Ministerul Educației și Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea de stat din Moldova

Facultatea de Chimie și Tehnologie Chimică

Referat
Acetatul de vinil: structura chimică, utilizarea și tehnologia de
fabricare

Chișinău 2014

1
 Cuprins
Introducere..............................................................................................................3

Capitolul I. Generalități………………………………………………………….4

§1. Structura…………………………………………….……………….…………4

§2. Proprietățile fizice……………………………………………………………...4

§3. Proprietățile chimice a acetatului de vinil…………...........................................4

Capitolul II. Tehnologii de fabricare a acetatului de vinil………..….…….….5

§1. Tehnologiile de fabricare utilizate industrial.......................................... ...........5

§1.2. Tehnologia sintezei acetatului de vinil din acetilenă…………….…………..6

§1.3. Tehnologia sintezei acetatului de vinil din etilenă………………………….11

§1.4. Tehnologia sintezei acetatului de vinil din aldehidă si anhidridă acetic……14

§2. Utilizările acetatului de vinil…………………………………………....….....16

Concluzii................................................................................................................17

Bibliografie............................................................................................................18

2
 Introducere
Acetatul de vinil - unul dintre cei mai importanți monomeri (component pentru
obținerea polimerilor) în sinteza organică industrială. Monomer cu o gamă largă de
aplicații. Polimerii obținuți pe bază de acetat de vinil au proprietăți adezive, optice,
electrice bune, din această cauză și sunt utilizate pe scară largă nu numai în viața de zi cu
zi, dar și în industrie: inginerie, construcții, medicină, etc. [1]
Capacitatea de producţie la nivel mondial a acetatului de vinil a fost estimată la
6.154 milioane tone/an în 2007. Pe primul loc se află Statele Unite (1,585,000 tone), după
care urmează China (1.261 milioane), Japonia (725,000) şi Taiwan (650000). Prețul
mediu în 2008 a fost de $ 1600/tona . Compania Celanese este cel mai mare producător
(cca 25% din capacitatea totală), și alţi producători semnificativi ca China Petrochemical
Corporation (7 %), Chang Chun Group (6%) și LyondellBasell (5%). [2]
Actualitatea temei: Acetatul de vinil este un monomer utilizat pe scara mondială.
Reprezintă materia primă principală pentru obținerea polivinilacetatului, alcoolului
polivinilic și a diferitor copolimeri cu o mare importanță industrială.
Scopul lucrării: Analiza tehnologiilor de fabricare a acetatului de vinil, domeniile
de utilizare a acestuia.

3
 Capitolul I. Generalități
1. Structura acetatului de vinil

Formula brută: C4H6O2

2. Proprietățile fizice
 Densitate / Greutatea specifică 0.932 la 20 / 4 ° C (apă = 1)
 Solubilitatea în apă 1 g/50 ml la 20 ° C
 Greutate moleculară (g / mol) 86.09044
 Punct de fierbere 72 - 73 ° C
 Punct de topire -93.2 ° C
 Punct de aprindere -9 ° C
 DL50 2900mg/kg (șobolan peroral);
2500mg/kg (iepure cutanat)

Acetatul de vinil este un compus organic cu formula CH3COOCH=CH2. Reprezintă

un lichid limpede, incolor, inflamabil cu miros înţepător eteric, gust dulceag. Solubil în
alcool, acetonă, benzen, cloroform. Puţin solubil în apă.
3. Proprietățile chimice
Acetatul de vinil în soluții de acizi și baze hidrolizează cu obținerea acetaldehidei și
acidului acetic. În reacție cu acizi carboxilici în prezența sărurilor de mercur formează
alți eteri vinilici. Polimerizează sub acțiunea luminii, inițiatorilor radicalici.
Acetatul de vinil este materia primă principală pentru obținerea polivinilacetatului,
alcoolului polivinilic și a diferitor copolimeri cu o mare importanță industrială.

4
 Capitolul II. Tehnologii de fabricare a acetatului de vinil
1. Tehnologiile de obținere a acetatului de vinil aplicate industrial
1.1. Tehnologia sintezei acetatului de vinil din acetilenă
1.2. Tehnologia sintezei acetatului de vinil din etilenă
1.3. Tehnologia sintezei acetatului de vinil din aldehidă si anhidridă acetic
1.1. Tehnologia sintezei acetatului de vinil din acetilenă
Procedeul poate fi realizat în faza lichidă și faza gazoasă.
Procedeul bazat pe adiția acidului acetic la acetilenă în faza lichidă a fost brevetat
inițial pentru prepararea diacetatului de etiliden. Abia după anul 1920, cînd polimerii
acetatului de vinil au început să fie utilizați în industrie, s-a modificat procedeul, astfel
încît acetatul de vinil, care a fost ca produs secundar să se obțină ca produs principal.
Reacția se realizează prin barbotarea unui exces de acetilenă în acid acetic la 72-80
°C, în prezența unui catalizator pe bază de mercur. Acetatul de vinil este antrenat de
acetilenă, de care se separă prin condensare și se purifică prin distilare; acetilena
nereacționată se recirculă.
Catalizatorul constă de obicei din sulfat sau fosfat mercuric, preparați prin dizolvarea
oxidului mercuric în acid acetic fierbinte și tratare cu acid sulfuric sau fosforic.
Dezavantajele procedeului în faza lichică constă în costul ridicat al catalizatorului,
lucru cu săruri de mercur toxice, acțiunea corozivă a reagenților, formarea diacetatului de
etiliden.
Procedeul în fază de vapori prezintă avantaje mai mari față de procedeul în faza
lichidă: randamente mai mari, formare de cantități mici de diacetat de etiliden (maximum
2 %) și alte produse secundare, coroziune redusă, proces continuu, catalizatori mai ieftini
și netoxici.
Unul dintre dezavantajele acestui procedeu constă în faptul că se formează totuși
cantități de diacetat de etiliden. Pentru micșorarea cantității acestuia se folosește un exces
mare de acetilenă, urmărind ca acetilena recirculată să nu conțină acetat de vinil. Prin
tratare cu acizi minerali tari (fosforic, sulfuric) diacetatul de etiliden poate fi transformat în
acetat de vinil, acetaldehidă și anhidridă acetică.

5
 De asemenea, procesul de producere a acetatului de vinil este foarte periculos, în
cazul încălcării regulilor de exploatare se pot produce incendii și explozii. Acest risc se
datorează acetilenei, capacității sale de autodistrugere cu explozie la temperaturi ridicate,
în reactor la presiune mai mare de 2 atm.
Sinteza acetatului de vinil în faza gazoasă se bazează pe utilizarea catalizatorilor
precum acetații metalelor polivalente , impregnate pe cărbune activ, silicagel sau oxid de
aluminiu activ. Cel mai des se aplică acetatul de zinc depus pe cărbune activ.

Viteza de reacție este proporțională cu presiunea parțială a acetilenei și

independentă de presiunea parțială a acidului acetic și acetatului de vinil; prezența
acetatului de zinc uniformizează pe suprafața cărbunelui adsorbția activată a acetilenei,
eliminînd în parte cauzele creșterii bruște a temperaturii de reacție și scurtării vieții
catalizatorului.
De asemenea, viteza de reacție nu este influențată nici de presiunea parțială a
acetatului de vinil sau a gazelor recirculate.
Reacția decurge astfel: se formează un complex intermediar al acetilenei cu
acetatul de zinc care se scindează în acetat de vinil și regenerează acetatul de zinc.
În amestecul brut de reacție obținut pe catalizatorul de acetat de zinc apar mai
multe substanțe: acetat de vinil, acid acetic și acetilenă nereacționată, acetaldehidă,
diacetat de etiliden, anhidridă acetică; s-a mai constat prezența crotonaldehidei, a
propianatului de vinil. Formarea diacetatului de etiliden este inhibată de acetilenă în
exces și de temperaturile joase.
Ca produs secundar se obține diacetatul de etiliden, format fie direct din acid acetic
și acetilenă:
2H3C-COOH + C2H2 → (CH3-COO)2CH-CH3
Fie prin adiția unui mol de acid la acetatul de vinil:
H3C-COCH=CH2 + CH3-COOH → (CH3-COO)2CH-CH3
Acetilena utilizată în sinteza acetatului de vinil se purifică în dependență de unde
provine (din carbid, de la cracarea metanului). Acidul acetic trebuie să conțină o cantitate
6
cît mai mică de apă și practic deloc acetaldehidă; se folosește un acid de 99,8 %
concentrație.
Sinteza la scară industrială, în faza gazoasă, a acetatului de vinil din acetilenă și
acid acetic constă din următoarele faze principale:
 Uscarea acetilenei și evaporarea acidului acetic;
 Realizarea amestecului C2H2-CH3COOH și încălzirea lui pînă la temperatura de
reacție;
 Reacția dintre acetilenă și acid acetic;
 Condensarea produselor de reacție (cu recircularea acetilenei nereacționate);
 Separarea acetatului de vinil și a acidului acetic din produsele de reacție.
Pentru uscarea acetilenei se aplică, de obicei, răcirea cu solă (răcirea direct prin
stropirea cu solă sau indirect cu serpentină sau cu schimbătoare de căldură) și reținerea
urmelor de apă prin trecerea peste hidroxid de sodiu sau de potasiu solid.
După uscare, acetilena este comprimată la o presiune care variază între 1,4 și 2,5
at.
Evaporarea acidului acetic se realizează fie numai prin aport de căldură în
evaporatoare, fie prin barbotarea în evaporator a acetilenei. Amestecul de acetilenă și
acid acetic se obține în proporția dorită, prin reglarea fie a debitului de acetilenă, fie a
debitului de agent termic în evaporator. Evaporatoarele se construiesc din oțel aliat sau
aluminiu de mare puritate.
Pentru a micșora cantitatea de produse secundare (în special de diacetat de
etiliden) se lucrează cu un exces de acetilenă, raportul molar C2H2:CH3COOH variind de
la 3:1 la 8:1. Acetilena în exces constituie în același timp și un agent de preluare a
căldurii degajate în timpul reacției.
Amestecul de C2H2 și CH3COOH trebuie încălzit la temperatura de reacție, care
pentru un catalizator proaspăt este de 170 °C și crește treptat, pe măsura scăderii
activității catalizatorului pînă la 205 °C.
Încălzirea pînă la 90 °C se realizează prin schimb în contracurent cu produsele de
reacție, apoi cu agentul termic care preia căldura de reacție din reactor pînă la 130-150 °C

7
și cu ajutorul aburului sau electric pînă la 170- 205 °C valorificîndu-se astfel cea mai
mare parte din căldura de reacție.
În cazul în care amestecul de acetilenă și acid acetic nu se realizează prin
barbotarea acetilenei în evaporatorul de acid acetic, atunci căldura produselor de reacție
este folosită pentru preîncălzirea acetilenei înainte de amestecare, urmînd încălzirea cu
agentul termic care părăsește reactorul (pînă la 145-170 °C) și încălzirea cu abur.
Amestecul astfel adus la temperatura de reacție este trecut în reactor, peste
catalizator. Căldura de reacție este preluată cu ajutorul unui agent (ulei, izoforonă), care
circulă prin spațiul intertubular, cedează o parte din căldură pentru încălzirea amestecului
de reacție, este răcit într-un schimbător de căldură și recirculat în reactor.
Produsele de reacție care părăsesc reactorul sunt trecute printr-un schimbător de
căldură pentru preîncălzirea amestecului C2H2-CH3COOH, printr-un condensator cu apă
și în final prin condensatoare cu solă.
Se separă în acest fel o fracțiune gazoasă format din acetilenă, care mai conține
gaze inerte, acetaldehidă, acetat de vinil și urme de acid acetic, care se recirculă după
purjarea unei cantități pentru a evita acumularea de gaz inert, și o fracțiune lichidă
formată din 40-50 % acetat de vinil, 49-59% acid acetic, circa 6 % acetaldehidă și restul
diacetat de etiliden, anhidridă acetică, aldehidă crotonică.
De obicei, produsele de reacție sunt condensate și răcite pînă la 0-5 °C; pentru o
separare cît mai completă uneori se aplică o răcire mai avansată, utilizîndu-se în acest
scop solă de -13 °C și -27°C.
După condensare, fracțiunea lichidă se supune unei degazări într-o coloană, la
vîrful căreia se separă acetilena și acetaldehida. Temperatura la baza coloanei este de 100
°C, iar la vîrf de 70 °C. Vaporii care părăsesc coloana trec într-un condensator pentru
condensarea acetatului de vinil care se recirculă ca reflux la vîrful coloanei, iar vaporii
necondensați trec într-o coloană pentru absorbția în contracurent, cu apă, a acetaldehidei,
acetilena recirculîndu-se.
Din produsul de bază a coloanei de degazare se separă într-o nouă coloană ca
produs de vîrf, acetatul de vinil pur, iar din produsul de bază printr-o nouă rectificare se

8
separă acidul acetic care se recirculă. Pentru recuperarea integrală a acidului acetic din
produsul de bază al ultimei coloane se folosesc coloane de distilare discontinue.
Pentru a împiedica polimerizarea acetatului de vinil la vîrful coloanei de rectificare
este necesară introducerea unui inhibitor (hidrochinonă, tiodifenil-amină, săruri de
amoniu anhidre ale acizilor organici).
Dificultatea separării acetatului de vinil din amestecul de reacție se datorește în
principal instabilității sale și domeniului de distilare insuficient de distanțat de celelalte
componente care-l însoțesc.
Acetatul de vinil se transformă în acetaldehidă sub influența căldurii și în prezența
urmelor de apă, și are o tendință accentuată de polimerizare. De aceea, este necesară
adăugare inhibitorilor în coloanele de rectificare.
Îndepărtarea avansată a produșilor carbonilici ca de exemplu acetona,
propionaldehida și acroleina se poate realiza prin adăugarea în acetatul de vinil brut a
unui compus (ciclohexan, heptan) nemiscibil cu apa, care formează cu produșii
menționați azeotropi cu temperatură de fierbere joasă.
Întregul sistem de distilare este confecționat din oțel inoxidabil înalt aliat sau din
aluminiu.
Randamentul în acetat de vinil este de 93-99 % față de acidul acetic și 90-98 %
față de acetilenă, deșeurile de fabricație atingînd 2 % față de acetatul de vinil și conținînd
diacetat de etiliden, acetaldehidă, rășini.
Schema tehnologică a unei instalații de obținere a acetatului de vinil:

9
 Fig.1. Schema tehnologică a unei instalații pentru obținerea acetatului de vinil:
1- coloană cu umplutură pentru uscarea acetilenei; 2-pompă pentru solă; 3-răcitor cu solă; 4-
evaporator; 5-coloană pentru sinteza Reppe; 6-suflantă; 7,8,9,10,12,15 – schimbătoare de căldură; 11-
reactor; 13-pompă pentru recircularea uleiului; 14-condensator cu apă; 16,17- condensator cu solă de –
13 și respectiv - 27°C; 18 – coloane de degazare; 19,24,28 – fierbătoare; 20,25,29,32 – condensatoare;
21- coloană de spălare cu apă pentru reținerea acetaldehidei; 22,26,30 – pompe; 23 – coloană pentru
rectificarea acetatului de vinil pur; 27 – coloană pentru separarea acidului acetic; 31 – coloană de
distilare discontinuă pentru recuperarea acetatului de vinil.

Reactoarele folosite pentru sinteza acetatului de vinil sunt de două tipuri: tubulare
și cu plăci plane.
Reactoarele multitubulare sunt formate dintr-un fascicul de țevi cu diametrul de 50
mm și lungimea de 3-4 m, mediul de răcire circulînd in afara țevilor. Îndepărtarea
căldurii de reacție este eficace: diferența de temperatură a mediului de răcire între intrare
și ieșire trebuie sa fie de circa 4 °C.

10
 1.2. Tehnologia sintezei acetatului de vinil din etilenă
In 1967 au apărut primele licenţe privind obţinerea acetatului de vinil din etilenă.
Inlocuirea acetilenei în fabricarea acestui monomer a fost realizat din cauza costului scăzut
al etilenei.
Formarea acetatului de vinil direct din această materie primă în prezenţa PdCl 2 în
soluţie de acid acetic a fost observată prima dată de Moissev. Procesul de obținere a
acetatului de vinil din etilenă se poate realiza în faza lichidă în sistem redox sau în faza
gazoasă prin cataliza eterogenă cu metale nobile.
 Oxidarea etilenei în fază lichidă
Descoperitorii procedeului de obținere a acetaldehidei pe această cale, au încercat
reacția dintre etilenă și o soluție de clorură de paladiu în acid acetic dar nu au obținut decît
un complex etilenă-clorură de paladiu. Dacă însă în soluția de acid acetic a sării de paladiu
se dizolvă un acetat, etilena reacționează, transformîndu-se în acetat de vinil cu
randamente care pot atinge 97% față de etilenă. Complexul format între etilenă și clorură
de paladiu este atacat de ionul acetat formînd acetat de vinil și paladiu metalic:
H2C=CH2 + PdCl2 + 2CH3COONa → H2C=CH-OCOCH3 + 2NaCl + Pd + CH3COOH
Pentru ca procesul să se poată desfășura continuu este necesară prezența unui
sistem redox care să oxideze paladiul metalic înapoi la clorura de paladiu. Sistemul redox
este cuplul clorură cuprică – clorură cuproasă:
Pd + 2Cu2+ + 4Cl- → PdCl2 +2CuCl
2CuCl +2HCl +1/2O2 → 2CuCl2 +H2O
Astfel catalizatorul este regenerat.
Într-o altă interpretare a mecanismului reacției se presupune formarea acetaldehidei
ca intermediar principal (ca în prodeul de bază) care dă cu acidul acetic sub influența unor
acizi tari, ca de exemplu, acidul toluen-sulfonic, diacetatul de etiliden; acesta se scindează
în acetat de vinil și regenerează acidul acetic.
Produșii secundari formați în acest proces sunt diacetatul de etiliden format prin
reacția acetatului de vinil cu acidul acetic și acetaldehida; aceasta din urmă poate proveni
fie prin descompunerea complexului etilenă-clorură de paladiu cu apă, fie prin reacția

11
dintre acetatul de vinil și apa. Prezența apei în sistem se datorează reacției de regenerare a
catalizatorului. Acetaldehida poate să apară și în condițiile anhidre:
H2C=CH2 +H2O → CH3CHO
H2C=CH–OCOCH3 +H2O → CH3CHO + CH3COOH

Fig. 2. Schema tehnologică al procesului de obţinere a acetatului de vinil prin oxiacetilarea etenei
în fază lichidă: 1-reactor;2-regenerator;3-răcitor;4-separator;5-compresor;6-coloană neutralizare;7-
coloană desorbţie;8-pompă;9,10,12,13,14,15-coloane distilare;11-separator.

Reacția se conduce barbotînd un amestec de etilenă și oxigen în acid acetic ( care

conține în suspensie clorură de paladiu, un acetat alcalin de sodiu, de litiu) și un sistem
redox în acid acetic. Mediul de reacție poate fi apos sau anhidru, în vederea reducerii
formării acetaldehidei. Presiunea este de 4 at și temperatura este cuprinsă între 50 și 120
°C.

12
  Oxiacetilarea etilenei în fază gazoasă

Fig. 3. Schema tehnologică a procesului în fază gazoasă de sinteză a acetatului de vinil din etilenă:1-
reactor;2-răcitor;3-separator;4-suflantă;5,6,8,9,10,12,13-coloane de distilare;7-răcitor;11-separator
apă;14-pompă.

În fază gazoasă,acetatul de vinil se obţine în baza reacţiei:

H2C=CH2 + CH3COOH + 1/2O2 → H2C=CH-O-COCH3 +H2O care decurge în
sistem catalitic eterogen.
Drept catalizator se intrebuinţează paladiu sau un alt metal nobil,depus pe suportul,
activat cu acetat de potasiu.
Procesul parcurge urmatoarele etape:
Pd + O2 ⇆ PdO2 ⇆PdO
Pd +CH3COOH ⇆ PdCH3COOH
2PdCH3COOH + Pd(OCOCH3)2 + Pd. H2O
Pd (OCOCH3)2 +CH2COO- ⇆ Pd(OCOCH3)3-
În faza gazoasă, etilena încărcată cu acid acetic și conținînd oxigen sau aer se trece
peste un catalizator de platimă cu adaos de cupru, fier, cobalt. Temperatura de reacție este
cuprinsă între 50 și 300 °C, iar presiunea este moderată, astfel încît amestecul să fie în
afara limitelor de explozie. Randamentele față de etilenă ating 95 %.

13
 1.3. Tehnologia sintezei acetatului de vinil din aldehidă si anhidridă acetică
Reacția este catalizată de acizi anorganici tari (sulfuric, fosforic) și acid p-toluen-
sulfonic, la 60-80 °C. Rezultatele cele mai bune se obțin cu acid sulfuric 0,4 % din
greutatea reactanților.
Reacția în fază lichidă dintre acetaldehidă și anhidridă acetică are loc la temperatură
înaltă, în prezența unui catalizator. Intermediar se formează diacetatul de etiliden:

Acetaldehida și anhidrida acetică se introduc continuu în reactorul de sinteză a

diacetatului de etiliden. Produsele de reacție se îndepărtează rapid pe la partea superioară a
reactorului și intră în coloana de reacție pentru scindarea diacetatului de etiliden; lichidul
rămas în reactor este evacuat pe la partea inferioară și trece într-un evaporator care
funcționează la presiune joasă; se recuperează acetaldehida care se recirculă la reactor și se
evacuează produsele solide (catalizatorii).
Schema instalației de obținere a acetatului de vinil din anhidridă acetică:

14
 Fig.4. Schema instalației de obținere a acetatului de vinil din anhidridă acetică: 1-reactor pentru
sinteza diacetatului de etilenă; 2-coloană de reacție pentru scindarea diacetatului de etilenă; 3-coloană
pentru separarea fracțiunilor ușoare; 4-coloană pentru separarea acidului acetic; 5-coloană pentru
rectificarea acetatului de vinil; 6-evaporator pentru evacuarea suspensiei de catalizator.

În coloana de reacție are loc scindarea în fază gazoasă, pe catalizator solid, a

diacetatului de etiliden. În coloană se introduce un amestec de diacetat de
etiliden:anhidrida acetică 5:1. Catalizatorul este format din acid benzen-sulfonic sau
toluen-sulfonic depus pe silice sau pe cărbune activ. Temperatura de scindare este de 136
°C. Compoziția amestecului de reacție este de 40 % acetat de vinil, 28 % acid acetic, 20 %
anhidrida acetică, 4 % diacetat de etiliden, 8 % acetaldehidă.
În aceste condiții se obține o conversie de 50 %.
Acetatul de vinil și produsele care-l însoțesc părăsesc coloana de reacție pe la partea
superioară și trec la sistemul de separare; reziduul se recirculă la reactor. În coloană se
separă produsele ușor volatile, cuprinzînd și acetaldehida, care se recirculă tot la reactor.
Reziduul intră în a doua coloană în care se separă la bază produsele mai greu volatile care
se recirculă la reactor; lateral se separă acidul acetic, iar la vîrf acetatul de vinil care
purifică final într-o ultimă coloană. Din această ultimă coloană se colectează lateral
acetatul de vinil cu o puritate avansată de 99,9 %.
15
 1.4. Utilizări

Homopolimerul acetatului de vinil se utilizează numai sub formă de emulsii și

suspensii. Din el se prepară și alcoolul polivinilic folosit în mare parte ca fibră, precum și
acetali (în special formal și butiral), adezivi și electroizolanți. Copolimeri cu clorură de
vinil se utilizează ca material plastic care poate fi extras, injectat, calandrat. Alți
copolimeri, în special cu esterii acrilici se utilizează în industria de adezivi și produse
peliculogene. Utilizările acetatului de vinil ca intermediar în sinteze chimice sunt foarte
restrînse (fabricarea sulfatiazolului).
Acetatul de vinil este folosit, în principal ca monomer pentru obținerea polimerilor şi
copolimerilor, care sunt utilizate în vopsele pe bază de apă, adezivi, folii, materiale de
ambalare, acoperiri de hîrtie De asemenea, este utilizat în formă polimerizată pentru
plastic, filme, şi lacuri, în producerea de substanţe vopsea emulsie, finisaje si materiale de
impregnare, şi lipici, ca un produs chimic intermediar în sinteza de emulsii de polivinil
acetat, răşini, alcool polivinilic, polivinil butiral; straturilor intermediare din sticlă de
siguranţă, în spray-uri de păr, şi ca o bază de gumă de mestecat.

16
 Concluzii
 Acetatul de vinil este un monomer cu gamă largă de aplicații. Polimerii
obținuți pe bază de acetat de vinil au proprietăți adezive, optice, electrice bune sunt
utilizate nu numai în viața de zi cu zi, dar și în industrie: inginerie, construcții,
medicină.
 Există 3 procedee de bază pentru obținerea acetatului de vinil: procedeul bazat pe
adiția acidului acetic la acetilenă, procedeul bazat pe reacția anhidridei acetic cu
acetaldehidă și procedeul bazat pe etilenă.
 Cel mai utilizat procedeu de obținere a acetatului de vinil pe scara industrială este
procedeul bazat pe adiția acidului acetic la acetilenă deoarece randamentul este
mare, se formează cantități mici de diacetat de etiliden (maximum 2 %) în
comparație cu procedul bazat pe etilenă, coroziunea este redusă.

17
 Bibliografie
[1] Velea I., Tehnologia sintezei monomerilor. Editura Tehnică, București, 1966, 476-498
p.
[2] http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/chimie-organica/acetat-de-vinil-
287544.html
[3] http://www.xumuk.ru/encyklopedia/733.html
[4] http://www.zomber.ru/himiya-
monomerov/121_poluchenie_vinilacetata_prom.php
[5] http://www.ngpedia.ru/id288084p1.html
[6] http://www.findpatent.ru/patent/212/2120434.html

[7] http://proizvodim.com/poluchenie-vinilacetata.html
[8]http://baza-
referat.ru/%D0%A1%D0%B8%D0%BD%D1%82%D0%B5%D0%B7_%D0%B2%D0%
B8%D0%BD%D0%B8%D0%BB%D0%B0%D1%86%D0%B5%D1%82%D0%B0%D1
%82%D0%B0

18