Cuprins:

1. Descriere.
1.1.Istoric.
1.2.Sursa.
1.3.Componenţa anvelopei.
1.4.Incadrarea de cod.
1.5.Cantitaţi.

2. Legislaţia Naţionala de incadrare a deşeului.

3. Legislaţia europeană.
3.1.Paralelism intre legislaţia europeana şi cea naţionala.

4.Tehnologii de colectare, transport, procesare.

4.1.Modalităţi de colectare-sortare-depozitare-transport.
4.1.1.Colectare.
4.1.2.Sortare.
4.1.3.Depozitare.
4.1.4.Transport.
4.2.Tehnici de valorificare materială a anvelopelor uzate.
4.3.Tehnici de valorificare sub forma de granule şi pudreţe.
4.4.Tehnici de valorificare energetică a anvelopelor uzate.
4.5.Utilizarea anvelopelor ca sursă de energie termică la fabricarea
cimentului.

Bibliografie.

3
 1. Descriere.

Anvelopa - invelis protector din cauciuc al camerei cu aer a unei roți de

vehicul.

1.1 Istoric.

Prima anvelopa pneumatică a fost facută de John Boyd Dunlop, un scoţian, în

1887, pentru bicicleta fiului său. Aceasta a fost facuta in scopul de a preveni durerile de
cap, ale băiatului în timpul echitatiilor pe drumuri accidentate(brevetul Dunlop a fost
ulterior anulat din cauza inventiei mai timpurii a compatriotului Robert William Thomson).
Dunlop a rămas insă creditat pentru realizarea de cauciuc care putea să reziste uzurii si
de a-si pastra calitatile, având astfel capacitatea de a fi o anvelopă.

1.2 Sursa.

Companiile de anvelope si-au început activitatea la începutul secolului 20, iar

aceasta a crescut în paralel cu industria auto. Astăzi, peste 1 miliard de anvelope sunt
produse anual, în peste 400 de fabrici de anvelope, cu trei producatori de top care
acopera o pondere de 60% din piaţa mondială
Sursa principala a anvelopelor uzate este industria auto, implicit autoturismele
care folosesc anvelopele ca suport de rulare .

1.3 Componenta anvelopelor.

Anvelopele pneumatice sunt fabricate din material elastomer flexibil, cauciuc,

structura acestora fiind consolidată cu materiale textile si metalice. O anvelopa este
compusa din cateva materiale al carui continut de cauciuc este cuprins intre 46% - 48%,
negru de fum 25% - 28%, otel intre 10% - 12%, ulei si agenti de vulcanizare 10% - 12% si
textile intre 3% - 6%. Un anumit tip de cauciuc este folosit in carcasa si altul in suprafata
de rulare.

Primul compus care intra pe masina de produs anvelope este cauciucul interior,
carcasa si breakerele (numite si centuri), fabricate din otel si poliester.
Urmeaza montarea talonului, doua inele formate din impletituri de sarma de otel
imbracate in bronz.

4
 1.4 Incadrarea de cod.

Conform HG nr. 856/2002- M.Of. nr. 659/05.09.2002 privind evidenţa gestiunii

deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, anvelopele uzate se încadrează la
categoria 16 deşeurile nespecificate în altă parte la subpunctul 16 01 03 anvelope
uzate.

1.5 Cantitati.

Industria anvelopelor (176,29 mil. t) este puternic dezvoltată în SUA (3,32 mil. t),
Japonia (11,7 mil t), Federaţia Rusă (18,8 mil t). În Europa de Vest se remarcă Franţa,
cu uzinele Michelin din Clement Ferrand (45 mil. bucăţi), Germania (41 mil. bucăţi),
Marea Britanie şi Italia. Se estimează că producţia anuală de anvelope va creşte cu
aproximativ 4% pe an, datorată creşterii producţiei anuale de vehicule la nivel mondial.
Anual în lume se fabrică peste176,29 mil. t de anvelope. În medie, o anvelopă
se poate folosi pentru circa 80.000-100.000 km parcurşi, în funcţie de condiţiile de
exploatare, după care trebuie înlocuită. În Franţa, anual circa 45 milioane de
anvelope , cântărind circa 420.000 tone ies din folosinţă. Lor li se mai adaugă şi cele
cu defecte de fabricaţie.
În România se estimează circa 40.000 tone/an anvelope uzate disponibile
pentru reciclare, cantitatea fiind în continuă creştere, la care se adaugă stocul
acumulat neevidenţiat şi nereciclat. În anul 2002, a existat o sursă de anvelope uzate
la nivel naţional de aprox. 60.000 tone, dispersate aleator în teritoriu, din care numai
aproximativ 7000 au fost colectate şi valorificate material sau termoenergetic.

Cantitatea de anvelope uzate existente în unele ţări din lume în anul 2007. Fig. 1.
Ţara Cantitatea de anvelope uzate
[tone/an]
S.U.A. 2.000.000
Canada 860.00
Germania 600.00
Franta 362.000
Anglia 292.000
Italia 320.000
Spania 139.000
Olanda 65.000
Belgia 70.000

Evoluţia cantităţii de anvelope uzate colectate şi valorificate 2003-2007. Fig. 2.

5
Anvelope uzate
colectate si 2003 2004 2005 2006 2007
valorificate
Total, din care 9.995 17.118 29.221 34.518 38.543
Reciclate 3.400 4.278 4.628 5.532 5.896
Reşapate 172 191 215
Valorificate
2.582 12.000 17.728 22.117 27.248
termoenergetic

2. Legislaţia Naţionala de incadrare a deşeului.

În scopul aducerii la îndeplinire a obiectivelor stabilite în Strategie de

gestionare a deşeurilor, în anul 2004 a fost elaborat Planul Naţional de Gestionare a
Deşeurilor. Conform acestui plan, precum şi pe baza Hotărârii de Guvern nr.
349/2005 privind depozitarea deşeurilor, anvelopele uzate nu trebuie eliminate prin
depozitare controlată, nici în formă originală nici mărunţită şi nu trebuie încinerate în
instalatii de incinerare a deşeurilor.
Potrivit prevederilor HG nr.170/2004, privind gestionarea anvelopelor uzate,
persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi şi/sau uzate, destinate
reutilizării sunt obligate să recicleze şi/sau să valorifce termoenergetic întreaga
cantitate de anvelope uzate colectate.
Deorece producţia mondială de anvelope totalizează peste 800 milioane
anual, potenţialul pentru reciclarea milioanelor de anvelope vechi care sunt înlocuite
este în mod clar foarte important.
Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine
descrescătoare a prorităţiilor:
• prevenirea apariţiei prin aplicarea celor mai bune practici disponibile în
fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;
• valorificarea prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea
energiei;
• eliminarea prin incinerare, coincinerare şi depozitare.
De asemenea, potrivit prevederilor HG nr.170/2004, privind gestionarea
anvelopelor uzate, persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi şi/sau
uzate, destinate reutilizării sunt obligate să colecteze anvelope uzate, în limita
cantităţilor introduse de ele pe piaţă în anul precedent şi să reutilizeze, să
refolosească ca atare, să reşapeze, să recicleze şi /sau să valorifice termoenergetic
întreaga cantitate de anvelope uzate colectate.
Acţiunile ce urmează a fi realizate în scopul colectării şi reciclării anvelopelor
într-un procent cât mai mare, vizează:

6
 • diminuarea riscului de poluare prin stocare temporară a anvelopelor uzate;
• creşterea gradului de valorificare a anvelopelor uzate;
• reducerea consumurilor de materii prime, în special a celor din surse
neregenerabile, prin utilizarea anvelopelor uzate ca materii prime secundare.
În aceste condiţii se impune realizarea de investiţii noi în instalaţii de reciclare
în scopul creşterii gradului de valorificare a acestora ca materii prime secundare,
având ca rezultat final creşterea calităţii mediului înconjurător şi dezvoltarea zonelor
în care vor fi amplasate.
În negocierile de integrare, Uniunea Europeană interzice din 2007, aruncarea
anvelopelor uzate la gropile de gunoi, iar din 2008 arderea lor în afara spaţiilor
organizate.
Aşa cum le-am descris mai sus acumulările de anvelope au dus la apariţia unor
probleme care trebuiesc rezolvate. Se apreciază că mai puţin de 7% din cele 300 de
milioane de cauciucuri uzate iau forma unor noi produse şi aproximativ 11% sunt sunt
transformate în energie electrică. Peste 77% sau 188 milioane sunt îngropate, depozitate
sau abandonate.
H.G. nr.170/2004 (MO 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor
uzate.
Ordinul MMGA nr. 243/2004 (MO 712/06.08.2004) pentru aprobarea
Normelor privind procedura si criteriile de autorizare a activitatii de gestionare a
anvelopelor uzate.
Ordinul MMGA nr. 549/2006 (MO 504/12.06.2006) pentru aprobarea
modelului formularului “Declaratie privind obligatiile la Fondul pentru Mediu’ si
instructiuni de completare si depunere a acestora.
Conform prevederilor H.G.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate
Persoanele juridice care introduc pe piata nvelope noi si/sau anvelope uzate
destinate reutilizării sunt obligate:
a) sa colecteze anvelopele uzate, în limita cantitătilor introduse de ele pe
piată în anul precedent
b) Obligatiile prevăzute la pct. a) pot fi îndeplinite individual sau prin
transferarea responsabilitătii către persoane juridice legal constituite,
autorizate de Comisia Natională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul
Ministerului Economiei si Comertului.
Persoanele fizice si persoanele juridice care detin anvelope uzate au obligatia
să le predea persoanelor juridice care comercializează anvelope noi si/sau anvelope
uzate destinate reutilizării ori persoanelor juridice autorizate să le colecteze si/sau să
le valorifice conform legislatiei în vigoare.

7
 Persoanele juridice care comercializează anvelope noi si/sau anvelope uzate
destinate reutilizării sunt obligate :
a) să preia anvelopele uzate de acelasi tip si în aceeasi cantitate cu cele
comercializate, aduse de cumpărătorul final;
b) să asigure capacităti de depozitare corespunzătoare pentru anvelopele
uzate preluate;
c) să predea anvelopele uzate preluate, persoanelor juridice către care
acestea au transferat responsabilitatile.
Persoanele juridice care introduc pe piată anvelope noi si/sau anvelope uzate
destinate reutilizării sunt obligate să raporteze anual Ministerului Mediului si
Dezvoltarii Durabile, până la data de 15 martie, următoarele date:
a) cantitatea de anvelope introdusă pe piată în anul anterior celui pentru care
se face raportarea, conform tabelului nr. 4a) (prevăzut în anexa nr. 4 din
H.G.170/2004);
b) cantitatea de anvelope uzate colectată, predată pentru reutilizare,
refolosire ca atare, resapare, reciclare si/sau valorificare termoenergetică, în anul
precedent, conform tabelului nr. 4b) (prevăzut în anexa nr. 4 din H.G. 170/2004)
Persoanele juridice care desfăsoară una sau mai multe dintre activitătile de
colectare, resapare, reciclare si/sau valorificare termoenergetică a anvelopelor uzate
sunt obligate, sa raporteze anual datele prevăzute la lit. a) Ministerului Mediului si
Dezvoltarii Durabile, pana la data de 15 martie, conform tabelelor nr. 5a), 5b), 5c) şi
5d) (prevăzute în anexa nr. 5 H.G. 170/2004)

3. Legislaţia europeană.

Legislaţia românească privind anvelopele uzate este în concordanta cu

tratatul de aderare.
În tratatul de aderare Uniunea Europeană s-au impus statului roman
urmatoarele condiţii: interzicerea aruncarii anvelopelor uzate la gropile de gunoi;
incepând cu anul 2008 se interzice arderea anvelopelor uzate în afara spaţiilor
neorganizate este interzisă. În unele ţari din Europa, gestionarea fluxului de anvelope
uzate are state vechi. România a urmat exemplul lor si l-a adaptat condiţilor
specifice de la noi.
În legislaţia UE nu există o Directiva specifica care sa se refere exclusiv la
gestionarea anvelopelor uzate, care să stabileasca planurile ce trebuie urmărite de
Statele Membre si sa stabilească ţintele obligatorii minime de gestiune de realizat.

8
 Fiecare ţara din UE şi-a creat propria legislaţie în domeniul gestionării
anvelopelor uzate sau au stabilit acorduri voluntare şi au infiinţat societaţi formate din
producatori şi importatori de anvelope care au responsabilitatea organizarii şi
desfăşurarii activitaţii de colectare şi valorificarea anvelopelor uzate.

3.1. Paralelism intre legislatia europeana si cea nationala.

9
Legislaţia europeană Legislaţia românească

-Legea nr. 426/20001 (MO 411/25.07.2001) pentru

aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.78/2000 (MO
283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor

Directiva Cadru privind -Hotărârea de Guvern 1470/2004 (MO

deşeurile nr.75/442/EEC, 954/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale
amendata de Directiva de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de
nr.91/156/EEC gestioanre a deşeurilor

-OUG 61/2006 (MO 790/19.09.20006) pentru

modificarea şi completarea OUG 78/2000 privind
Directiva 2006/12/EC regimul deşeurilor
privind deşeurile
-Legea 27/2007 (MO 38/18.01.2007) privind aprobarea
OUG 61/2006

-Hotărârea de Guvern nr.856/2002 (MO

nr.659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor
şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile inclusiv
deşeurile periculoase

-Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 (MO

394/10.05.2005) privind depozitarea deşeurilor

-Hotărârea de Guvern 162/2002 (MO

Directiva nr.99/31/EC 164/07.03.2002.) privind depozitarea deşeurilor
privind depozitarea
deşeurilor -Ordinul Ministrului Apelor si Protectia Mediului
nr.757/2004 (MO 848/25.11.2002) privind definirea
criteriilor care trebuie îndeplinit de deşeuri pentru a se
regăsi pe lista specifică a unui depozit şi lista naţională
de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de
deşeuri 2002

-Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţia Mediului

nr.757/2004(MO 86/26.01.2004) pentru aprobarea
Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

-Ordinul MMGA nr.1274/2005 (MO

nr.1180/28.12.2005) privind emiterea avizului de
mediu la încetarea activităţilor de eliminare a
deşeurilor (respectiv depozitarea şi incinerarea)

10
 -Hotărârea de Guvern nr.128/2002 (MO
160/06.03.2002) privind incinerarea deşeurilor

-Hotărârea de Guvern nr.268/2005 (MO

322/20.04.2005) privind modificarea şi completarea
H.G. 128/2002
Directiva nr. 2000/76/EC
privind incinerarea -Ordinul MMGA nr.756/2004 (MO 86/26.01.2005
deşeurilor pentru aprobarea Normativului Tehnic privind
incinerarea deşeurilor)

-Ordinul MMGA nr.1274/2005 (MO

1180/28.12.2005) privind emiterea avizului de mediu
la incetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor
(respectiv depozitareaşi incinerarea)

Decizia nr.2000/532/CE, -Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO

amendata de Decizia 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor
nr.2001/119 privind lista şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv
deşeurilor, (ce deşeurile periculoase
înlocuieşte Decizia nr.
94/3/CE privind lista -Hotărârea de Guvern nr 155/2003 privind definirea
deşeurilor periculoase) criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a
se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista
naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de
depozit de deşeuri

-Ordinul MMGA nr.95/2005 (MO 194/01.03.2005)

privind stabilirea criteriilor de acceptare şi
procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la
depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate

-Hotărârea de Guvern nr. 1357/2002 pentru

stabilirea autorităţilor publice responsabile de
Regulamentul controlul şi supravegherea importului, exportului şi
Consiliului (CEE) nr. tranzitului de deşeuri
259/93 privind
supravegherea şi -Hotărârea de Guvern 228/20.2004 (MO
controlul transportului 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în ţară
deşeurilor în, dinspre şi a deşeurilor nepericuloase, în vederea importului,
înspre Comunitatea perfecţionării activităţii de tranzitului
Europeană, înlocuită din
15.iulie.2007 cu -Hotărârea de Guvern 514/2005 (MO
Regulamentul 505/14.06.2004) pentru completarea anexei nr.1 la
1013/2006/CE HG nr. 228/2004 privind controlul introducerii în ţară
a deşeurilor nepericuloase, în vederea importului,
perfecţionării active şi a tranzitului

-Ordinul MAPMA nr. 344/2004 pentru aprobarea

procedurii de reglementare şi controlul transportului
deşeurilor pe teritoriul României

11
 4.Tehnologii de colectare, transport, procesare.

4.1. Modalităţi de colectare-sortare-depozitare-transport.

4.1.1. Colectare.

Acţiunile ce urmează a fi realizate în scopul colectării şi reciclării anvelopelor

într-un procent cât mai mare, vizează:
• diminuarea riscului de poluare prin stocarea temporară a anvelopelor uzate;
creşterea gradului de valorificare a anvelopelor uzate;
• reducerea consumurilor de materii prime, în special a celor din surse
neregenerabile, prin utilizarea anvelopelor uzate ca materii prime secundare.
Activitatea de colectare şi valorificare a anvelopelor uzate nu este nouă în
România. Noutatea în acest domeniu o constituie reglementarea activităţii prin
Hotărârea de Guvern nr. 170/2004, prin care s-au stabilit atât factorii responsabili,
condiţiile în care se poate desfăşura o astfel de activitate, cât şi măsurile
administrative ce se vor lua împotriva celor care nu respectă prevederile actului
normativ.
Colectarea anvelopelor uzate atât de la persoane juridice cât şi de la
persoane fizice se poate realiza prin mai multe moduri. Persoanele fizice pot preda
anvelopele uzate la service auto, REMAT, comercianţi sau persoane juridice care se
ocupă cu colectarea acestora .

Folosită corespunzător, aceasta poate deveni o sursă de materie primă

secundară şi de energie. Dar, pentru a atinge această calitate este nevoie de
infrastructură: unităţi de reciclare, investiţii în filtre electrostatice pentru ardere în
condiţiile respectării Legii Mediului, flux tehnologic pentru produsele obţinute din
tocarea sau măcinarea anvelopei (piese turnate, roţi pentru cărucioare, pavele,
covoare, mochete, articole de uz casnic, tălpi de pantofi etc.) şi, nu în ultimul rând,
interesul consumatorilor pentru astfel de, produse. Sistemul de management al
activităţii de colectare şi valorificare trebuie să fie o soluţie viabilă, menită să elimine
inconvenientele administrative şi financiare generate de organizarea acestei activităţi
pe cont propriu de către agenţii comerciali. De exemplu cantitatea de anvelope
colectată şi valorificată de ECO ANVELOPE este de aproximativ 3.000 tone,
reprezentând un procentaj de colectare de 21 % din sarcina anuală.
12
 Conform HG nr.170/2004:
Persoanele fizice şi persoanele juridice care deţin anvelope uzate au
următoarele obligaţii:
• să nu le abandoneze pe sol, prin îngropare, în apele de suprafaţă şi ale
mării teritoriale;
• să nu le incinereze decât în condiţiile prevăzute HG nr. 128/2002 privind
incinerarea deşeurilor;
• să le predea persoanelor juridice care comercializează anvelope noi şi/sau
uzate destinate reutilizării ori persoanelor juridice autorizate să le colecteze şi/sau
să le valorifice conform legislaţiei în vigoare.
Persoanele juridice care comercializează anvelope noi şi/sau anvelope
uzate destinate reutilizării sunt obligate:
• să preia anvelopele uzate de acelaşi tip şi în acelaşi cantitate cu cele
comercializate, aduse de cumpărătorul final;
• să asigure capacităţi de depozitare corespunzătoare pentru anvelopele
uzate preluate;
• să predea anvelopele uzate preluate persoanelor juridice care introduc pe
piaţă anvelope noi şi/sau anvelope uzate destinate reutilizării ori persoanelor
juridice către care acestea au transferat obligaţiile.
Situaţia proiectelor în curs de finanţare din Fondul pentru Mediu, proiecte
vizând colecatrea şi reciclarea anvelopelor uzate sunt în valoare de 3.742.560 lei.

13
 Fig. 3.

4.1.2 Sortare.

Operaţia premergătoare extragerii cordului metalic de talon este sortarea

anvelopelor. Pentru a realiza un proces de reciclare şi valorificare eficient a
anvelopelor uzate este necesar ca sortarea la sursă să se facă după două criterii de
bază:
-criteriu dimensional al anvelopei
-criteriu de structură al anvelopei
Sortarea iniţială după criteriul dimensional a anvelopelor se poate face în
funcţie de notaţiile imprimate de producător, aflate pe părţile laterale ale carcasei
anvelopei.

14
 Este un spaţiu autorizat unde se realizează regruparea anvelopelor, sortarea
lor în AUR. (anvelope uzate reutilizabile) şi în AUNR (anvelope uzate nereutilizabile)
precum şi încărcarea în vederea expedierii către valorificatori (figura 2.7.).

Fig. 4. Sortarea anvelopelor.

Etapa primară de tratare a anvelopelor este spălarea lor. După aceea

urmează extragerea materialului feros din anvelopă. Anvelopa poate fi tratată şi cu
lianţi în funcţie de utilizarea acesteia.

4.1.3. Depozitare.

Anvelopele uzate sunt depozitate stivuite în boxe dotate cu pardoseală

betonată.

4.1.4. Transport.

Transportul anvelopelor uzate de la depozite la firmele de reciclare-

valorificare se poate realiza prin transport rutier, feratic sau naval. Cel mai des e
utilizat transportul rutier, cu autospeciale.
Deoarece de la majoritatea depozitelor aceste anvelope se transportă întregi,
ele ocupând un spaţiu mare, ştiind că din suprafaţa ocupată 83% este aer şi doar
17% este anvelopă, astfel apar cheltuieli ridicate la transportul acestora (se pot
încărca puţine) aşa că aproximativ 50% din cheltuielile de reciclare-valorificare a
anvelopelor uzate reprezintă trasnportul.

15
 Fig. 5. Shredder mobil.

Datorită acestui fapt se recomandă preprocesarea la sursă de depozitare,

care include două etape şi anume:
• extragerea cordului de metal
• decuparea pe ecuator (tăierea)
• premăcinare (figura 2.8.)
Prin relalizarea acestor două etape se vor economisii substanţial cheltuieli de
transport, deoarece anvelopele uzate tăiate vor ocupa o suprafaţă mai mică.

4.2 Tehnici de valorificare materială a anvelopelor uzate.

Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi:

• Anvelopă nouă–anvelopa nou-produsă, inclusiv anvelopa rezultată în urma
unui proces tehnologic de reşapare, aflată înainte de prima montare după reşapare,
în termen de garanţie, neexploatată.
• Anvelopă uzată-orice anvelopă, pe care deţinătorul, în urma utilizării, are
intenţia sau obligaţia de a o scoate din uz.
• Anvelopă uzată destinată reutilizării-orice anvelopă uzată care are valoare
de întrebuinţare şi este destinată utilizării ca atare în activitatea de transport rutier
sau este destinată reşapării.

16
• Anvelopă uzată destinată reşapării-orice anvelopă uzată care îndeplineşte
toate condiţiile tehnice necesare reşapării.
• Cumpărător final-orice persoană fizică sau juridică care cumpără sau
dobândeşte anvelope noi şi/sau anvelope uzate destinate reutilizării, în
scopul utilizării lor, şi nu al comercializării.
• Introducere pe piaţă-acţiunea de a face disponibile pentru prima dată, contra
cost sau gratuit, anvelope noi şi/sau anvelope uzate destinate reutilizării, în
vederea utilizării şidistribuirii

• Refolosire ca atare
Refolosire ca atare-operaţiunea de utilizare fără reprocesare a anvelopelor
uzate nereşapabile, în scopul realizării de diguri, ţarcuri, apărătoare pentru
debarcadere, garduri de siguranţă pentru şosele, autostrăzi etc (figura 2.9.)
Anvelopele nereutilizabile întregi pot fi utilizate în construcţii de drumuri,
acoperiri de pardoseală, terenuri sportive, diguire, paravane antizgomot, protecţia
cheiurilor, drenare, rambleu pentru şosele.
Anvelopele tăiate pot fi utilizate ca un covor suport de cale ferată pentru
tramvaie în scopul reducerii vibraţiilor şi a zgomotului.
Anvelopele tocate, datorită proprietăţilor de drenare, a compresibilităţii , pot fi
utilizate la construcţia şoselelor, sau ca un substrat drenantal terenurilor sportive şi al
altor terenuri care necesită o drenare a apelor pluviale.

Schema de reutilizare a anvelopelor uzate prezentata mai sus. Fig. 6.

17
 Domenii de utilizare:

• După extragerea cordului metalic din talon:

-deşeu metalic debitat la L=80-100 mm pentru metalurgie
• După operaţia de decupare radială:
-elemente radiale utilizabile pentru măcinarea mecanică grosieră
• După operaţia de decupare pe ecuator:
-elemente circulare, cilindrice sau liniare pentru reţele hexagonale, rectangulare,
triunghiulare şi liniare utilizate la consolidarea terenurilor în pantă, digurilor, malurilor,
etc.
-covoare şi stabilimente de diferite forme (în funcţie de geometria sculei de răzuire)
utilizabile în horticultură şi amenajări, parcuri, scuaruri etc.
• După operaţia de măcinare grosieră:
-fâşii şi bucăţi (cu cord metalic şi textil) de diferite forme la dimensiuni de
80x80~150x150 mm, livrabile pentru ardere, granulare sau piroliză.

• Reşapare.
Reşapare-procesul tehnologic de recondiţionare prin care se reface
potenţialul de utilizare al anvelopei, constând în aplicarea unei benzi de rulare noi
pe anvelopa uzată reşapabilă sau pe o anvelopă uzată desitanată reutilizării care
îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru realizarea acestui proces.
Reşaparea este o modalitate sigură, eficientă şi ecologică pentru a aduce o
viaţă nouă anvelopelor uzate: partea uzată a anvelopelor este înlocuită cu o parte
nouă iar acest lucru înseamnă că anvelopa poate fi folosită din nou. Reşaparea de
calitate este alternativă pentru noi anvelope pentru vehicule comerciale, având în
vedere că oferă siguranţă, performanţe excepţionale şi o rată excelentă de beneficii
în ceea ce priveşte costul.

Procesul de vulcanizare face posibilă execuţia de anvelope de înalta calitate

care sunt foarte puternice şi rezistente la uzură şi, în termeni tehnici prin legături
încrucişate ale lanţurilor de hidrocarburi care formează cauciucul conduc la
realizarea unei reţele tridimensionale elastice. Sulfurile care rezultă din acest
proces nu pot fi îndepărtate, şi încercările de a le modifica structura prin vulcanizare
s-au dovedit dificile, costisitoare, şi mari consumatoare de energie. S-a continuat
cercetarea şi dezvoltarea, astfel încât au apărut numeroase tehnici care promit

18
creşterea ponderii materialului reciclabil care poate fi folosit în execuţia de noi
anvelope.
Din ce în ce mai mulţi consumatori recunosc şi ajung să aprecieze imaginea
pozitivă a reşapării de calitate superioară. Beneficiile reşapării constau în faptul că
sunt ecologice şi eficiente financiar! Când partea anvelopei ajunge pe şosea este
uzată, doar 20% din anvelopa este uzată. Carcasa care reprezintă aproximativ 80%
din valoarea anvelopei poate fi re-cauciucată pentru o ’’nouă viaţă a anvelopei’’.
Pentru producerea unei anvelope de automobil sunt necesari în jur de 28 de litri de
petrol brut. Pentru a reşapa o anvelopă de automobil, pe de altă parte, doar 5.5 litri
de petrol sunt suficienţi.
Reşaparea economiseşte peste 300.000 de tone de cauciuc şi 500.000 tone
de petrol brut în UE în fiecare an, anvelopele reşapate îi economisesc utilizatorului
mai mulţi bani, având în vedere că rezistă la acelaşi număr de kilometrii ca şi cele
noi, dar costă doar 45-60% din preţul unei anvelope noi. Pentru producerea unei
anvelope de camion sau autobuz se consumă circa 30-35 kg amestec de cauciuc.
Reşaparea aceleiaşi anvelope necesită numai 14 kg de cauciuc, ceea ce conduce
la economisirea unei importante cantităţi de materii prime.
• reşapare la cald - este caracaterizată prin acoperirea suprafeţei de rulare şi
a flancurilor anvelopei deşapate cu amestec de cauciuc nevulcanizat. Modelarea
profilului benzii de rulare are loc într-o presă de vulcanizare la o temperatură de
150˚C. În cadrul procesului de recondiţionare la cald, după verificarea carcasei,
banda de rulare este indepărtată prin polizare. Cauciucul proaspăt extrudat este
aplicat pe carcasa polizată. Carcasa astfel acoperită este vulcanizată la aproximativ
155-165˚C într-o formă corespunzătoare pentru profilul dorit. Banda de rulare
capată un profil nou în acelaşi mod în care se obţin şi pentru o anvelopă nouă.
• reşapare la rece – este caracterizată prin vulcanizarea independentă de
matriţă a anvelopelor la o temperatură cuprinsă între 95-110˚C. Anvelopele se
confecţionează cu ajutorul unei benzi de rulare prevulcanizate (’’profil nou’’) şi a
unui strat de cauciuc nevulcanizat pentru perna protectoare şi banda de rulare se
realizează prin vulcanizare într-o autoclavă.

19
 Fig. 7.

Fazele mai importante al tehnologiei de reşapare la rece (Fig. 6.):

-verificarea anvelopelor uzate:
• inspecţia vizuală interior şi exterior la maşină de verificat;
• verificarea la presiune de 8 bari;
• verificarea nedistructivă cu ultrasunete cu ajutorul aparatului
TYRESCAN pentru depistarea defectelor de structură ce nu pot fi depistate vizual.
-deşaparea anvelopelor:
• îndepărtarea benzii de rulare.
-repararea defectelor:
• se aplică pe carcasa deşapată o bandă de cauciuc de legătură, ce va
face legătura între carcasă şi banda de rulare nouă;
• se taie banda de rulare după circumferinţa anvelopei deşapate;
• se aplică banda de rulare pe anvelopa deşapată.
-vulcanizarea în autoclavă:
• se introduce anvelopa într-o cameră de cauciuc şi este vidată la o presiune
de 0.5-0,8 bari;
• se introduce anvelopa împreună cu acesta cămaşa în autoclavă, unde
se vulcanizează la o temperatură de aproximativ 110˚C şi o presiune de 6 bari.
-inspecţia finală:
• se face o ultimă verificare vizuală a anvelopelor reşapate, după care este
20
vopsită cu o vopsea pentru anvelope şi se depozitează în magazie.
Prin reşapare nu se soluţionează definitiv problema deşeurilor provenite din
anvelope dar prin valorificarea pneurilor uzate se aduce în mod clar o îmbunătăţire
în acest sector.
Este singura metodă de tratare, după care anvelopa este refolosită în scopul
iniţial. Anvelopele de camion pot fi reşapate de câteva ori înainte de a fi scoase din
uz. Posibilitatea de reşapare depinde de starea bună a carcasei anvelopei; doar 20-
25% din anvelopele de automobile şi 60-65% din cele de camioane îndeplinesc
condiţile pentru a fi reşapate.
Anvelopele reşapate sunt în general mai ieftine, dar utilizatori le consideră
ca fiind de calitate inferioară şi potenţial periculoase, nefiind recomandate pentru a
fi montate pe roţile din faţă ale autovehiculelor. Această imagine limitează piaţa de
desfacere a anvelopelor reşapate în sectorul privat.

4.3 Tehnici de valorificare sub forma de granule si pudrete.

Reciclare-orice operaţiune de valorificare materială a anvelopelor uzate,

respectiv de tăiere, mărunţire, granulare, sau alta operaţiune care determină
schimbări asupra naturii ori compoziţiei anvelopei uzate, prin procedee industriale, în
scopul obţinerii de materii prime.
Din avelopele uzate, în urma unui proces de măcinare şi cernere se pot
obţine granule de cauciuc şi pudretă. Acestea din urmă, amestecată sau nu cu
polimeri sintetici, se pot folosi la confecţionarea de obiecte turnate, ca de exemplu
roţile cărucioarelor destinate transportului de mărfuri şi a containerelor de deşeuri,
covoarele pentru acoperirea terenurilor din sălile de sport şi a spaţiilor de joacă, sunt
rezultatul reciclării anvelopelor uzate. Ele pot fi folosite în producerea pingelelor şi a
tocurilor pentru pantofi, pentru producerea de anvelope solide, pedale de bicilete,
vârfuri de bastoane şi cârje. O altă aplicaţie industrială este utilizarea pudretei şi a
granulelor în mixturile asfaltice. Această aplicaţie conduce la obţinerea unor rezultate
bune în reducerea zgomotului de rulare a automobilelor, în reducerea riscului
derapării şi în garantarea unei durate de viaţă mai mare a şoselelor.
De asemenea, din anvelope se realizează diferite piese pentru industria auto,
cum ar fi spoilere auto, volanul flexibil, covoraşe, garnituri pentru frâne. Ca şi aplicaţii
de material reciclat, anvelopele se mai pot folosi în industria mobilei pentru realizarea
de braţe pentru fotolii, pentru realizarea de pervaze, bariere antifonice, semne

21
rutiere, materiale pentru acoperiş sau echipamente pentru camping.
Producerea de pulberi de cauciuc din anvelope uzate a dovedit în anumite
cazuri modificarea caracteristicilor vulcanizării, şi prin aceasta lărgirea gamei de
potenţiale utilizări, inclusiv compuşi pentru producerea de noi anvelope. S-au
continuat cercetările în această privinţă dar, anumiţi producători de anvelope se
împotrivesc folosirii pe scară largă a materialelor alternative nu este suficient
dezvoltată ceea ce constituie un handicap în continuarea reciclării pe scară largă.
Anvelopele prelucrate pentru reciclarea materialelor au fost în general
procesate prin granulare. Materialele granulate au diferite aplicaţii:sunt folosite pentru
acoperirea unor suprafeţe de sport, pentru realizarea unor cizme din cauciuc, pentru
obţinerea unor mortăruri sau cimenturi şi la construcţia unor drumuri.
Granularea anvelopelor se realizează fie prin măcinarea mecanică a
acestora, fie prin măcinarea criogenă. Anvelopele se răcesc în azot lichid, pentru
fragilizarea cauciucului înainte de măcinare, ceea ce conduce la reducerea
consumului de energie necesară în proces.
Particulele de cauciuc cu dimensiuni cuprinse între 0,15-2.36 mm (figura
2.11.) obţinute prin măcinarea anvelopelor uzate, se pot utiliza ca material absorbant
pentru ţiţei brut, în cazul poluării accidentale a unor terenuri. După măcinare, fazele
cauciuc şi oţel sunt separate magnetic.

4.4. Tehnici de valorificare energetică a anvelopelor uzate.

Valorificare termoenergetică-operaţiunea de utilizare a anvelopelor uzate

drept combustibil alternativ sau suplimentar, prin coincinerare în cuptoare de ciment
ori în alte instalaţii, care să asigure recuperarea valorii energetice a acestora, în
condiţii prevăzute de HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor.

Piroliza.
Piroliza este o metodă chimică de descompunere termică a anvelopelor
uzate, cu formare de fracţii de gazoase, hidrocarburi lichide şi reziduuri cocsificate.
În cadrul pirolizei, deşeurile organice se transformă prin intermediul
descompunerii termice sub reţinerea aerului în produse ce pot fi valorificate
energetic datorită conţinutului mare de energie, respectiv depozitate în cantităţi mult
mai reduse.
Anvelopele uzate pot fi tratate prin piroliză, un proces de descompunere prin
încălzire, care produce uleiuri şi alte substanţe, inclusiv reziduuri nereciclabile.
Această poate reprezenta un domeniu de activitate în viitor, dar s-a observat un

22
interes crescut pentru folosirea anvelopelor uzate ca şi combustibili pentru a genera
energie, datorită puterii calorice comparabile cu cea ale petrolului şi mai mari decât
cea a cărbunelui.
Volumul este redus, armăturile de oţel pot fi refolosite ca materie primă în
turnătorii, iar produsul care rămâne este steril. Emisiile de substanţe toxice pot fi
reduse la nivele foarte scăzute.
Piroliza anvelopelor a fost subiectul a numeroase studii. Este descrisă ca fiind
degradarea cauciucului, sub acţiunea căldurii, în absenţa oxigenului. Materiile
organice din anvelope (în principal cauciucul) sunt descompuse în produse cu mase
moleculare mai mici (lichide şi gazoase), compuşi anorganici (în principal oţel şi
negru de fum) rămân în reziduu şi ar putea fi reciclate.
Compoziţia produşilor depinde de condiţiile de piroliză, ca şi de compoziţia
anvelopelor folosite. Procesul are loc de obicei în condiţii de deficit de oxigen sau
într-un gaz inert la presiunea atmosferică sau redusă, în domenii de temperatură
cuprins între 300-1000°C.
În urma procesării se obţin: gaze combustibile, produse lichide combustibile,
negru de fum impurificat şi metale în următoarele cantităţi:

-gaze combustibile → 0,15 t/t deşeu → 750 t/an;

-produse lichide combustibile → 0,4 t/t deşeu → 2000 t/an;
-negru de fum impurificat → 0,38 t/t deşeu → 1900 t/an;
-deşeuri metalice → 0,07 t/t deşeu → 350 t/an.
Pentru realizarea producţiei sunt necesare următoarele utilităţi:
-energie electrică: 44,2 kw/t materie primă;
-gaze combustibile: 128 Nmc/t materie primă;
-apă potabilă, PSI şi pentru complectarea apei de răcire:∼ 10
mc/zi.
Prelucrarea deşeurilor are la bază procesul de cracare pirolitică într-un
reactor special dimensionat, la presiunea atmosferică în condiţii anaerobe şi la
temperaturi prestabilite de peste 450 oC.
Desfăşurarea procesului tehnologic are loc în şarje cu faze continue în
proces.
Materia primă este achiziţionată şi depozitată temporar pe o platformă
betonată, după care urmează faza de mărunţire a cauciucului uzat, într-un utilaj
specializat.
Tocătura obţinută este încărcată în buncărul de alimentare a instalaţiei, de
unde este preluată cu ajutorul unui elevator şi a unui şnec şi trimisă într-un vas de
dozare de unde este încărcat reactorul.
23
 După încărcarea reactorului, începe încălzirea acestuia şi odată cu aceasta
agitarea materialului.
Încălzirea mantalei reactorului se realizează cu ajutorul gazelor arse rezultate
în urma arderii în focar a fazei gazoase care rezultă din proces, optimizând eficient
astfel bilanţul energetic al procesului.
La pornirea instalaţiei se poate folosi şi combustibil lichid din producţia proprie
sau adus din afară.
Gazele arse sunt emise în atmosferă prin intermediul unui coş având o
înălţime de 15 m, care asigură o bună dispersie a poluanţilor emişi chiar în condiţii
meteorologice defavorabile acesteia.
Concentraţiile poluanţilor din emisie: NOx, SOx, CO, COV şi funingine sunt
sub limitele impuse de Ordinul MAPPM nr. 462/1993.
Este prevăzut un punct de monitorizare a gazelor arse care se emit în
atmosferă. Sunt determinate continuu şi înregistrate într-o bancă de date,
concentraţiile poluanţilor şi ale oxigenului, rezultatele putând da şi o imagine asupra
randamentului de ardere a combustibilului în focar.
Gazele fierbinţi care ies din reactor sunt trecute printr-un anumit tip de ciclon,
unde sunt reţinute particulele antrenate, printr-o separare umedă cu ajutorul fracţiei
grele produse în instalaţie. Particulele reţinute sunt returnate în reactor.
După ciclonare gazele sunt răcite în două trepte: o treaptă de răcire cu aer şi
una cu apă.
În această fază are loc o condensare parţială a vaporilor.
Fracţia gazoasă este trecută printr-un spălător, în care cu ajutorul unor soluţii
alcaline sunt reţinuţi compuşii nedoriţi.
După purificare, gazele sunt trecute printr-un separator de picături şi colectate
într-un vas tampon, după care sunt comprimate cu ajutorul unui compresor şi
depozitate într-un rezervor sub presiune.
Reglarea desfăşurării procesului tehnologic se poate realiza astfel încât
cantitatea de gaze care rezultă să nu depăşească necesarul pentru încălzirea
reactorului.
Procesul de condensare fracţionată generează următoarele fracţii lichide:
• fracţia uşoară; numită combustibil pentru –65oC;

• fracţia medie, un produs asemănător motorinei;

• fracţia grea.
Fracţiile uşoară şi medie sunt colectate şi depozitate separat în vederea
valorificării. Fracţia grea se colectează într-un sistem de stocare de unde se
pompează într-un ciclon având rolul agent de spălare a gazelor, ajungând în final din
nou în reactor.
24
 Prin modificarea unor parametri tehnologici se pot modifica caracteristicile
produselor şi raportul lor cantitativ.
În scopul eliminării degajărilor de compuşi organici volatili care pot să apară
în timpul colectării fracţiilor lichide este prevăzut un sistem prin care aceştia sunt
reintroduşi în procesul tehnologic.
Din procesul tehnologic rezultă şi negru de fum impurificat cu metale, care se
depune la fundul reactorului.
După terminarea procesului tehnologic, negrul de fum se evacuează într-un
vas de colectare. Cu ajutorul unui separator electromagnetic sunt separate din negru
de fum cea mai mare parte din fragmentele metalice rezultate din inserţia metalică a
anvelopelor, după care sunt depozitate într-un vas de colectare metale.
Procesul tehnologic este condus cu ajutorul tehnicii de calcul printr-un
calculator de proces, care elimină orice eroare umană. Prin intermediul acestuia sunt
urmăriţi şi reglaţi toţi parametri pe tot parcursul desfăşurării procesului tehnologic,
având posibilităţi de semnalizare optică şi acustică a situaţiilor de avarie .
Rezultatele investigaţiilor analitice efectuate au condus la o concretizare a
principalelor caracteristici ale produselor rezultate (tabelul 2.7.), astfel:
• gaze combustibile:
-2-butan, 2metil-butan → 70 %;
-propan, butan, 2, 4 - pentadiol → 20 %;
-4 – heptanol, 4 – pentenă, pentan → 3 %;
-2 – propenil – ciclohexan, 2 – 4 decadienă, nonadienă → sub 3 %.

• produse lichide combustibile: fracţia uşoară şi medie

4.5. Utilizarea anvelopelor ca sursă de energie termică la fabricarea

cimentului.

Folosirea anvelopelor uzate drept combustibil pentru cuptoare de ciment este

în creştere, datorita diferitelor proiecte de testare din Marea Britanie. Fabricile de
ciment din Europa ardeau anvelope uzate incă din anii 1970, instalaţii de acest fel
exista şi în America de Nord, Franţa, Japonia, România.
Folosirea anvelopelor uzate în cuptoare pentru ciment are avantajul că nu
genereaza alte deşeuri decât cele create in mod normal de procesul de producţie al
cimentului.

25
 Puterea calorifică a cauciucului furnizează căldura necesară procesului, pe
când oţelul din construcţia anvelopei, precum şi alte reziduri de combustie sunt
încorporate in ciment, fără a compromite semnificativ calitatea cimentului.
Fabricile de ciment au folosit in mod tradiţional combustibili fosili, de exemplu,
cărbune, pentru a obţine energia necesară. În loc să se cheltuiască sume importante
pentru cărbune, ar putea percepe o taxă pentru a accepta anvelopele uzate.
Anvelopele sunt introduse in cuptor fie tăiate in felii (marunţite), fie intregi, in funcţie
de tipul cuptorului folosit.
Deşeurile de anvelope pot fi utilizate drept combustibil şi în fabricile de
celuloză şi hârtie.

Bibliografie :

26
1. Tiberiu Rusu, Violeta Popescu: Materiale polimerice şi mediul Editura
Mediamira Cluj-Napoca 2005

2. Nemeş, O., Rusu, T., Soporan, V.-Deşeuri şi tehnologii de valorificare,

Editura UTPRESS, Cluj-Napoca, 2008.

3. http://www.remat.ro/reciclare/colectare/cauciuc.htm

4. http://www.ecoanvelope.ro

5. http://en.wikipedia.org/wiki/Tire#History

6. http://www.mediu-constanta.ro/deseuri/pdf/anvelope_uzate.pdf

7. http://www.legestart.ro

27