nămolul recirculat va
fi extras din partea de jos a bazinului de decantare si transportat către canalul de colectare a
nămolului, de langa peretele lateral al bazinului. În plus, spuma va fi îndepărtata de pe
suprafaţa apei de către o lama racloare şi pompata către canalul de colectare a nămolului.
Debitul de iesire din decantoarele secundare trece peste deversorul cu profil in V si evacuat in
raul Bahlui, prin canalul de evacuare. Este posibil ca deversarea sa se faca prin intermediul
statiei de pompare a efluentului dar numai in cazul in care nivelul in raul Bahlui este mai
mare decat cel din canalul de evacuare. In acest caz stavila de pe canalul de evacuare se
inchide pentru a preveni inundarea statiei, si efluentul este pompat in rau.

4.9. Statii pompare NAR si Statii pompare NAE

Pompare namol recirculat activ (NAR)

Sisteme de pompare NAR

14
Staţia de pompare a nămolului recirculat - are rolul de a transporta NAR din decantoarele
secundare către bazinele de aerare.
Astfel, concentratia dorita de SSU (substante solide uscate) va fi obţinuta în bazinele de
aerare.
Raportul dintre SSU in bazinele de aerare si SSU in NAR determina debitul necesar de NAR.
Pentru a ne asigura că volumele predefinite de NAR vor fi extrase din fiecare decantor,
fiecare linie de decantare secundară (longitudinală şi radiala) este prevazuta cu debitmetre,
care controlează debitul de nămol recirculat.
Sunt instalate trei pompe in camera uscata, care transporta NAR in canalul de intrare al
bazinelor de aerare. Toate cele trei pompe sunt actionate prin convertizor de frecvenţă.
Capacitatea pompelor instalate, este de 3.150 l/s.
Pompare namol activ in exces (NAE)

Sistem de pompare NAE

Staţia de pompare a nămolului activat în exces (NAE) - trebuie să elimine nămolul în exces
din treapta biologica şi să-l transporte către îngroşatoarele mecanice

4.10. Statie de pompare – Efluent - raul Bahlui

Staţia de pompare apa - este ultima parte a statiei de epurare a apei uzate.

Sistem de pompare apa spre Efluientul raului Bahlui

15
De aici, apa tratata este deversata în Raul Bahlui.
În conditii normale, statia de pompare nu este în functiune. Apa curge gravitational din
decantoarele secundare direct în Raul Bahlui. Pomparea nu este necesara.
Dar, cand nivelul in raul Bahlui este ridicat (ex. inundatie sau ploi foarte puternice) este
necesar sa se protejeze SEAU de apa care vine din Rau înapoi in statie. În acest caz, stavilele
actionate electric vor fi inchise, iar efluentul va fi pompat in rau.
Statia de pompare namol - transporta namolul activ in exces (aproximativ 75 m3/h) si spuma
din bazinele de decantare primara la ingrosatoarele statice. Namolul suplimentar de la
tratarea mecanica din linia I care este pompat de statia de pompare namol primar a liniei I in
aceasta statie de pompare este transportat la ingrosatoare.

4.11. a.Ingrosatorul gravitational

Ingrosatoarele gravitationale ale namolului primar din treapta A si de pe Linia 1 sunt
proiectate ca o solutie cu doua fluxuri. Pentru a putea respecta concentratia de substante
solide uscate, fiecare bazin este dotat cu un agitator cu gratar.

Ingrosator gravitational

Ingrosatoarele sunt de tip „debit continuu”.

Namolul - este distribuit in bazine prin intermediul unui sistem de distributie.
Apa este evacuata din bazin pe la partea superioara prin intermediul unui deversor.
Debitul total la intrare in ingrosatoarelor gravitationale este de 3.000 m³/zi.
Extragerea namolului se face prin cele doua conducte cu diametrul DN 200.
Fiecare conducta este dotata si cu vane actionate manual si sau electric.
Pentru a garanta securitatea procesului, ambele conducte sunt interconectate.
Conductele pot fi golite in cazul unui blocaj folosind un dispozitiv de splare sub presiune.
Ingrosatorul gravitational are o zona de ingrosare de 1,91 m si o zona de sedimentare de 1 m.

4.11. b. Ingrosatoarele mecanice pentru namolul activ in exces (NAE)

Ingrosatoarele mecanice pentru namolul activ in exces (NAE) - al instalatiei (Liniile I + II)
sunt proiectate ca solutie cu doua linii.
Ingrosatoarele mecanice sunt dimensionate pentru productia maxima de namol la incarcarea
maxima a statiei.

16
 Ingrosatoare mecanice

Alimentarea ingrosatoarelor cu NAE - se face cu ajutorul celor trei pompe pentru namol in
exces.
La intrarea in ingrosatoarele mecanice, se introduce polielectrolitul de polimer de la instalatia
de stocare si dozare a acestuia.
Instalatia de dozare a polimerului - transfera, dizolva si amesteca polielectrolitul.

Procesul este automatizat si dozarea solutiei de electrolit este interconectata cu filtrul banda.
Polielectrolitul praf - este adaugat manual intr-o incinta de stocare.
Solutia de polielectrolit dizolvata - este depozitata intr-un rezervor de stocare si este adaugata
in namol printr-o pompa dozatoare cu flux continuu.
Filtrele banda - sunt livrate ca un pachet complet. Ele functioneaza pe principiul filtrelor
banda continua. Filtrul banda este fabricat din poliester si este prevazut cu un sistem de
tensionare pentru a mentine banda tensionata constant.

4.12. Digestoarele
Procesul de fermentare anaeroba - este compus din:
• Digestoare mezofile anaerobe.
• Instalatie recirculare namol.
• Statie pompare namol ingrosat.
• Grasimi din treapta A.
• Boilere cu un cazan de apa fierbinte.
• Sistem biogaz.
Metantancurile - au fost reabilitate pentru fermentarea primara.
Pentru omogenizarea si amestecul namolului in digestor, fiecare digestor este prevazut cu un
sistem de recirculare al biogazului (biogazul va fi separat pentru compresoare).

17
Biogazul - comprimat este directionat catre conducta centrala, pentru a circula pe verticala in
interiorul digestorului. Sistemul asigura o amestecare corespunzatoare in digestoare,
optimizand astfel procesul de stabilizare.

Digestoarele

In digestoare, o parte considerabila din materiile organice din namol este transformata in
produsul de fermentare numit “biogaz”.
Biogazul produs - in urma procesului anaerob se ridica si se aduna la partea superioara a
digestorului (con). La partea superioara a fiecarui digestor este instalata o vana de
suprapresiune si de evacuare.
Gazul - trece printr-un descarcator de gaz si prin recipientele cu filtre de pietris inainte de a fi
comprimat.
Unul dintre efectele stabilizarii anaerobe il reprezinta productia de biogaz, care va fi folosit in
unitatile de cogenerare (CHP) pentru producerea de energie electrica si pentru boilerele
pentru a produce energie termica pentru schimbatoarele de caldura de namol.
Inainte de intrarea in digestor (de la ingrosatoarel statice si mecanice), namolul este amestecat
cu pompele de recirculare de la digestorul respectiv si incalzit in schimbatoarele de caldura
pana la temperatura de 37 °C.
Debitul de intrare in fiecare digestor creeaza un acelasi debit de iesire.
Sistemul de recirculare poate fi folosit pentru golirea bazinelor.
Fiecare sistem poate o pompa de rezerva, care foloseste de asemenea la golirea rezervorului
(defectarea pompelor de recirculare a namolului trebuie rezolvata manual).
In plus, fiecare metantanc poate fi by pasat si golit total.
O conexiune „Bauer” pentru descarcarea rezervorului
Aceasta conexiune garanteaza posibilitatea evacuarii namolului in toate modurile de
functionare.
Namolul fermentat si namolul din bazinele de depozitare a namolului poate fi evacuat din
sistem.
Conducta de preaplin - are si functia de preaplin de urgenta.
Cele 4 schimbatoare de caldura namol sunt proiectate ca schimbatoare de caldura cu doua
circuite. Apa necesara poate fi incalzita fie de CHP (energie si caldura combinata) sau de
catre boiler.
Temperatura maxima a apei fierbinti de la CHP sau boiler este de - 90°C.
Inaintea schimbatorului de caldura, aceasta temperatura va fi redusa la 70°C, prin
amestecarea cu apa mai rece din returul schimbatorului de caldura, printr-o vana cu trei cai.

18
Instalatia trebuie sa indeplineasca cerintele de producere a namolului fermentat anaerobic cu
maxim 55% SSV (substante solide volatile).

4.13. Bazine de fermentare secundare a namolului

Bazinele de depozitare a namolului cu un volum de 1.030 m³ fiecare sunt de asemenea
utilizate pentru fermentare secundara

Bazin de fermentare secundara a namolurilor

Restul namolului este utilizat ca si bazin de colectare principal pentru presele banda de
dezhidratare.

4.14. instalatia de dezhidratare a namolului

Instalatia de dezhidratare este alcatuita din:
• Filtru presa banda
• Instalatie preparare polimer
• Pompe dozare polimer
• Mixer static
• Pompe booster
• Bazine amestecare namol
• Transportor elicoidal – 3 buc (orizontal, conic, reversibil).
Namolul stabilizat, care este extras din digestoare si namolul omogenizat in bazinele de
depozitare va fi dezhidratat cu filtrele presa banda, pentru a ajunge in final la o concentratie
de SSU (substante solide uscate) de 25%.
Utilajele de deshidratare a namolului pentru namolul fermentat de la SEAU sunt proiectate ca
solutie cu doua fluxuri.

19
 Instalatie de deshidratare a namolului

Presele de namol - au doua benzi de deshidratare continua, care trec in jurul unor role pentru
a forma sectiunea de deshidratare gravitationala, care este urmata de o sectiune de
dezhidratare prin forfecare sub presiune.
Fiecare banda are un sistem de spalare care pulverizeaza apa pe partea inferioara a benzii.
Apa de spalare sub presiune ridicata este preluata din reteaua de apa industriala a statiei sau
din apa filtrata a utilajului.
Alimentarea preselor cu namol se realizeaza de catre doua pompe excentrice de namol care
sunt instalate, langa pompele de namol ingrosat static. Fiecare pompa este proiectata pentru
un debit zilnic de 643/2 = 321.5 m3/zi, adica 20 m3/h (16 ore/zi).
Fiecare pompa excentrica este dotata si cu un comutator de presiune, si cu un convertizor de
frecventa. In plus, pompele sunt echipate cu senzori de temperatura in statorul pompei ca
dispozitiv de protectie. Pe refularea pompelor sunt instalate debitmetre care este interblocate
cu statia de preparare si depozitare a polimerilor.
Nivelul namolului in bazinele de depozitare este reglat prin modificarea timpului de
functionare a preselor de dezhidratare.
Namolul dezhidratat - este descarcat intr-un snec transportor elicoidal, care il evacuaeaza
afara din cladire. De acolo va fi transportat cu camionul la paturile de depozitare.
Statia de preparare a polimerului - va fi folosita pentru prepararea solutiei de polimer, care
va fi introdusa in namolul fermentat anaerob, care va fi extras din bazinele de depozitare.
Polimerul joaca rolul de coagulant pentru namol, inainte de dezhidratare in filtrele presa
banda.
Statia de preparare a namolului este proiectata ca un ansamblu compact, automatizata
complet pentru prepararea solutiei apoase de polimer, care va fi introdusa in conductele de
alimentare cu namol ale filtrelor presa banda, in vederea dezhidratarii namolului.

4.15. Platforme pentru uscarea namolului

Namolul deshidratat (din instalatia de dezhidratare namol) poate fi transportat la paturile de
uscare namol. Avand o suprafata de ~ 65,000 m² rezulta o durata de depozitare de
aproximativ 760 zile.

20
Paturile de uscare namol - sunt inconjurate de pereti de beton cu o inaltime de 1.05m peste
placa de baza din beton. Peretii de beton sunt construiti din stalpi turnati din beton cu placi
prefabricate din beton intre ele.

Platforme de deshitratare si uscare a namolului

Paturile - sunt divizate prin pereti despartitori.

Acesti pereti despartitori sunt realizati la fel ca si peretii exteriori si impart paturile in 18
celule. La mijlocul fiecarei celule este dispus un canal de drenare de umplute cu pietris 20 m
lungime.
Fiecare canal de drenare este legat la canalul colector printr-o conducta de DN200 sub placa
de beton.
Acest canal de colectare este dispus central in fiecare pereche de zone de depozitare, sub
sosea. Conductele de drenare si canalul colector - sunt accesibile pentru spalare deoarece
capacele de beton ale colectorului sunt dispuse la intersectia dintre canalul colector si
conducta de drenare. Conducta de drenare DN 200 - este asezata in jgheaburi care sunt
umplute cu pietris de 8-32 mm pana la nivelul placii de fundatie din beton.
Aceste jgheaburi sunt legate la conducta de colectare DN 300 printr-o conducta scurta DN
200 (amplasata sub placa de beton).
Cele patru canale de transport sunt legate la sistemul de colectare care se termina in statia de
pompare .

4.16. Arzatorul de gaz

Arzatorul de gaz - este destinat arderii gazului in exces.

21
 Arzatorul de gaze

Instalatia este importanta atunci cand suflantele de gaz nu sunt in functiune.

Daca presiunea gazului creste peste 40 mbar datorita defectarii sistemului, va fi activat
arzatorul de gaz.
Acesta este activ si atunci cand nivelul de incarcare (umplere) al gazometrului creste peste 95
%.(Crescut la 98%)

4.17. Co-generatorul de biogaz

Co-generatorul pe biogaz (CHP) - functioneaza pe principiul unui ansamblu combinat de
putere electrica (curent electric 250 Mw /fiecare generator) si agent termic (caldura).

Co-generator de biogaz

22
 Sistem de distributie apa calda pentru digestoare

Sistemul CHP - este conceput ca o unitate independenta, cu functionare constanta, si poate

reduce puterea daca nu este suficient gaz disponibil (productia maxima de gaz, in medie, pe
zi = 12.790 m³/zi).
Biogazul - va fi filtrat in camera de masurare a biogazului. Se masoara cantitatea si apoi
gazul este furnizat de doua compresoare catre sistemul CHP, pentru a alimenta motoarele pe
gaz. Motorul roteste un generator electric care produce energie electrica, ce va fi utilizata de
catre statia de epurare. In plus, caldura produsa va fi utilizata de catre 4 schimbatoare de
caldura pentru a incalzi cele 4 digestoare, cladirea gratarelor fine, pentru separaea grasimilor
la si pentru sistemul de incalzire central.
Observatie!
Biogazul - este extrem de inflamabil. Atunci cand este amestecat cu aerul, biogazul si
oxigenul formeaza un amestec gazos exploziv. Acest risc apare mai ales in apropierea
rezervoarelor de gaz, a conductelor si oriunde biogazul este stocat, curatat sau ars.
Fumatul este strict interzis in intreaga zona de tratare a biogazului.
Toate echipamentele din aceasta zona sunt rezistente la explozii pentru a evita aprinderea
prin scantei.
In zonele descrise, asigurati-va ca:
* utilizati instrumente ignifuge
* ventilati zona (mai ales camera cu exhaustorul de gaz)
* stiti unde se afla cel mai apropiat stingator de incendii
* purtati detectoare de gaz
Sistemul CHP instalat poate arde maxim ~ 6.990 m³/zi.
CHP - consta in urmatoarele componente:
• motor pe gaz pentru actionarea generatorului
• generator de curent electric
• schimbator de caldura pentru recuperarea caldurii de la motor
• panou de comanda electric
Pentru SEAU IASI, urmatorii consumatori trebuie alimentati cu caldura produsa de catre
CHP si boilere:
• schimbatoarele de caldura ptr fiecare digestor.
• cladire gratare fine.

23
 • cuva grasimi.
Cererea maxima de caldura in cele mai reci zile de iarna este de 1.863 kW.
Aceasta poate fi produsa de 2 unitati CHP, 1 boiler la sarcina maxima si 1 boiler cu sarcina
partiala.
Biogazul - genereaza suficienta energie si nu este nevoie de gaze naturale.
Functionarea normala
Unitatile CHP sunt independente. Caldura in exces va fi transmisa catre ventilatorul de
urgenta instalat in exteriorul rezervorului..
Alimentarea cu biogaz:
Alimentarea cu biogaz se face de la digestoare, trecand prin rezervorul de biogaz si camera de
masurare a biogazului. Fluxul de gaz trece printr-un proces de control in fiecare modul. In
interiorul procesului de control al gazului sunt instalate opritoare de flacari. Pentru a asigura
operarea CHP, este nevoie de o presiune minima de 75 mbar, care va fi furnizata de doua
compresoare de gaz.
Sistemul de evacuare:
Fiecare CHP este prevazut cu un sistem de evacuare. In interiorul tevilor de evacuare este
instalat un amortizor de zgomot. Apa de condensare va fi retinuta intr-o olala de condens si
va fi pompata in sistemul de canalizare.
Ventilatia containerelor CHP:
Este necesar un sistem de ventilatie in interiorul containerelor CHP, pentru eliminarea
caldurii reziduale din interior. In interiorul canalului de ventilatie este instalat un ventilator si
un sistem de jaluzele. Ventilatorul porneste odata cu pornirea unitatatii CHP. Raportul dintre
aerul furnizat si aerul recirculat va fi controlat. Aerul va fi evacuat afara printr-o fereastra cu
jaluzele.
Integrarea termica:
Caldura totala utilizabila si pierduta de CHP, de motoarele schimbatoarelor de caldura si de
schimbatoarele de caldura cu apa de racire este folosita in circuitul de incalzire al apei.
Conductele de tur si de retur sunt integrate impreuna cu circuitul de incalzire a apei (al
radiatoarelor) intr-un distribuitor hidraulic.
Cererea de caldura a radiatoarelor este gestionata de un sistem de comanda. Temperatura pe
returul CHP este de 55-70 °C. Fiecare CHP este prevazut cu o vana cu trei cai si un element
termic pentru cresterea temperaturii de retur intre conducta circuitul de incalzire a apei si
modulul CHP. Temperatura pe tur este reglata la 90 °C.
Unitatea de racire:
In cazul in care caldura generata nu poate fi consumata de catre sistemul de incalzire, aceasta
va fi evacuata printr-o unitate de racire externa. Controlul are loc prin sistemul de control
supra-ordonat CHP.
Unitatea de racire include urmatoarele componente:
• vana cu 3 cai, actionata electric,si controlata de temperatura
• schimbator de caldura cu apa /glicol
• pompa de circulatie pentru furnizarea amestecului de glicol in unitatea de racire
• unitate de racire
Controlul re-racirii detecteaza temperatura apei din circuitul de incalzire, pe returul catre
CHP si unitatile de incalzire. Daca temperatura creste peste un prag permis, pompa de
circulatie si ventilatoarele unitatii de racire vor porni.
Controlul subordonat:
Sistemele CHP - sunt prevazute cu un control ‚autarhic’, interconectate cu un modul de
comanda subordonat. Modulul de comanda subordonat este conectata la SCADA.
Modulele pot fi operate independent sau in paralel.

24
Cerintele de comutare si performanta ceruta pentru modulul de control ‚autarhic’ vor fi
transferate de la unitatea de control a modulului supra-ordonat.
Modurile de functionare care pot fi selectate local sunt:
• functionare automata.
• functionare cu valoare fixa.
• Oprit.
In cazul functionarii automate, cerintele depind de nivelul gazului din gazometrur (a se vedea
tabelul de mai jos).
Modulele CHP - vor functiona independent sau impreuna, cu sarcina completa sau partiala.
Randamentul la sarcina partiala poate fi selectat in SCADA si are o valoare propusa a puterii
electrice de 200 kW. O sarcina completa inseamna 100 % putere electrica = 365 kW pentru
fiecare CHP.
Statia de incalzire - Boilerele
Statia de incalzire este formata din - Boilere de apa calda – 2 buc
si instrumentele tehnologice asociate.
Boilerele sunt o unitate compacta si sunt responsabile de incalzirea apei din linia 2. Ambele
cazane pot functiona fie cu biogaz, fie cu gaz natural.
Instalatiile de incalzire completeaza CHP, care este cerut de sistemul central de comanda si
control. Se foloseste gaz natural doar daca nu exista biogaz.
Informatii- functionarea normala
Boilerele sunt instalatii montate fix in containere.
Alimentare cu biogaz:
Alimentarea cu biogaz vine de la camera de masurare gaz. La partea cea mai jos a conductei
de biogaz este instalat un camin de colectare a condensului.
Condensul - produs este colectat intr-un camin de drenaj. Alimentarea cu gaz trece printr-un
proces de control al gazului in fiecare modul. In procesul de control al gazului sunt montate
opritoare de flacara.
Pentru asigurarea functionarii boilerelor este necesara o presiune minima de 75 mbar care va
fi asigurata cu doua compresoare cu gaz.
Sistemul de evacuare a gazului:
Fiecare CHP - este prevazut cu un sistem de evacuare a gazelor. In conductele de evacuare
sunt montate amortizoare de zgomot. Apa din condensare va fi stocata intr-o cuva de condens
si drenata in sistemul de canalizare.
Ventilatia containerului:
In interiorul containerelor este necesar un sistem de ventilatie pentru a evacua caldura
produsa in interiro. In canalul de ventilatie este instalata o fereastra de aerare si un ventilator.
Ventilatorul porneste cand modulul intra in functiune. Se controleaza raportul dintre aerul
evacuat si aerul circulat. Aerul va fi evacuat printr-o fereastra (fanta).
Integrare termica
Intreaga pierdere de caldura utila de la CHP, schimbatoarele de caldura cu ulei ale motorului
si schimbatoarele de caldura cu apa de racire sunt componente ale circuitului apei de
incalzire. Integrarea conductelor de tur-retur este combinata cu circuitul apei de incalzire
(pentru calorifere) in sistemul hidraulic. Prioritar este folosit agentul termic produs de CHP.
Controlul si comanda incalzitorului:
Ambele boilere sunt comandate si controlate de un element de comanda si control “autarhic”.
Acest element este interconectat cu comanda si controlul subordonat al CHP.
Boilerele lucreaza cu biogaz sau cu gaz natural in functie de nivelul de gaz din gazometru.

25
Cap. Incheiere

Bibliografie
P.Posea, M.Preoteasa – Analiza factorului de mediu , ed. CONPAYS, Rm.Valcea 2004.
M. Negulescu, S.Ianculescu, L.Voicum – Protectia mediului inconjurator, ed Tehnica C.
Pareve – Indrumar pentru cunoasterea naturii, ed. Didactica si pedagogica Bucuresti 1984.
P.Neacsu , A.Murgoci- Probleme de ecologie , ed Tehnica , 2000.
Gh.Mohan, P.Neacsu –Ecologia si protectia mediului , ed. Tehnica 1999.
D.Marinescu – Ecologia-stiinta interactiunilor organism-mediu, ed. Tehnica.
P.Neacsu – Ecologia generala , ed. Tehnica.

26