POLUAREA APEI

CLASA A XI-A
 POLUAREA APEI
DEFINIȚIE:

 Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziției sau a calității apei, ca rezultat al activităților umane
sau în urma unor procese naturale, astfel încât aceasta să devină mai puțin adecvată utilizărilor sale.
 Poluarea apei poate fi caracterizată după natura substanțelor poluante ca fizică (datorată apelor termice),
chimică (ca rezultat al deversării reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenților, pesticidelor, substanțelor
cancerigene sau a altor substanțe chimice specifice diverselor industrii), biologică (rezultată de contaminarea
cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii paraziți, enterovirusurile, organisme
coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) și radioactivă.
 După perioada de timp cât acționează agentul poluant, poluarea poate fi permanentă, sistematică, periodică sau
accidentală.

 (Poluare în Lachine Canal, Canada)-------------

 TIPURI DE POLUARE
 1*Poluarea fizică a apei
 2*Poluarea chimică a apei
 3*Poluarea biologică a apei
 4* Poluarea radioactivă a apei
 5*Poluarea termică a apei
 1* POLUAREA FIZICĂ A APEI
Poluanții de natură fizică sunt cei care includ majoritatea
deșeurilor toxice ce pot ajunge în apă. Depunerile și deșeurile
radioactive, apele folosite în uzine atomice, cele care folosesc la
răcirea instalațiilor și apele termale sunt doar câteva exemple ale
poluări.

 De asemenea, chiar și petrolul și benzina care provin din

milioane de autoturisme ajung să fie deversate în ape. Aproape
jumătate din cele 1 milion de tone estimate, de petrol care intră
în mediul marin în fiecare an, provin din surse terestre. Pe
mare, deversările de cisterne reprezintă aproximativ 10% din
petrolul din apele din întreaga lume, în timp ce operațiunile
regulate ale industriei de transport maritim atât prin deversări
legale, cât și ilegale contribuie cu aproximativ o treime. De
asemenea, petrolul este eliberat în mod natural de sub fundul
oceanului prin fracturi cunoscute sub numele de infiltrații.
 2*POLUAREA CHIMICĂ A APEI

 Poluare apei cu pesticide, deversări de reziduuri petroliere, cu substanțe cancerigene, detergenți

sau alte substanțe specifice diferitelor industrii se numește poluare chimică. Deșeurile sunt
considerate toxice dacă sunt otrăvitoare, radioactive, explozive, mutagene, ce cauzează daune
cromozomilor, teratogene, care provoacă defecte congenitale, sau bioacumulative.

 Sursele de substanțe chimice toxice includ:

• apele uzate eliminate necorespunzător din instalațiile industriale și instalațiile de procesare

chimică (plumb, mercur, crom);
• scurgerile și canalizările de suprafață care conțin pesticide utilizate în zonele agricole și pe
peluzele suburbane;
• deșeurile toxice rezultate din procese industriale, chimice și biologice;
• baterii pentru dispozitive electronice, pesticide, telefoane mobile și computere;
• deșeuri menajere;
 Deșeurile toxice duc la costuri uriașe în ceea ce privește cheltuielile economice, sănătatea
umană și a ecosistemului. De asemenea, acestea au cauzat daune substanțiale populației de
animale și plante. Astfel de deșeuri îngreunează procesele naturale de restaurare, distrug
habitatele, reduc definitiv populațiile de specii sensibile sau le inhibă succesul reproductiv.
 3*POLUAREA BIOLOGICĂ A APEI

 Unul dintre principalii poluanți ai apei este canalizarea orașului, deoarece, este principala sursă de agenți patogeni (microorganisme
cauzatoare de boli) și substanțe organice aflate în putrefacție. Toate acestea reprezintă o amenințare directă pentru sănătatea umană. De
asemenea, materia organică ce se descompune reprezintă un alt tip de amenințare la adresa calității apei. Deoarece substanțele organice
sunt descompuse în mod natural în canalizare de către bacterii și alte microorganisme, conținutul de oxigen existent în apă este
epuizat. Acest lucru pune în pericol calitatea apei a lacurilor și a cursurilor de apă, unde sunt necesare niveluri ridicate de oxigen
pentru ca peștii și alte vietăți acvatice să supraviețuiască. Procesele de tratare a apelor uzate reduc nivelul agenților patogeni și organici
din apele uzate, dar nu le elimină complet.
 Totodată, canalizarea este considerată o sursă majoră de nutrienți pentru plante. Excesul de nitrați și fosfați din apă favorizează
creșterea algelor, provocând uneori înmulțiri neobișnuit de rapide. Totuși, acest lucru nu este neapărat bun, pentru că atunci când algele
mor oxigenul dizolvat în apă scade, deoarece, microorganismele îl folosesc pentru a digera algele în timpul procesului de
descompunere. Organismele anaerobe (organisme care nu necesită oxigen pentru a trăi) metabolizează apoi deșeurile organice,
eliberând gaze precum metanul și hidrogenul sulfurat, care sunt dăunătoare formelor de viață aerobe (care necesită oxigen). Astfel,
procesul prin care un lac se schimbă dintr-o stare curată și clară într-una bogată în nutrienți, plină de alge și de aici la o stare cu deficit
de oxigen, plină de deșeuri se numește eutrofizare, un proces natural, inevitabil și lent. Cu toate acestea, atunci când este accelerat de
activitatea umană și de poluarea apei poate duce la îmbătrânirea prematură și la moartea unei acumulări de apă.
 4* POLUAREA RADIOACTIVĂ A APEI

 Deșeurile radioactive sunt și ele extrem de nocive și

includ elemente și compuși care produc sau absorb
radiații ionizante și orice material care interacționează
cu astfel de elemente și compuși.
 De asemenea, deșeurile medicale sunt o categorie largă
de lucruri nocive pentru apă și pentru vietățile
acvatice, iar ele includ echipamente și materiale,
bandaje uzate, ace, lichide capabile să adăpostească
organisme care provoacă boli infecțioase și alte
materiale din spitale sau facilități de cercetare
biologică. Acestea se pot transfera foarte rapid în apă
și o contaminează.
 5*POLUAREA TERMICĂ A
APEI
 Căldura este considerată a fi un poluant al apei, deoarece, scade
capacitatea acesteia de a reține oxigenul și crește rata mortalității
peștilor. Specii importante de pești, cum ar fi păstrăvul, nu pot
supraviețui în apele care au niveluri foarte scăzute de oxigen. O sursă
majoră de căldură o reprezintă centralele electrice care revarsă apa
folosită pentru răcire direct în râuri. Apa deversată poate fi cu până la
15 grade Celsius mai caldă decât cea naturală.
 CAUZELE POLUĂRI
 Cauzele poluării apei

 Poluarea apei poate fi cauzată de mai multe surse, inclusiv activități umane și naturale.

 Activități umane
• Deșeuri industriale și chimice: Industriile eliberează o varietate de substanțe chimice periculoase în apă, cum ar fi
metale grele, detergenți și pesticide.
• Deșeuri domestice: Gunoiul și apa reziduală din gospodării pot conține substanțe nocive, cum ar fi produse chimice de
curățare și deșeuri alimentare.
• Agricultura: Utilizarea excesivă a pesticide și fertilizanților poate duce la poluarea apei prin filtrarea în sol și apoi în
rezervoarele de apă subterane.
• Minerit: Extracția de minereuri poate polua apa prin eliberarea de metale grele și alte substanțe chimice în sol și apă.

 Cauze naturale

• Eroziunea solului: Ploile puternice pot dizolva substanțele din sol și le pot transporta în rezervoarele de apă, poluându-
le.
• Furtuni: Furtunile puternice pot aduce cantități mari de sedimente și materii organice în apă, cauzând poluare.

• Volcani: Erupțiile vulcanice pot elibera substanțe nocive precum sulf și cianură în apă, poluând-o.
 EFECTELE POLUĂRII

 Efectele negative ale poluării apei

 Poluarea apei poate avea efecte negative asupra sănătății umane, a ecosistemelor și a resurselor de apă.
 Efecte asupra sănătății umane
 Intoxicație alimentară: Consumul de pește și alte animale acvatice contaminate poate duce la intoxicații alimentare.
 Boli infecțioase: Apa poluată poate conține bacterii și virusuri periculoase care pot cauza boli infecțioase.
 Efecte asupra sistemului nervos: Anumite substanțe chimice din apa poluată pot avea efecte negative asupra sistemului nervos și
a dezvoltării fătului în timpul sarcinii.
 Efecte asupra eco sistemelor
 Mortalitatea plantelor și a animalelor: Poluarea apei poate avea efecte negative asupra vieții acvatice, incluzând mortalitatea
plantelor și a animalelor acvatice.
 Distrugerea habitatelor: Poluarea apei poate distruge habitatele naturale ale plantelor și animalelor acvatice.
 Schimbări în compoziția speciilor: Poluarea apei poate schimba compoziția speciilor din ecosisteme, afectând echilibrul
acestora.
 Efecte asupra resurselor de apă
 Scăderea calității apei potabile: Poluarea apei poate reduce calitatea apei potabile, ceea ce poate afecta sănătatea umană și
animalelor.
 Scăderea disponibilității apei potabile: Poluarea apei poate reduce cantitatea de apă potabilă disponibilă, ceea ce poate avea
consecințe negative asupra comunităților și a agriculturii.
 Creșterea costurilor tratării apei: Poluarea apei poate crește costurile tratării apei pentru a o face potabilă, ceea ce poate avea un
impact negativ asupra economiei și a bugetului public.
 SOLUȚII PENTRU A EVITA ȘI COMBATE POLUAREA APEI:

 Reglementări și controale stricte: Impunerea de reglementări stricte pentru industriile care generează deșeuri
chimice și termice, precum și sancțiuni pentru nerespectarea acestora.
 Educația populației: Conștientizarea importanței protejării resurselor de apă prin informare și educare, precum
și promovarea unor practici ecologice și responsabile.
 Utilizarea tehnologiilor ecologice: Promovarea tehnologiilor ecologice și sustenabile pentru tratarea apei și
reducerea poluării, cum ar fi sistemele de epurare a apei și utilizarea pesticidelor biodegradabile
 Protecția surselor de apă: Protejarea și conservarea surselor de apă, cum ar fi râurile, lacurile și pânzele freatice,
prin implementarea de zone tampon, reîmpădurire și gestionarea deșeurilor în mod corespunzător.
 Monitorizarea calității apei: Monitorizarea constantă a calității apei și raportarea problemelor de poluare pentru
a permite autorităților să ia măsuri rapide și eficiente.
 Promovarea agriculturii sustenabile: Încurajarea practicilor agricole ecologice, cum ar fi folosirea
îngrășămintelor naturale și reducerea utilizării pesticidelor chimice, pentru a preveni poluarea apei și eroziunea
solului.
 Gestionarea deșeurilor: Implementarea unor sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor, inclusiv reciclarea,
compostarea și reducerea deșeurilor solide, pentru a preveni poluarea apei.
 Cooperarea internațională: Colaborarea între țări pentru a dezvolta și implementa politici și strategii comune de
protecție a resurselor de apă, având în vedere că poluarea apei nu cunoaște granițe.
 Poluarea apei este o problemă globală care are un impact
negativ asupra sănătății umane, a ecosistemelor și a resurselor
de apă.
 Este important să înțelegem cauzele și efectele poluării apei și
să acționăm pentru a soluționa această problemă prin educație
și conștientizare, reglementări guvernamentale și acorduri
internaționale, tehnologii avansate de tratare a apei și
dezvoltarea de tehnologii alternative.
 Care sunt principalele cauze ale poluării apei?Principalele cauze ale poluării apei sunt activitățile umane,
cum ar fi deșeurile industriale și chimice, deșeurile domestice, agricultura și mineritul, precum și cauzele
naturale, cum ar fi eroziunea solului, furtunile și eruptiile vulcanice.
 Care sunt efectele poluării apei asupra sănătății umane?
 Efectele poluării apei asupra sănătății umane pot include intoxicații alimentare, boli infecțioase și efecte
negative asupra sistemului nervos și a dezvoltării fătului.

 Ce impact are poluarea apei asupra ecosistemelor?

 Poluarea apei poate avea un impact negativ asupra ecosistemelor prin mortalitatea plantelor și a animalelor,
distrugerea habitatelor și schimbări în compoziția speciilor.

 Ce soluții există pentru a stopa poluarea apei?

 Soluțiile pentru a stopa poluarea apei includ educația și conștientizarea, reglementări guvernamentale și
acorduri internaționale, tehnologii avansate de tratare a apei și dezvoltarea de tehnologii alternative.