INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA SPECIALIZAREA: INGINERIA MEDIULUI

Disciplina 1: Tehnici de ep !a!e a apel"! #a$e% &id!a lica a% Tehnici de ep !a!e a apel"! #a$e
2. Care sunt metodele chimice de analiza cantitativa?

R:Metode de analiza gravimetrica, metode de analiza volumetrica 3. Care sunt metodele fizico-chimice de analiza cantitativa?

R:Metode optice, metode electrochimice, alte metode. 4. efiniti echivalentul gram !.

R:Masa echivalenta sau echivalentul gram este o marime care reprezinta cantitatea in grame dintr-o su"stanta egala numeric cu un echivalent chimic sau cantitatea in grame din su"stanta respective care se com"ina cu #,$$% g h&drogen'un echiv gram de hidrogen( ori cu % g o)&gen sau care poate inlocui aceste cantitati de h&drogen sau o)&gen in com"inatiile lor. *. +u"stantei dizolvate.Relatie. efiniti concentratia procentuala a su"stantei dizolvate.Relatie.g,-)#$$ .. efiniti concentratia procentuala a solventului.

R: reprezinta cantitatea de su"stanta dizolvata /n #$$g solutie '--g(,)#$$. 0. Ce este normalitatea?

R:1ormaliatatea reprezinta numarul de chivalenti gram'vali( de su"stanta dizolvata de # litru de solutie. %. efiniti titrul unei solutii.

R:2itrul unei solutii reprezinta cantitatea de su"stanta dizolvata in grame, e)istent intr-un mililitru de solutie. 3. Ce reprezinta factorul de normalitate a unei solutii?

R:4actorul de normalitate 4 al unei solutii reprezinta numarul care arata de cate ori +olutia apro)imativa are concentratia mai mare sau mai mica decat +olutia de normalitate e)acta.Relatia este: 452real,2teoretic. #$. efiniti factorul de corectie al solutiei de 6Cl $,#1?

R: 47 5'89 )49(,87.unde 895#$ ml sol 1a2C:3 $,#1si 875volumul de 6Cl $,#1 ##. efiniti factorul de corectie pentru solutia de 1a:6 $,#1?

R: 495'87)47(,89, unde 895volumul de hidro)id consumat la titrare si 875#$ ml 6Cl $,#1. #2. efiniti tur"iditatea si unitatile de masura.

R: ;roprietatea unei solutii de a identifica prezenta su"stantelor in suspensie fin divizate.-radul de tur"iditate reprezinta tul"ureala produsa de # mg caolin sau pamant de infuzori in suspensie,intr-un litru de apa distilata.<nitati de masura:2!,4512<541<, suspensia-formazin =+:0$20. #3. Cum se masoara tur"iditatea la statiile de epurare?

R:>a pre-epurare nu e necesara,la regim namol active se determina materiile solide cu un tur"idimetru cu dispozitiv de autocuratare a ferestrei de masurare iar nivelul namolului il determinam cu o sonda speciala de tur"iditate.>a gura de scurgere a decantorului se foloseste o sonda ieftina de tur"iditate cu autocuratare.+e masoara tur"iditatea in toate punctele de control ale +!. #4. 4ata de cine se determina alcalinitatea? 7lcalinitatea se determina fata de doi indicatori:alcalinitatea p-fata de fenolftaleina, alcalinitatea m-fata de metiloran?. #*. Ce unitati de masura se folosesc pentru alcalinitate?

R: Milival,l sip pm-su" forma de CaC:3. #.. efiniti alcalinitatile p si m?

R: p52)8#)4'mval,l(@ m52)8)4'mval,l(.8# 5vol de 6Cl $,# 1 folosit la titrare si 85vol solutiei de 6Cl $,# 1 folosit la titrare. #0. efiniti duritatea totala.Relatia de calcul.

R: uritatea totala d2 reprezinta continutul de ioni de calciu si de Mg dintr-un litru de apa,corespunzator tuturor anionilor prezenti in apa. #%. efiniti duritatea de Ca Ca

R:reprezinta continutul total de ioni de Ca dintr-un litru de apa, corespunzator tuturor anionilor prezenti in apa.dCa2A58)4 #3. efiniti duritatea de MgMg

R:Reprezinta continutul total de ioni de Mg dintr-un litru de apa, corespunzator tuturor anionilor prezenti in apa. Mg5d2 BdCa2A 2$. Ce analize de calitate a apei se fac cu trusa 7CuaMercD?

R: analize de sta"ilire a indicatorilor fizico-chimici ai apelor uzate. 2#. efiniti duritatea temporara'car"onata(.

R:!ste continutul de ioni de Ca si Mg corespunzatori continutului de car"onati acizi de Ca din apa si a"ur'"icar"onate(.7ceste saruri precipita la fier"ere. 2#. efinii consumul chimic de o)igen , "iochimic de o)igen@

R: Consumul chimic de o)igen este cantitatea de o)igen echivalentE cu consumul de o)idant, adica su"stanFele ce se pot o)ida atGt la rece cGt Hi la cald, su" acFiunea unui o)idant.Consumul "iochimic de o)igen este cantitatea de o)igen consumatE de microorganisme /ntr-un interval de timp, pentru descompunerea "iochimicE a su"stanFelor organice conFinute /n apE. 2impul standard sta"ilit este de * zile la temperatura de 2$$C. 22. CGte pro"e sepreleveazE pentro o analizE corectE i de unde? R:3 pro"e-una din amonte, una de la locatia indicata si una din avalul locatiei. 23. Cum pot fi verificate soluiile /n urma mEsurEtorilor /n cazul p6-lui? R: cu solutii indicatoare sau hartii 'stripere( indicatoare de p6. 24. Care este aparatul pentru mEsurEtoarea p6-ului i 2 +? R: p6-metru si multiparametru 2*. efinii salinitatea . R: +alinitatea apei reprezintE conIinutul total de sEruri dizolvate din un litru de apa. 2.. efinii p6-ul . R: +e numeste p& 'e)ponent de hidrogen B ,,potenIia hidrogeniJJ ( logaritmul in "aza #$, cu semn schim"at, al concetraIiei 'activitEIii( ionilor de hidrogen'hidroniu(. 20.Care sunt metodele de determinare ale p6-ului? R: metoda colorimetrica si metoida potentiometrica 2%. Cu ce aparat putem determina mai muli parametrii , indicatori ai unei pro"e de ape uzate i care sunt acesti indicatori? R: multiparametru@ indicatorii fizico-chimici ai apei uzate-p6, 2 +, Conductivitate, salinitate 23. efinii densitatea a"solutE , unitEi de mEsurE. R: marimea fizica egala cu raportul dintre masa unui corp in vid, m si volumul sau, la temperatura t@unitate de masura- Dg,m3 3$. efinii densitatea relativE , unitEi de mEsurE. R: Densi$a$ea !ela$i'(, d, este raportul dintre densitatea a"solutE a unui corp si densitatea unui corp de referintE, aflat intr-o stare datE 3#.Cum se numesc limitele de trecere de la o zona la alta a atmosferei? R: $!"pa #a) s$!a$"pa #a)*e#"pa #a. 32.Ce se intelege prin poluarea apei?
#.

R: ;rin poluarea apei, se /nFelege a(alterarea caracteristicilor fizice, chimice Hi "iologice ale apei, "(alterarea produsE direct sau indirect de activitEFile umane

c( alterarea care face ca apele sE devinE improprii utilizErii normale /n scopurile /n care aceastE utilizare era posi"ilE /nainte de a interveni alterarea 33.Cum se face conservarea pro"elor in vederea menFinerii proprietEFilor fizice, chimice Hi "iologice ale apei? R: Conservarea pro"elor in vederea menFinerii proprietEFilor fizice, chimice Hi "iologice ale apei se face prin !espec$a!ea c"ndi$iil"! de pas$!a!e a p!"+el"! la $e*pe!a$ !a sca# $a si ada ,a!e de c"nse!'an$i pe " pe!i"ada de *a-i* ./ "!e% 34.Ce intelegeti prin gradul de epurare? R: -radul de epurare necesar /nseamnE : a( eficienFa pe care tre"uie sE o ai"E o staFie de epurare@ "( indepErtarea unei pErFi dintr-o anumitE su"stanFE conFinutE /n apa uzatE, /n aHa fel /ncGt partea rEmasE din aceastE su"stanFE, /n secFiunea de calcul sE corespundE calitativ valorilor limitE specificate /n acestea. 3*. Ce rol au deznisipatoarele dintr-o statie de epurare? R: eznisipatoarele au rolul sE reFinE prin sedimentare particulele mai mari /n diametru de $,2 mm@ sE evite depunerea materialelor organice, pentru a nu se produse fermentarea lor. 3.. in ce consta compozitia medie a apelor uzate? R: CompoziFia medie a apelor uzate mena?ere consta din +u"stanFe solide totale, suspensii sedimenta"ile, suspensii nesedimenta"ile, su"stanFe dizolvate, C9:* , CC:-Mn 30.<nde se desfasoara prodcedeele fizico-chimice la epuararea chimica? R: !purarea chimicE se "azeazE pe procedeele fizico-chimice care se produc /n "azinul de amestec si decantorul primar 3%. Care sunt condiFiile de calitate care tre"uie /ndeplinite de apele uzate /n secFiunea de control si care este normativul care reglementeaza acest lucru? R: 2emperatura, ma). 4$$C, p65..*-3.$$, Cianuri 'C1-(, ma) #,$ mg,l@ Clor li"er 'cl( ma) #,$ mg,l,@ 6idrogen sulfurat Hi sulfuri, ma) #,$ mg,l@ +u"stanFe e)tracti"ile cu eter de petrol, 3$mg,l@ =ndicatori pentru protecFia "etoanelor /mpotriva agresivitEFii apei - +27+ 3343 B 03@ C3$-%3 33. in ce este formata treapta a == a de epurare "iologica? R: 2reapta a ==-a de epurare "iologicE este constituitE din cuve de aerare, cuve de regenerare nEmol Hi decantoare secundare 4$.=n ce consta Treapta anaerob a autoepurrii? R:ConstE din urmEtoarele transformEri principale:degradarea proteinelor, a hidratilor de car"on Hi a grEsimilor /n compuHi mai simpli@transformarea ureei /n compuHi de amoniu@reducerea sulfaFilor la hidrogen sulfurat, iar a azotaFilor la azotiFi, amoniac Hi azot.

4#. =n ce consta Treapta aerob a autoepurrii ? R: Treapta aerob a autoepurrii implicE : a(toate grupele de organisme, rolul principal revenind "acteriilor@ c(transformarea materiei organice pGnE la "io)id de car"on Hi apE, a azotului in amoniac si /n azotaFi,a sulfului sau fosforului, prin o)idare in sulfaFi,respectiv fosfaFi@ 42.Care sunt principalii indicatori de calitate ai apei? R: ;rincipalii indicatori de calitate a apei sunt:organoleptici, su"stante indezira"ile, su"stante to)ice, specifici, micro"iologici. 43.Care" sunt indicatorii "acteriologici ai apei uzate? R: =ndicatorii "acteriologi sunt numarul total de "acterii care se dezvolta la 30 $ C, coliformii totali, coliformii fecali, streptococii fecali 44.Care sunt procesele fizice dintr-o statie de epurare? R: ;rocesele fizice au la "azE separarea gravitaFionalE, filtrarea Hi transferarea poluanFilor din fazE apoasE /n altE fazE. 4*.=n cate zone se imparte un "azin de sedimentare? R: 9azinul de sedimentare poate fi /mpErFit /n urmatoarele zone: a( zona de admisie , de sedimentare, de nEmol, de evacuare a apei limpezite care mai conFine particulele care nu s-au depus@ "(zona /n care amestecul de apE cu suspensii este distri"uit pe secFiunea transversalE a "azinului@zona /n care particulele cad prin masa de apE, aflatE /n curgere orizontalE cu vitezE constantE vd @zona /n care se adunE particulele depuse @ zona in care iese apa limpezita . 4..Care sunt tipurile de namol care se formeaza in procesele de epurare a apelor uzate? R: ;rincipalele tipuri de nEmol ce se formeazE /n procesele de epurare a apelor uzate sunt: nEmol primar, nEmol secundar, nEmol mi)t, nEmol de precipitare 40. Cate trepte de epurare poate avea o statie de epurare? R: treapta primara mecanica, treapta fizico-"iologica, treapta chimica, treapta avansata. 4%. >a ce tratament este supus namolul rezultat din treptele de epurare chimica si "iologica? R: 0n,!"1a!e 1i s$a+ili#a!e 43. in ce se recomanda a se construi tu"ulaturile din retelele de canalizare? R: tu"uri ;74+ ,tu"uri ;8C,tu"uri polietilena riflat *$. Care sunt factorii care conditioneaza evacuarea directa a apelor uzate industriale in receptori ? R: aHezarea industriei faFE de oraH, raportul dintre de"itele orEHeneHti Hi industriale, costul instalaFiilor de preepurare Hi al racordului de canalizare, natura apelor uzate industriale

b. DISCIPLINA HIDRAULICA

#. Ce *e$"de se 2"l"sesc pen$! s$a+ili!ea s p!a2e$ei li+e!e in !a !i si in al+ii nep!is*a$ice : a( metoda al"iei prismatice fictive@ "( metoda calculului pe tronsoane folosind diferente finite@ c( metoda standard si metoda al"iei prismatice fictive@ d( nici una din metodele mentionate anterior. R:a)+ .% Ce !ep!e#in$a p!"ces l de !ein$ine!i!e3 a( fenomenul prin care "locuri aproape plate de pamant, situate aproape de nivelul marii, se ridica incet, modificandu-se pantele raurilor si adancindu-se al"iile@ "(fenomenul care se finalizeaza cu schim"area pantelor raurilor@ c(fenomenul de modificare a al"iei raurilor@ d( fenomenul de adancire a al"iilor cu ramanerea unor parti din vechea vale, mult deasupra noului curs de rau. R:a C * se n *esc c !s !ile de apa ca!e isi e!"dea#a 'alea) in $i*p ce nele pa!$i ale +a#in l i se $!ans2"!*a in * n$i p!in inc!e$i!ea si !idica!ea len$a3 a( de reintinerire@ "( de drena? ghimpatic@ c( supraimpuse@ d( antecedente. R:d

4%

/%Ca!e s n$ ele*en$ele ,e"*e$!ice ce de2inesc n canal se*ici!c la!? a( aria udata, panta canalului, rugozitatea, adancimea optima@ "( perimetrul udat, adancimea normala a lichidului in canal, de"itul, coeficientul lui Chez&J@ c( raza canalului, panta canalului, rugozitatea@ d(viteza curentului, de"itul de fluid, rugozitatea, panta hidraulica. R:a *. Ce s n$ +a!a5ele3 9ara?ele sunt construcFii hidrotehnice, situate transversal cursului de apE, care au rolul de a ridica Hi controla nivelul apei /n "ieful amonte sau de a realiza acumularea unui anumit volum de apE /n acest "ief. 6%Ce es$e cald !a de hid!a$a!e3 CEldura de hidratare : reacFia care are loc la amestecarea cimentului cu apE este o reacFie e)otermE, la # Dg de ciment dega?Gndu-se /n timp de 0 zile circa .$ - #2$ Dcal. 7ceastE cantitate de cEldurE, numitE de hidratare, /ncElzeHte "etonul, a cErui temperaturE poate a?unge, funcFie de cea iniFialE, la *$$ - .$$C. +u" acFiunea acestei variaFii de temperaturE "etonul se dilatE, iar /n timpul rEcirii care urmeazE se contractE@ dacE aceste deformaFii sunt /mpiedicate, /n "eton iau naHtere eforturi care pot duce la fisurarea sa. 7% De cine es$e dependen$a 'i$e#a c !en$ l i in *isca!ea pe!*anen$a si ni2"!*a p!in$!8 n canal) indi2e!en$ de 2"!*a sa ,e"*e$!ica3

a( de coeficientul lui Chez&J@ "(de raza hidraulica@ c( de panta hidraulica@ d( de raza, panta si coeficientul lui Chez&J. R:d 9% Daca densi$a$ea apei 2l 'iale es$e *ai *ica deca$ apa *a!ii) a$ nci se 2"!*ea#a " del$a * l$i+!a$ ca!e c * se n *es$e3 a( delta-picior-de-pasare@ "(delta in evantai@ c( delta intinsa@ d( meandru. R:a%

:% C * se n *es$e p!"ces l p!in ca!e !a !ile isi e!"dea#a c"n$in al+iile) incepand de la i#'"! pana la , !a de 'a!sa!e) i*pin,and 8l in s s l c !s !il"! l"!3 a( erodare@ "( reintinerire@ c(inversiune de relief@ d( erodare regresiva. R:d 1;%Ce *"dele c"*plica$e de !e$ele 2"!*ea#a !a !ile i*p!e na c a2l en$ii3 a( radiare si in gratii@ "( in gratii@ c( #2 retele dendritice@ d( radiare, in gratii, dendritice si altele. R:c 11%Ca!e s n$ c!i$e!iile d pa ca!e se clasi2ica +a!a5ele3 a( dupE scopul urmErit, dupE structura "ara?ului, dupE materialul din care sunt e)ecutate, dupE modul /n care "ara?ele preiau diversele solicitEri Hi le transmit terenului de fundaFie, dupE modul de descErcare a apelor mari, din "ieful amonte /n cel aval@ "(dupa acumulare si derivatie, dupa mo"ilitate si rigiditate,dupa structura materialului@ c(dupa anrocamente si zidarie. R:a 1.%Ce '!a5e e'ac a$"a!e de ape *a!i c n"as$e$i3 a(deversoare de diferite tipuri,"( goliri intermediare sau de fund si disipatori de energie.c(toate cele doua variante. 14%Ca!e s n$ ele*en$ele ,e"*e$!ice p!in ca!e es$e ca!ac$e!i#a$ n de'e!s"!3 a(profilul transversal, flancurile, profilul longitudinal, creasta deversorului, grosimea pragului, /nElFimea pragului, lEFimea deversorului "( /nElFimea lamei deversante 6, care se mEsoarE la o distanFE a 5 '3-4(6 /n amonte de creasta deversorului, viteza de apropiere 'acces( v$ @ c( energia specificE totalE a curentului de lichid faFE de creasta deversorului, cEderea deversorului .

R:a 1/% C * se clasi2ica de'e!s"a!ele d p( p"#i<ia c!es$ei de'e!s"! l i 2a<( de di!ec<ia 'i$e#ei de acces 3 a(deversoare frontale ,o"lice ,laterale ,poligonale ,cur"e , inelare @ "(deversoare li"ere 'ne/necate(, dacE nivelul aval al lichidului este su" creasta deversorului 'havK ;(, deversoare /necate, dacE nivelul aval al lichidului depEHeHte creasta deversorului 'hav L ;(@ c(deversoare fErE contracFie lateralE, la care lEFimea 9 a canalului de acces este egalE cu lEFimea " a frontului deversant , deversoare cu contracFie lateralE '" K 9(, la care liniile de curent sunt deviate /n plan orizontal Hi formeazE zone de desprinderi. R:a 1=% Unde se 2ace a*plasa!ea n i de'e!s"! 2!"n$al canal? +e face: a( la racordul "ara?ului cu malul sau pe unul din versanFi, /n funcFie de configuraFia terenului@ "( pe am"ele maluri, dacE e)ecutarea unui singur descErcEtor de dimensiuni mai mari necesitE volume prea mari de lucrEri@ c(am"ele situatii. R:c 16%Ce s n$ s$a'ilele si ce pe!*i$ ele3 +tavilele sunt elemente mo"ile care permit : a(/nchiderea sau deschiderea, parFialE sau totalE, a cGmpurilor deversante, cu scopul de a regla nivelurile Hi de"itele /n "ieful amonte Hi /n cel aval@ "( care transmit /mpingerea apei pilelor Hi culeelor@ c( care transmit presiunea apei atGt pilelor, cGt Hi radierului. R:a% 17% Din ce es$e !eali#a$a pa!$ea 2i-a a c"*p"nen$e3 n i +a!a5 *"+il si ca!e s n$ ele*en$ele

;artea fi)E a unui "ara? mo"il este realizatE din "eton, "eton armat sau zidErie de piatrE cu mortar de ciment, se compune din culee, pile Hi radier. 19% Ca!e s n$ *a!i*ile ca!ac$e!is$ice ale n i +a#in hid!",!a2ic?

Marimile sunt:a( suprafaFa Hi forma "azinului hidrografic@ lungimea@ lEFimea medie@ coeficientul de formE@ coeficientul de asimetrie ,altitudinea medie,panta medie@ "( 8olum total, Cota la coronamen, MnElFimea "ara?ului, >ungimea "ara?ului@ c( ;utere instalatE, CotE amonte, CotE aval, e"it instalat. R:a% 1:% Ce !ep!e#in$a pan$a pie#"*e$!ica3 a( panta canalului@ "( panta hidraulica@ c( la miscarea uniforma cu suprafata li"era este panta hidraulica@ d(egalitatea dintre panta canalului si panta hidraulica in cazul miscarii uniforme cu suprafata li"era. R:c)d .;% De cine es$e dependen$ *"d l l de de+i$3 Modulul de de"it este dependent de: a(coeficientul lui Chez&J si raza hidraulica@ "( aria hidraulica si raza hidraulica@ c( rugozitate, raza hidraulica, perimetrul udat, panta canalului@ d( coeficientul lui Chez&, raza hidraulica si aria udata. R:d .1. De ca$e 2el !i s n$ p $ !ile d pa c"ndi$iile la li*i$a ale ac'i2e! l i3 ;uturile sunt@ a( puturi alimentate pe contur, puturi imperfecte, puturi perfecte@ "( puturi alimentate pe contur, puturi in "azin, puturi perfecte, puturi in curent, grupuri de puturi@ c( puturi alimentate dintr-un rau, puturi imperfecte, puturi in curent, puturi perfecte, grupuri de puturi@ d( puturi alimentate dintr-un rau, puturi alimentate pe contur, puturi in curent, puturi in "azin, grupuri de puturi. R:d ... D pa ce se 2ace esan$i"na!ea *a$e!ial l i de al+ie3 !santionarea materialului de al"ie se face: a( ca pro"a de suprafata, fiind reprezentat numai stratul de pava? hidraulic a carui grosime este egala cu diametrul celui mai mare galet@ "( ca pro"a de su"suprafata fiind reprezentat materialul aflat su" stratul de pava? hidraulic@ c(ca pro"a glo"ala prin insumarea celor doua categorii anterioare@ d( toate variantele mentionate anterior. R:d. .4.Ce $!ep$e de ,!an l"*e$!ie c"n2"!* sca!ii >en$?"$h e-is$a 3

Conform scarii granulometrice NentOorth e)ista: a(3 trepte de dimensiuni-silt, nisip, "locuri@ "(4 trepte de dimensiuni- silt,nisip, pietris, "olovanis@ c( * trepte de dimensiuni-silt, pshi, pietris, "olovanis, nisip@ d( * trepte de dimensiuni-nisip, silt, pietris, "olovanis, "locuri. R :d ./. Ce !ep!e#in$a c !+ele s p!a2e$ei li+e!e in al+ii p!is*a$ice 3 Cur"ele suprafetei li"ere in al"ii prismatice sunt: a( liniile piezometrice ale curentilor gradual variati cu suprafata li"era@ "(liniile de curent ale curentilor gradual variati cu suprafata li"era@ c(pantele curentilor rapid variati cu suprafata inchisa@ d(ecuatiile diferentiale ale cur"elor suprafetelor li"ere la al"ii cu sectiuni varia"ile. R:a .=. C ce *e$"da se calc lea#a c !+ele s p!a2e$el"! li+e!e la al+ii p!is*a$ice 3 +e calculeaza cu metoda: a(al"iei fictive@ "(standard si 9resse@ c( 9achmetev@ d(9resse. R:c)d .6. C i se da$"!ea#a di*in a!ea *a$e!ial l i de al+ie 0n l n, l !@ !il"!3 +e datoreaza: a(transportului selectiv@ "( sortariisi a"raziunii@c(uzurii si sortarii@ d( transportului selectiv si uzurii. R:d .7. La n canal $!i n,hi la!Ais"scelB pe!i*e$! l da$ es$e dependen$ de cine3 e:a(elementele geometrice in miscarea uniforma si permanenta@"(aria sectiunii, panta, coeficientul de rugozitate@ c(perimetrul udat si panta hidraulica@ d(raza hidraulica si unghiul la varf al fundului al"iei. R:" .9. Din ce es$e 2"!*a$ ansa*+l l '!a5el"! de e'ac a$"!i de ape *a!i 3 !ste format din: a(deversoare de diferite tipuri,"( goliri intermediare sau de fund si disipatori de energie.c(toate cele doua variante. R:c .:%Ce es$e ,eli'i$a$ea +e$"n l i3

-elivitatea "etonului reprezintE rezistenFa acestuia la acFiunea repetatE de /ngheF dezgheF. 4;.Ce es$e !"s$ l de 2 nda<ie la n +a!a5? R"s$ l de 2 nda<ie reprezintE suprafaFa de contact a "ara?ului de "eton cu roca de fundaFie sEnEtoasE 'dupE ce s-a e)cavat stratul de rocE alteratE(. 41% Ce es$e !"s$ l de l c! la n +a!a53 R"s$ l de l c! reprezintE suprafaFa de separaFie dintre douE lamele de "eton turnate /n corpul "ara?ului la un anumit interval de timp. 2urnarea "etonului /n corpul "ara?ului nu se poate face /n mod continuu deoarece tehnologic instalaFiile de preparare a "etonului Hi de transport a acestuia pGnE la locul de turnare au o capacitate limitatE, iar pe de altE parte este necesar sE e)iste un anumit interval de timp /n care cEldura din procesul de hidratare sE poatE fi dega?atE /n e)terior. 32. Ce !ep!e#in$a !"s$ !ile de dila$a<ie A$!ans'e!saleB) ca!e se,*en$ea#( +a!a5 l pe $"a$( 0n(l<i*ea sa3 +unt suprafeFe special prevEzute /n corpul "ara?ului, cu scopul de a permite variaFiile de volum ale "locurilor de "eton adiacente Hi deformaFii inegale ale fundaFiei. 7ceste rosturi tre"uie sE fie impermea"ile, sE realizeze o monolitizare a construcFiei, dar /n acelaHi timp sE permitE deplasErile relative ale ploturilor dupE toate cele 3 direcFii. 44% Ce es$e !"s$ l de l c! la n +a!a53 R"s$ l de l c! reprezintE suprafaFa de separaFie dintre douE lamele de "eton turnate /n corpul "ara?ului la un anumit interval de timp. 2urnarea "etonului /n corpul "ara?ului nu se poate face /n mod continuu deoarece tehnologic instalaFiile de preparare a "etonului Hi de transport a acestuia pGnE la locul de turnare au o capacitate limitatE, iar pe de altE parte este necesar sE e)iste un anumit interval de timp /n care cEldura din procesul de hidratare sE poatE fi dega?atE /n e)terior. 4/% Ce s n$ !"s$ !ile $!ans'e!sale ca!e se,*en$ea#a +a!a5 l pe inal$i*ea sa3 R"s$ !ile de dila$a<ie A$!ans'e!saleB) care segmenteazE "ara?ul pe toatE /nElFimea sa, sunt suprafeFe special prevEzute /n corpul "ara?ului, cu scopul de a permite variaFiile de volum ale "locurilor de "eton adiacente Hi deformaFii inegale ale fundaFiei. 7ceste rosturi tre"uie sE fie impermea"ile, sE realizeze o monolitizare a construcFiei, dar /n acelaHi timp sE permitE deplasErile relative ale ploturilor dupE toate cele 3 direcFii. 4=%Ca!e s n$ !"l !ile 2 nc$i"nale ale desca!ca$"a!el"! de adanci*e3 escErcEtoarele de adGncime /ndeplinesc urmEtoarele roluri funcFionale: a( permit evacuarea parFialE sau totalE a apei din lacul de acumulare, realizeazE spElarea depunerilor de aluviuni din lac din zona amonte de piciorul "ara?ului, evacueazE o cotE parte a de"itelor ma)ime din perioadele de viiturE@ "( realizeaza revizii Hi reparaFii ale "ara?ului, prizei de apE sau ale chiuvetei lacului, indeparteaza aluviunile din zona aval a piciorului "ara?ului@ c( strE"at corpul "ara?elor de la paramentul amonte la cel aval, la cGFiva metri deasupra talvegului. R:a 46%Ce !ep!e#in$a sal$ l hid!a lic3

+altul hidraulic reprezintE: a( fenomenul de racordare a unui regim rapid '/n amonte( cu un regim lent '/n aval(@ "( o miHcare puternic tur"ulentE su" forma unui tur"ion cu a) orizontal. +altul hidraulic se caracterizeazE prin cele douE /nElFimi h1 i h2, numite nlimi conjugate Hi prin lungimea saltului ls. R:a, ". 47%P!in ce se ca!ac$e!i#ea#a sal$ l hid!a lic3 +altul hidraulic se caracterizeazE prin : a( "( c( d( R:d douE /nElFimi h1 i h2, numite nlimi conjugate Hi prin lungimea saltului ls @ transformarea de energie cinetica in energie potentiala@ pierdere de energie@ toate raspunsurile sunt corecte.

49%Cand apa!e !e,i* l de 2 nd al sal$ l i hid!a lic3 Regimul de fund apare /n cele mai multe cazuri, el producGndu-se /n situaFia /n care lama deversantE este diri?atE de paramentul aval spre fund, vitezele fiind mai mari /n zona inferioarE a curentului decGt la suprafaFE.

4:% Ca!e s n$ ele*en$ele c"*p"nen$e ale disipa$"! l i de ene!,ie3 isipatorul de energie este format, de o"icei, din douE elemente componente: "azinul disipator Hi riz"erma. /;%Ce !ep!e#in$a " !i#+e!*a3 Riz"erma este o construcFie care prote?eazE zona aval a "azinului disipator, zonE /n care are loc difuzarea curentului de apE. /1%In 2 nc$ie de ce se de$e!*ina adanci*ea necesa!a a pa$ !ii de apa a'al in ca# l disipa!ii de ene!,ie c 5e$ li+e!3 7dGncimea necesarE a pEturii de apE aval in cazul disiparii de energie cu ?et li"er se poate determina in functie de: a( de"itul specific, caderea lamei deversante, unghiul de inclinare a lamei fata de orizontala in punctul de impact aval si de de viteza Hi /nElFimea apei pe deversor@ "( deschiderea deversantei frontale@ c( de"itul specific. R:a /.% Ce s n$ e'ac a$"!ii de ape *a!i3 !vacuatorii de ape mari sunt :

a( uvra?e special realizate /n corpul "ara?elor sau adiacente acestora, cu scopul de a permite tranzitarea, din "ieful amonte /n "ieful aval, a de"itelor ma)ime ce apar pe cursurile de apE /n perioadele de ape mari, precum Hi descErcarea apei din lac /n caz de revizii sau avarii ale "ara?ului sau chiuvetei lacului de acumulare@ "( orificii mari, deschise la partea superioarE, practicate /ntr-un perete vertical prin care curge un lichid cu suprafaFE li"erE@ c( deversoare de diferite tipuri, goliri intermediare sau de fund Hi disipatori de energie. R:a)c /4% Ca!e s n$ ele*en$ele c"*p"nen$e ale n i +a!a5 de ,!e $a$e3 <n "ara? de greutate este alcEtuit din urmEtoarele elemente componente: a(corpul "ara?ului,talpa fundaFiei,paramentul amonte,paramentul aval,piciorul amonte,piciorul aval,coronamentul "ara?ului@ "( ploturi, rosturi transversale, talpa, paramentul amonte si aval, piciorul amonte si aval, coronamentul "ara?ului@ c( fundatia, "locurile, paramentul amonte si aval, piciorul amonte si aval, coronamentul. R:a% //% Ce $ip !i de pie!de!i hid!a lice c n"as$e$i3 R: ;ierderi liniare si pierderi locale. /=% Ca!e s n$ ele*en$ele c"*p"nen$e ale nei p"*pe cen$!i2 ,ale3 R: conducta de aspiratie, rotor, carcasa spirala, stator, camera spirala, a), "utuc, la"irinti, elemente de etansare, conducta de refulare. /6% Ce $ip !i de *asini hid!a lice c n"as$e$i3 R: tur"omasini, masini volumice, masini pneumatice. /7%Ce ele*en$e a -ilia!e pen$! n ci!c i$ hid!a lic c n"as$e$i3

R: aparatura de comanda si directionare a curgerii fluidelor'distri"uitoare(, aparatura de reglare a presiunii'supape(, aparatura de reglare a de"itului'drosele si regulatoare de de"it(, filtre, racorduri, rezervoare, acumulatoare hidraulice. /9% Ca!e s n$ ele*en$ele c"*p"nen$e ale nei p"*pe c !"$i din$a$e3 R: Carcasa, flanse de aspiratie si refulare, a) conducator, a) condus, roatar conducatoare, roata condusa, capac. /:%C * se clasi2ica dis$!i+ i$"a!ele din p nc$ de 'ede!e al c"*en#ii si din p nc$ de 'ede!e c"ns$! c$i'3 R: a(d.p.d.v.al comenzii distri"uitoarele pot fi: "( discrete@ continue. in punct de vedere constructiv pot fi:

- rotative@ - liniare@ - plane@ - cu supape. *$.Ce este numarul Re&nolds si care sunt regimurile de curgere sta"ilite in functie de valoarea acestui numar? R: 1r. Re&nolds este un coeficient adimensional dependent de viteza, diametrul tu"ulaturii si viscozitatea fluidului.Regimurile de curgere se impart in functie de valoarea nr. Re&nolds in:regim laminar'R!K232$(, regim de tranzitie'232$KReK#$*( si regim tur"ulent neted si rugos'ReL#$*(

Disciplina .: I*pac$ l ins$ala$iil"! de a!de!e% C"n$!"l l si a$en a!ea #,"*"$ l i si a 'i+!a$iil"! a% I*pac$ l ins$ala$iil"! de a!de!e%
Partea I (sem I) #. !numeraFi procesele caracteristice unui ciclu de motor /n 4 timpi. 2. !numeraFi cursele specifice unui motor /n 4 timpi. 3. ;recizaFi deose"irile dintre ciclurile de funcFionare ale motoarelor /n 4 timpi care sunt alimentate cu "enzinE Hi motorinE. 4. ;recizaFi deose"irile dintre ciclurile de funcFionare ale motoarelor /n 4 Hi 2 timpi. *. ;recizaFi care sunt avanta?ele supraalimentErii motoarelor. .. escreFi succint modul de funcFionare al unui agregat de tur"osupraalimentare. 0. ;recizaFi care sunt procesele cu schim" de gaze din ciclul de funcFionare al motoarelor /n 4 timpi. %. ;recizai care este durata procesului de admisie, Hi comparaFi-o cu durata cursei de admisie. 3. ;recizaFi care este durata procesului de evacuare Hi comparaFi-o cu durata cursei de evacuare. #$. escrieFi procesul real de admisie al /ncErcEturii proaspete /n cilindru unui motor /n 4 timpi. ##. escrieFi procesul de evacuare real al gazelor de ardere /n cilindrul unui motor /n 4 timpi. #2. escrieFi procesul de "aleia? al motoare /n 2 timpi. #3. efiniFi coeficientul de umplere Hi modul cum el caracterizeazE procesul de admisie. #4. efiniFi coeficientul gazelor arse reziduale Hi modul cum el caracterizeazE procesul de admisie. #*. !numeraFi parametrii principali ai procesului de admisie. #.. ;recizaFi care este influenFa presiunii mediului am"iant asupra procesului de admisie. #0. ;recizaFi care este influenFa temperaturii mediului am"iant asupra procesului de admisiei. #%. ;recizaFi care este influenFa cantitEFii de gaze reziduale asupra procesului de admisie. #3. ;recizaFi care este influenFa turaFiei asupra procesului de admisie. 2$. ;recizaFi cum influenFeazE fazele procesului de distri"uFie procesul de admisie. 2#. ;recizaFi care este influenFa traseului de admisie asupra procesului de admisie. 22. ;recizaFi care este influenFa traseului de evacuare asupra procesului de evacuare. 23. escrieFi succint procesul de comprimare.

24.

efiniFi raportul de comprimare Hi precizaFi influenFa pe care acesta o are asupra procesului de comprimare Hi a randamentului ciclului motor. 2*. Ce se /nFelege prin arderea stoichiometricE a unui com"usti"il Hi care sunt reacFiile specifice utilizate. 2.. efiniFi coeficientul e)cesului de aer Hi precizaFi influenFa s-a asupra procesului de aer. 20. escrieFi modul de formare a amestecului car"urant la motoarele cu aprindere prin comprimare. 2%. escrieFi modul de formare a amestecului car"urant la motoarele cu aprindere cu scGnteie 'o variantE(. 23. ;rezentaFi succint fazele arderii la motoarele cu aprindere prin compresie. 3$. ;rezentaFi succint fazele arderii la motoarele cu aprindere cu scGnteie. 3#. 4aceFi o comparaie /ntre procesele de ardere funcFie de modul de aprindere a amestecului car"urant. 32. ;recizaFi care este influenFa avansului la in?ecFie asupra arderii. 33. ;recizaFi care este influenFa avansului la declanHarea scGnteii asupra arderii. 34. escrieFi detonaFia iesel. 3*. escrieFi arderea cu aprinderi secundare. 3.. !numeraFi cGFiva factorii care influenFeazE procesul de ardere la motoarele cu aprindere cu scGnteie Hi modul lor de influenFE. 30. !numeraFi cGFiva factori care influenFeazE procesul de ardere la motoarele cu aprindere prin comprimare Hi modul lor de influenFE. 3%. !numeraFi emisiile poluante ale motoarelor. 33. ;recizaFi sursa emisiilor de C: produse de motoare@ 4$. ;recizaFi sursa emisiilor de 1:) produse de motoare. 4#. ;recizaFi sursa emisiilor de 6C produse de motoare. 42. ;recizaFi sursa emisiilor de fum produse de motoare. 43. escrieFi procesul de amestecare com"usti"il-o)idant /n cazul arzEtoarelor Hi factorii care influenFeazE procesul de difuzie. 44. escreFi modul de desfEHurare al reacFiilor de ardere Hi tipurile de procese de ardere /ntGlnite la arzEtoare dupE timpul total de desfEHurare a procesului. 4*. efiniFi condiFiile /n care se determinE temperatura arderii adia"ate. 4.. efiniFi condiFiile /n care se determinE temperatura arderii neadia"ate. 40. efiniFi aprinderea. 4%. efiniFi temperatura minimE de aprindere. 43. efiniFi sta"ilitatea arderii. *$. !numeraFi trei metode prin care se poate realiza sta"ilitatea arderii. *#. escrieFi compoziFia gunoiului mena?er Hi caracterizaFi componentele sale din punct de vedere al procesului de incinerare *2. escrieFi succint procesul de incinerare al deHeurilor mena?ere. *3. !numeraFi cGteva tipuri de incineratoare de deHeuri mena?ere Hi descrieFi particularitE ile constructive ale acestora. *4. Ce se /nFelege prin ape reziduale to)ice Hi su"stanFele cu grad ridicat de risc conFinute de acestea. **. !numeraFi tipurile de focare utilizate pentru incinerarea apelor to)ice. Partea a II a (sem II) #. 1ominalizaFi principalele emisiuni nocive produse de centralele electrice /n mediul /ncon?urEtor. 2. Ce limte prevEd normele sanitare din RomGnia pentru depunerile de cenuHE pe sol Hi pentru concentraFia de SO2 din aer la nivelul solului? 3. <nde se regEseHte sulful conFinut iniFial /n com"usti"il /n urma procesului de ardere /n focar?

4. ;recizaFi mEsurile care tre"uiesc aplicate pentru reducerea poluErii atmosferei datGnd SO2 *. !numeraFi procedeele de desulfurare a gazelor de ardere. .. Care este cel mai eficient Hi mai modern mi?loc de desulfurare a gazelor de ardere utilizat /n FEri precum Paponia Hi +.<.7. 0. Care sunt factorii de care depinde cantitatea de cenuHE depusE la sol? %. ;recizaFi factorii de care depinde /nElFimea coHului de fum /ntr-o centralE termoelectricE. 3. >a care tip de focare se realizeazE evacuarea zgurii cu stare lichidE? #$. Care sunt avanta?ele arderii su" formE pulverizatE a com"usti"ilului solid /n centralele electrice? ##. ;rincipalul o"iectiv al funcFionErii centralelor electrice, pe cEr"une, pEcurE sau gaz este acoperirea cur"ei de sarcinE electricE sau termicE. efiniFi cur"a de sarcina Hi precizaFi caracteristicile acesteia. #2. !numeraFi tipurile de instalaFii de preparare a prafului de cEr"une, menFionGnd principalele elemente caracteristice fiecEreia. #3. Care sunt avanta?ele utilizErii com"usti"ililor gazoHi /n centralele termoelectrice? #4. Care este definiFia procesului de ardere? #*. Ce /nFelegeFi printr-o ardere perfectE 'completE( a com"usti"ilului? #.. Care sunt condiFiile realizErii unei arderi perfecte /n focarul cazanului? #0. ;rin ce se caracterizeazE o ardere imperfectE 'incompletE(? #%. Cum se defineHte temperatura de aprindere a com"usti"ilului /n focar? =ndicaFi valorile acesteia pentru cGteva categorii de com"usti"ili. #3. Care sunt fazele procesului de ardere al unui cEr"une? 2$. Care sunt particularitEFile arderii com"usti"ililor lichizi Hi gazoHi? 2#. 22. e cine depinde viteza de propagare a flEcErii la un com"usti"il gazos? e cGte feluri pot fi focarele?

23. ;rincipiul de mEcinare a cEr"unelui /ntr-o moarE cu "ile?

24. Care este rolul separatorului de praf 'ciclonul(? 2*. ;rincipiul de funcFionare al unei mori cu ciocane. 2.. Care este rolul separatorului de moarE? 20. e ce tre"uie /ncElzitE pEcura care urmeazE a fi descErcatE, pompatE la cazane Hi pulverizatE?

2%. Ce elemente e)istE /ntr-o staFie de reglare a gazelor Hi care este rolul lor? 23. Care sunt elementele principale ale unei staFii de alimentare cu gaze com"usti"ile a cazanului? 3$. Care este rolul suflEtoarelor de funingine? 3#. Cu ce fluid funcFioneazE suflEtoarele de funingine? 32. Ce metode Hi ce tipuri de instalaFii se folosesc pentru captarea cenuHii z"urEtoare din gazele de ardere? 33. ;rincipiul de funcFionare al mecanofiltrelor. 34. ;rincipiul de funcFionare al electrofiltrelor. 3*. Ce tipuri de sisteme de evacuare a cenuHii din cazan cunoaHteFi? 3.. Ce se /nFelege prin tira? natural Hi prin tira? artificial?

+% C"n$!"l l si a$en a!ea #,"*"$ l i si a 'i+!a$iil"!

#. 8i"raFia acusticE reprezintE : a( miHcarea particulelor unui mediu elastic, de o parte si de alta a unei poziFii de echili"ru @ "( miHcarea particulelor /ntr-un cGmp acustic li"er@ c( miHcarea particulelor unui mediu elastic, indiferent de poziFia de echili"ru@ d( miHcarea uniformE a particulelor /ntr-un mediu elastic. 2. +e numeHte cGmp acustic li"er, regiunea unui mediu elastic care se gEseste /n stare de vi"raFie: a( delimitatE de mai multe suprafeFe@ "( nedelimitatE de vreo suprafaFE, e)tinsE pGnE la infinit@

c( delimitatE de o suprafatE de contact@ d( undele se propagE /ntrerupt de la locul de producere la suprafaFa de contact. 3. +unetele /ntGlnite /n viaFa de toate zilele sunt: a( vi"raFii sinusoidale@ "( vi"raFii ce variazE /n timp, doar ca amplitudine@ c( vi"raFii ce variazE /n timp, doar ca frecvenFE@ d( vi"raFii ce variazE, atGt ca frecvenFE, cGt Hi ca amplitudine. 4. <nda progresiva sferica li"era , cunoscutE Hi su" denumirea de undE sfericE, reprezintE: a( unda care s- ar propaga radial de la o micE sferE pulsantE sau sursE vi"rantE punctiformE@ "( unda a cErui spectru constE dintr-un numEr de linii discrete, legate /n mod armonic unele de altele@ c( unda care se o"Fine la o distanFE foarte mare de sursE, iar sunetul se propagE /ntr-o singurE direcFie. d( unda care se o"Fine la o distanFE micE de sursa de zgomot. *. 7fecFiunile diferitelor organe Hi aparate ale corpului omenesc sunt provocate de zgomote care: a( depEHesc nivelul de %$ d9@ "( depEHesc nivelul de 3$ d9@ c( depEHesc nivelul de 4$ d9@ d( au frecvenFa de 4$$$ 6z. .. 2reptele de apreciere a efectelor vi"raFiilor sunt: a( pragul de sensi"ilitate Hi de percepere@ "( pragul de percepere, de neplEcere Hi de toleranFE@ c( pragul de toleranFE Hi disconfort@ d( pragul de disconfort Hi sensi"ilitate. 0. CGnd parametrul de solicitare, care caracterizeazE sensi"ilitatea omului la acFiunea vi"raFiilor, ia valori /ntre #$ Hi 3$, atunci vi"raFiile vor fi: a( destul de puternice, pe duratE lungE neplEcute, /nsE suporta"ile@

"( neplEcute, insuporta"ile pe duratE lungE, tolera"ile cel mult o orE@ c( foarte neplEcute, suporta"ile, cel mult #$ minute@ d( e)trem de neplEcute, suporta"ile cel mult un minut. %. +onometrul este definit astfel: a( un aparat porta"il care serveHte pentru mEsurarea nivelului de presiune acusticE, e)primat /n d9@ "( un aparat care permite mEsurarea spectrului zgomotului, adicE a distri"uFiei presiunii acustice /n funcFie de frecvenFE@ c( un aparat care /nregistreazE e)act nivelul semnalelor /n diferite game de frecvenFe, cGt Hi a semnalelor de curent continuu@ d( un aparat utilizat pentru /nregistrarea Hi analiza spectralE a diferitelor semnale. 3. !lementele de "azE a unui sistem de analizE a vi"raFiilor sunt: a( traductorul, analizorul Hi accelerometrul@ "( traductorul, preamplificatorul, analizorul Hi /nregistratorul@ c( amplificatorul, accelerometrul Hi traductorul@ d( accelerometru, integrator Hi filtru. #$. Metoda rapidE de calcul a transformatelor lui 4ourier poate efectua, /n durate de timp de ordinul milisecundelor: a( calculul unor funcFii ca densitEFile spectrale sau interspectrale ale unor semnale de intrare Hi ieHire sintr-un sistem@ "( densitEFile de pro"a"ilitate@ c( funcFii de autocorelaFie@ d( toate variantele anterioare. ##. Mn cazul motoarelor iesel se mEsoara: a( nivelul zgomotului glo"al generat de motor Hi toate instalaFiile sale au)iliare@ "( nivelul zgomotului generat de motor /n condiFiile fonoizolErii complete a acestuia faFE de alte surse de zgomot ca eHaparea gazelor Hi aspiraFia aerului@ c( nivelul zgomotului emis de eHaparea gazelor Hi aspiraFia aerului@ d( toate variantele sunt corecte.

#2. : camerE anecoidE tre"uie sE asigure urmEtoarele tipuri de mEsurEri: a( mEsurarea cGmpului acustic /n camerE, etalonarea microfoanelor, mEsurarea diagramelor de directivitate a microfoanelor, /ncercEri audiometrice Hi mEsurarea puterii acustice a diferitelor maHini Hi utila?e@ "( mEsurErile su"iective ale nivelului de tErie a zgomotelor industriale, de transport Hi altele care se /nregistreazE la magnetofon Hi dupE aceea sunt redate cu a?utorul unui difuzor@ c( verificarea dacE zgomotul unei maHini date este conform cu normele Hi compararea zgomotului emis de maHini cu aceleaHi caracteristici@ d( variantele corecte sunt a( Hi "(. #3. 7tenuatoarele active prezintE urmEtoarea particularitate: a( se utilizeazE pentru reducerea zgomotului de eFapare a motoarelor cu com"ustie internE Hi a altor instalaFii care creeazE zgomot cu componente discontinue@ "( energiei acustice este asiguratE de formarea unui dop de unde@ c( rolul principal /n reducerea zgomotului /l ?oacE materialul fonoa"sor"ant@ d( se e)ecutE su" formE de camere de destindere Hi de /ngustare, prevEzute adesea cu despErFituri, ecrane. #4. 7tenuatoarele ce prezintE o serie de /ntoarceri la #%$ o realizate prin intermediul unor pereFi cu material fonoa"sor"ant, nu numesc: a( atenuatoare reactive@ "( atenuatoare active cu Hicane@ c( atenuatoare active cu canale a)ate@ d( atenuatoare active cu canale deza)ate. #*. CreHterea numErului de camere: a( mEreHte eficienFa atenuatorului@ "( scade eficienFa atenuatorului@ c( influenFeazE forma Hi mErimea secFiunii transversale a atenuatorului@ d( nu au nici o influenFE asupra atenuatorului. #.. Mn cazul unei carcase fonoizolante, zgomotul se poate propaga spre e)terior pe urmEtoarele cEi:

a( propagarea prin pereFii carcasei@ "( propagarea prin neetanHeitEFile Hi deschiderile inevita"ile@ c( prin structura carcasei sau prin elemente componente ale maHinii Hi radierea lor /n mediul /ncon?urEtor@ d( toate variantele anterioare. #0. CEile principale de protecFie /mpotriva vi"raFiilor sunt: a( limitarea domeniului de propagare a vi"raFiilor produse de sursa de vi"raFii cEtre elementele /nvecinate@ "( prote?area aparatelor, instalaFiilor Hi mecanismelor, a cEror funcFionare este periclitatE@ c( rasupunsurile corecte sunt a( Hi "(@ d( respectarea normelor de protecFie a muncii@ #%. Realizarea antifoanelor pune pro"leme comple)e deoarece pentru a da satisfacFie, acestea tre"uie sE prezinte urmEtoarele calitEFi: a( sE asigure o izolare cGt mai "unE a zgomotului Hi un grad de confort cGt mai ridicat@ "( sE nu ai"E efecte nocive asupra pielii Hi sE ai"E o greutate cGt mai micE@ c( sE fie uHor manipula"ile@ d( toate variantele sunt corecte. #3. ;rincipalele avanta?e ale antifoanelor de tip e)tern s/nt: a( 2ehnologia de fa"ricaFie este complicatE, preFul de cost fiind ridicat@ "( 7sigurE atenuEri ale nivelului de zgomot /n medie de 4* d9, faFE de 3$ d9 cGt asigurE cele de tip intern@ c( ificultatea de a fi purtate un timp /ndelungat din cauza forFei de apEsare pe care tre"uie sE o e)ercite asupra urechii 'apro)imativ # $$$ gf( /n vederea unei etanHEri corespunzEtoare@ d( -reutatea lor variazE /ntre 3*$ Hi 4*$ g. 2$. 7ntifoanele de tip intern asigurE: a( atenuEri ale nivelului de zgomot variind /ntre * Hi 4* d9, /n funcFie de frecvenFE@ "( atenuEri ale nivelului de zgomot variind /ntre #$ Hi ** d9, /n funcFie de frecvenFE@ c( atenuEri ale zgomotelor de frecvenFe /nalte, care sunt mult mai nocive deoarece ele produc efecte ireversi"ile asupra auzului@

d( o utilizare limitatE /n timp la ma)imum 2 h. 2#. Qgomotul tur"ionar al unui mototr electric de antrenare este cauzat de: a( apariFia forFelor de ciocnire@ "( apariFia forFelor electromagnetice alternative@ c( circulaFia forFatE a aerului de rEcire@ d( apariFia forFelor de frecare. 22. Qgomotul mecanic al unui motor electric de antrenare este generat de: a( sistemul de rEcire al motorului@ "( neechili"rarea rotorului Hi apariFia forFelor de impact Hi frecare /n lagEre@ c( vi"raFia elementelor componente ale maHinii respective@ d( pulsaFia cGmpului electromagnetic /n interiorul maHinilor electrice. 23. Mn cazul compresoarelor mo"ile, pentru reducerea zgomotului produs de compresorul propriu-zis se procedeazE la: a( carcasarea fonoizolantE a /ntregului ansam"lu motor-compresor@ "( carcasarea fonoa"sor"antE a motorului@ c( /nlocuirea compresorului@ d( montarea motorului pe elemente vi"roizolante. 24. ;rincipalele posi"ilitEFi de naturE electricE pentru com"aterea zgomotului la maHinile electrice rotative sunt: a( 7legerea unei astfel de com"inaFii a crestEturilor astfel /ncGt sE se reducE armonicile cGmpului magnetic@ "( Reducerea intensitatii cGmpului magnetic prin reducerea intensitEFii curentului /n circuit de e)citaFie a motorului@ c( Mnclinarea crestEturilor rotorului, schim"area interfierului sau variaFia dimensiunilor crestEturilor rotorului sau statorului. d( 2oate variantele anterioare. 2*. 8entilatoarele centrifuge se /mpart din punct de vedere al cur"urii paletelor /n urmEtoarele categorii: a( cu palele drepte Hi radiale@

"( cu palele cur"ate /nainte, /napoi Hi radiale@ c( nici o varianta corectE@ d( primele douE variante corecte. 2.. ;entru a reduce zgomotul aerodinamic al ventilatoarelor a)iale se recomandE: a( sE se dea o formE aerodinamicE tuturor elementelor spElate de curentul de aer@ "( mErindu-se numErul paletelor sE se reducE coeficientul forFei portante a acestora, ceea ce poate sE ducE la o reducere a nivelului de zgomot cu *R%d9 @ c( o"stacolele din calea flu)ului sE fie cGt mai mici ca dimensiuni@ d( toate variantele sunt corecte. 20. SinGnd seama de toFi factorii care influenFeazE solicitarea la vi"raFii a conducEtorului vehiculelor de Hantiere, se contureazE trei cEi de reducere a acestei solicitEri: a( /m"unEtEFirea stErii drumului@ "( perfecFionarea scaunului conducEtorului@ c( reconsiderarea vitezei Hi a felului de a conduce. d( toate variantele anterioare. 2%. 7tenuarea realizatE /n cazul maHinilor de Fesut, cu a?utorul ecranelor fonoizolante, depinde de: a( grosimea materialului fonoizolant utilizat Hi de /nalFimea ecranelor@ "( tipul materialului fonoizolant@ c( coeficientul de a"sorFie al materialului fonoizolant@ d( forma ecranelor. 23. ;rincipalele surse de zgomot din cadrul com"inatelor de /ngrEHEminte chimice Hi mai precis /n fa"ricile de acid azotic sunt: a( compresoarele@ "( ventilatoarele@ c( suflantele@ d( instalaFiile de pompe. 3$. 1ivelul zgomotului produs de ferEstraiele circulare folosite la prelucrarea lemnului depinde de:

a( turaFie@ "( grosimea discului@ c( numErul de dinFi@ d( toate variantele sunt corecte. 3#. 8i"raFiile mecanice pot fi clasificate, /n funcFie de legea de variaFie /n timp a parametrilor cinematici, astfel: a( li"ere sau forFate@ "( liniare sau neliniare@ c( determinate sau aleatoare@ d( vi"raFiile sistemelor cu numEr finit de grade de li"ertate sau vi"raFiile sistemelor cu masE distri"uitE. 32. 8i"raFiile mecanice pot fi clasificate, /n funcFie de legea de cauza care provoacE sau /ntreFine miHcarea, astfel: a( determinate sau aleatoare@ "( li"ere sau forFate@ c( liniare sau neliniare@ d( vi"raFiile sistemelor cu numEr finit de grade de li"ertate sau vi"raFiile sistemelor cu masE distri"uitE. 33. 4uncFiile unui sistem de monitorizare pot fi: a( funcFia preventivE, de analizE, dignosticare Hi predicFie@ "( funcFia de supraveghere, alarmare@ c( funcFia de oprire automatE a funcFionErii /n caz de defectare a agregatului@ d( toate variantele. 34. 4uncFionarea pGnE la defect este specificE: a( maHinilor cu un preF redus Hi care sunt, de o"icei, du"late@ "( maHinilor cu pondere /n procesul productiv respectiv@ c( sistemelor tehnice cu funcFionare continuE@ d( tuturor sistemelor tehnice. e( 3*. !fectele dEunEtoare ale Hocurilor Hi vi"raFiilor la autovehicule se pot /mpErFi astfel:

a( efecte asupra performanFelor vehiculului, ca urmare a deteriorErii sau funcFionarii necorespunzEtoare ale accesoriilor lui ale aparatelor sau ale motorului@ "(efecte asupra conducEtorului Hi asupra pasagerilor@ c( efecte asupra mErfurilor transportate@ d( toate variantele sunt corecte. 3.. Cele mai importante surse de zgomot ce apar /n timpul deplasErii unui autovehicul sunt: a( starea drumului sau a conducatorului autovehiculului@ "( motorul de propulsie, organele de transmisie@ c( rezistenFa aerului la /naintarea vehiculuilui Hi rula?ul acestuia@ d( varianta a( este incorectE. 30. Care dintre urmEtoarele surse de zgomot sunt generate de forFele de inerFie ale maselor /n miHcare de rotaFie sau de translatie? a( vi"arFiile cauzate de motor@ "( vi"raFiile pereFilor Hi chiulasei "locului cilindrilor, a capacelor mecanismului de distri"uFie a roFilor dinFate de distri"uFie@ c( rezistenFa aerului la /naintarea vehiculuilui Hi rula?ul acestuia@ d( toate variantele sunt corecte. 3%. Tocurile Hi vi"raFiile la vehiculele pe cale feratE pot apErea ca urmare: a) a variaFiei vitezei de mers, ?ocului la capetele de HinE '?ante(, denivelErilor, cur"elor Hi elasticitEFii cailor@ b) conicitEFii, e)centricitEFii Hi a"aterilor de la forma corespunzEtoare a "anda?elor, c) ghidErii rocii de rulare pe Hina prin "uza de "anda?, smuciturile /n timpul manevrei la frGnari Hi desfrGnEri. d) toate rEspunsurile sunt coerente. 33. 2ransmiterea zgomotului e)terior spre interiorul vagonului, /n cazul mi?loacelor de trasport feroviar, se poate face astfel: a( prin aer, prin canale de ventilare sau alte orificii, prin neetanHeitEFi, aceastE componentE fiind denumitE zgomot aerian@ "( prin structura vagonului su" formE de zgomote, fiind zgomotul de structurE a vagonului@

c( prin acFiunea undelor acustice interioare asupra elementelor despErFitoare ale vagonului. d( nici una din variante nu este corectE. 4$. 2ransmiterea zgomotului de la sursa de producere a acestuia prin aer se numeHte zgomot aerian, Hi se propagE: a( din cauza transmiterii vi"raFiilor de la sursE, prin osaturE la /ntreaga navE@ "( din cauza oscilaFiilor elastice ale aerului care sunt percepute de om su" formE de zgomot@ c( /n /ncEperile unde sunt concentrate sursele de zgomot, prin diferite canale, orificii Hi pereFii despErFitori@ d( prin canale de ventilare sau alte orificii, prin neetanHeitEFi. 4#. Clasificarea "irourilor se face dupE nivelul de zgomot e)istent. 7stfel, "irourile /n care nivelul de zgomot atinge valoarea de 0$d9'7( sunt: a( foarte zgomotoase@ "( zgomotoase@ c( cu zgomot insuporta"il@ d( cu zgomot moderat. 42. : am"ianFE acusticE foarte liniHtitE este necesarE /n: a( camerele mari de conferinFe@ "( "irourile mici@ c( "irourile foarte mari@ d( "irourile de mErime mi?locie. 43. ;entru asigurarea unui confort acustic /n "irouri se poate aplica un comple) de mEsuri. ;rintre acestea se numErE: a( amplasarea unor pardoseli plutitoare@ "( tratament acustic la plafon@ c( compartimentarea camerei@ d( toate variantele anterioare.

44. 2impul admisi"il de e)punere la un zgomot al cErui nivel mEsurat este /ntre 30 B #$# d9'7( este: a( /ntre 4 Hi % ore@ "( /ntre 2 Hi 4 ore@ c( /ntre # B 2 ore@ d( mai puFin de o orE. 4*. +ursele de zgomot ur"an se pot /mpErFi astfel: a( mi?loace de transport@ "( /ntrepinderi industriale@ c( stadioane, comple)e sportive, centre comerciale@ d( toate variantele. 4.. 1ormarea zgomotului are drept scop: a( prote?area colectivitEFii de acFiunea zgomotului e)cesiv@ "( sta"ilirea unor limite pentru sursele de zgomot@ c( estimarea zgomotului /n raport cu reacFiile colectivitEFii@ d( reglementarea pe plan internaFional a livelului admisi"il al zgomotului. 40. !valuarea zgomotului /n interiorul imo"ilelor se face dupE criteriul de zgomot /n funcFie de perioada zilei Hi de tipul de zonE la care ne referim. 7stfel, corecFia ce se aduce criteriului de "azE de A#$ d9'7( corespunde: a( zonei predominantE industrialE 'industria grea(@ "( zonei rezidenFiale rurale, zonei de spitaluri, zonei de destindere@ c( zonei rezidenFiale ur"ane@ d( zonei de oraH 'afaceri, comerF, administraFie(. 4%. ;entru reducerea zgomotului Hi vi"raFiilor /n locuinFe datoritE metroului se iau cGteva mEsuri. 7stfel, pentru construcFia tunelului se iau urmEtoarele mEsuri: a( folosirea cEii fErE /m"inEri, /nlEturarea cur"elor cu raze mici, folosirea garniturilor amortizoare /ntre postament Hi HinE, acoperirea capului Hinei cu cauciuc sau cu materiale plastice dure@

"( acoperirea suprafeFei interioare cu materiale fonoizolante Hi a"sor"ante, folosirea /n construcFie a unor pereFi grei cu o mare rigiditate, finisarea pereFilor cu materiale poroase@ c( reducerea zgomotului generat de electromotor Hi compresor, prote?area diferitelor pErFi cu carcase fonoizolante, aplicarea materialelor din cauciuc Hi mase plastice /n pErFile care se lovesc, /ndepErtarea frecErii frGnelor, cu sa"oFi de roatE@ d( /ndepErtarea caselor de locuit de linii, o izolaFie pasivE a fundaFiilor clEdirilor din vecinEtate, ferestre cu geamuri du"le sau triple, vi"roizolarea fundaFiilor, orientarea clEdirilor. 43. :"iectivele ma?ore care se urmEresc /n studiul antivi"ratil Hi antifonic al navelor sunt:
a)

micHorarea pe cGt posi"il a transmiterii vi"raFiilor de la maHini la structura navei@ coloanelor de eHapament a gazelor@

b) atenuEri acustice ma)ime, mai ales /n zonele din vecinEtatea motoarelor Hi a

c)

prote?area echipamentului de radionavigaFie, control etc.

d) toate variantele sunt corecte.

*$. :"iectivele ma?ore care se urmEresc /n studiul antivi"ratil Hi antifonic al navelor pot fi atinse prin: a( vi"roizolarea activE a motoarelor, grupurilor electrogene, tur"ocompresoarelor Hi /n general a tuturor maHinilor generatoare de vi"raFii, eliminGnd /ntr-o mEsurE mare transmiterea vi"raFiilor la coca navei@ "( c) vi"roizolarea activE a diverselor conducte de eHapare, eliminGnd transmiterea zgomotelor zonelor /nvecinate@ vi"roizolarea pasivE a echipamentelor electronice 'de navigaFie, giroscoape, radar etc.(, /n vederea /mpiedicErii transmiterii vi"raFiilor de la structurile navei. d( toate variantele

Disciplina 4: Ec"$"-ic"l",ie% Ec"l",ie% C"lec$a!ea si $!a$a!ea dese !il"!% a% Ec"$"-ic"l",ie%

#. efiniFi Uecoto)icologiaV.

2. Care sunt principalele o"iective ale ecoto)icologiei?

3. 4.

efiniFi Usu"stanFa to)icEV. efiniFi UpoluanFiiV.

*. Care sunt principalele surse de poluare a ecosferei? .. Care sunt principalele criterii de clasificare a poluanFilor? 0. Care sunt principalele mecanisme de transport ale compuHilor to)ici /n mediu? %. Care sunt modalitEFile de pEtrundere a su"stanFelor to)ice /n atmosferE? 3. CaracterizaFi, din punct de vedere zonal, procesul de dispersie a compuHilor to)ici /n cursurile de ape receptoare. #$. efiniFi procesul de "ioacumulare. ##. efiniFi procesul de "ioconcentrare. #2. efiniFi procesul de "ioamplificare. #3. Care sunt principalii factori care influenFeazE nivelul de "ioacumulare a unei su"stanFe to)ice /n organism? #4. Ce reprezintE Ucoeficientul de partiFie octanol-apEV, coeficient folosit /n evaluErile ecoto)icologice ale poluanFilor? #*. Ce reprezintE Ufactorul de "ioconcentrareV? #.. Ce reprezintE Ufactorul de "ioamplificareV? #0. CaracterizaFi su"stanFele poluante suscepti"ile de "ioamplificare /n cadrul reFelei trofice. #%. Care sunt factorii care influenFeazE variaFia concentraFiei su"stanFei to)ice /n organism, /n cazul preluErii unui contaminant pe cEi multiple 'din apE, sediment Hi hranE(? #3. escrieFi fazele acFiunii dintre su"stanFa to)icE Hi organism. 2$. CaracterizaFi tipurile de centri spre care se poate /ndrepta un compus to)ic care a pEtruns /n organism. 2#. Care sunt principalele procese de reducere a concentraFiei compuHilor to)ici din organism? 22. Care sunt principalele procese fizico-chimice la care sunt supuHi compuHii to)ici a?unHi /n sol? 23. Care sunt principalele modalitEFi de e)punere a plantelor la acFiunea contaminanFilor? 24. Care sunt principalii factori care influenFeazE "ioacumularea contaminanFilor /n plante? 2*. Care sunt principalele procese de transformare a"ioticE a contaminanFilor?

2.. efiniFi procesul de "iodegradare. 20. Care sunt principalii factori dependenFi de mediu ce influenFeazE procesul de "iodegradare? 2%. Care sunt efectele procesului de "iotransformare asupra )eno"ioticelor? 23. Care sunt principalele reacFii de "iotransformare a unui compus to)ic? 3$. Care sunt posi"ilitEFile de "iotransformare a unui compus )eno"iotic, /n funcFie de afinitatea sa faFE de apE? 3#. Care sunt mecanismele de inhi"iFie enzimaticE din cadrul procesului de "iotransformare? 32. escrieFi trei metode folosite /n evaluarea procesului de "iotransformare. 33. efiniFi Udoza medie letalEV Hi UconcentraFia medie letalEV. 34. efiniFi UdozaV. 3*. Care sunt principalii factori dependenFi de su"stanFE care influenFeazE to)icitatea? 3.. Care sunt principalii factori dependenFi de organism care influenFeazE to)icitatea? 30. Care sunt principalii factori dependenFi de mediu care influenFeazE to)icitatea? 3%. aFi e)emple de Finte finale urmErite /n testErile ecoto)icologice. 33. Ce reprezintE raportul de selectivitate to)icE? 4$. Care sunt modalitEFile de deto)ifiere a organismelor /n cazul unor "ioacumulEri de metale? 4#. Care sunt efectele posi"ile ale unei su"stanFe to)ice la nivel individual? 42. Care sunt efectele posi"ile ale unei su"stanFe to)ice la nivel populaFional? 43. Care sunt efectele posi"ile ale unei su"stanFe to)ice la nivelul comunitEFilor Hi ecosistemelor? 44. efiniFi cel puFin trei niveluri to)ice semnificative utilizate /n evaluarea relaFiei dozErEspuns. 4*. aFi e)emple de rEspunsuri "iochimice la acFiunea unei su"stanFe to)ice. 4.. Ce sunt speciile indicatoare? 40. Ce pro"leme pot apErea /n procesul de utilizare a compoziFiei comunitEFii ca instrument de evaluare ecoto)icologicE? 4%. escrieFi efectele ecoto)icologice ale poluErii acvatice cu ionii azotat, fosfat Hi amoniu. 43. CaracterizaFi, din punct de vedere ecoto)icologic, insecticidele organoclorurate. *$. CaracterizaFi, din punct de vedere ecoto)icologic, insecticidele organofosforice.

+% Ec"l",ie%
#. !numeraFi principalele ramuri ale ecologiei. 2. 3. efiniFi ce reprezintE o specie stenoicE. efiniFi ce reprezintE o specie eurioicE.

4. !numeraFi /nsuHirile generale ale sistemelor ecologice. *. escrieFi metodele de evaluare a densitEFii unei populaFii ecologice.

.. Care sunt cele trei zone care definesc legea toleranFei. 0. %. 3. efiniFi noFiunea de nivel de integrare Hi nivel de organizare a materiei vii. escrieFi cGteva din adaptErile organismelor la factorul umiditate. escrieFi efectul ecologic al miHcErii apei ca factor mecanic.

#$. Ce reprezintE valenFa ecologicE. ##. Care sunt fenomenele care sunt declanHate /n momentul depEHirii limitelor superioare ale densitEFii populaFiilor ecologice. #2. ;e ce se "azeazE analiza sistemicE a unui ecosistem real. #3. efiniFi noFiunea de sistem izolat, sistem /nchis Hi sistem deschis. #4. escrieFi factorul temperaturE ca factor ecologic fizic ce acFioneazE asupra organismelor. #*. Care este viziunea unui studiu sinecologic. #.. escrieFi metoda eHantionului pentru evaluarea densitEFii populaFiei. #0. Ce reprezintE niHa ecologicE. #%. !numeraFi principalii factori a"iotici implicaFi /n studiile de ecologie. #3. Care sunt caracteristicile structurale ale unui sistem ecologic. 2$. Care sunt elementele structurale ale populaFiei. 2#. Care sunt cele patru nivele de organizare a materiei vii. 22. efiniFi noFiunea de populaFie ecologicE Hi populaFie geograficE. 23. escrieFi factorul luminE cu cele douE funcFii ale sale: energeticE Hi informaFionalE. 24. efiniFi noFiunea de metapopulaFie Hi metacomunitate. 2*. escrieFi cGteva adaptEri principale ale organismelor la factorul salinitate Hi factorul de p6. 2.. Care sunt caracteristicile populaFiilor speciilor aflate /n zona optimalE a arealelor. 20. CGnd se modificE rata intrinsecE de creHtere a unei populaFii. 2%. escrieFi etapele flu)ului de energie care are loc la nivelul ecosistemului.

23. Mn conceptul de reciclare, transformarea /n circuit /nchis implicE intervenFia omului? !)emplificaFi. 3$. e ce este reprezentatE structura orizontalE a unei "iocenoze. 3#. Care sunt caracteristicile unei populaFii de selecFie U!C% 32. Ce categorii de organisme se /ntGlnesc /ntr-o "iocenozE raportat la structura troficE. 33. ;unctaFi /n cGteva cuvinte circuitul "iogeochimic al fosforului. 34. ;unctaFi /n cGteva cuvinte circuitul "iogeochimic al azotului. 3*. ;unctaFi /n cGteva cuvinte circuitul "iogeochimic al car"onului. 3.. Care sunt cauzele care determinE structura pe verticalE a unei "iocenozei. 30. e ce Fine cont cur"a e)ponenFialE a mErimii unei populaFii naturale. 3%. >a ce face referire competiFia indirectE /n cazul relaFiilor intraspecifice. 33. Ce transformEri cuprinde conceptul de reciclare. 4$. Care sunt mecanismele de autocontrol ale unui ecosistem. 4#. Care sunt caracteristicile unei populaFii de selecFie UDC% 42. escrieFi conceptul de succesiune secundarE a ecosistemului. 43. Mn cadrul productivitEFii ecosistemului, descrieFi producFia primarE. 44. Mn cadrul productivitEFii ecosistemului, descrieFi producFia secundarE. 4*. escrieFi /n cGteva cuvinte circuitul apei /n naturE. 4.. Ce caracteristici influenFeazE competiFia interspecificE. 40. Care sunt piramidele eltoniene. 4%. ;rin ce se caracterizeazE variaFiile neregulate din cadrul unei populaFii ecologice. 43. e ce constante depinde viteza de creHtere a unei populaFii. *$. !numeraFi tipuri de interacFiune posi"ile /n cadrul relaFiilor interspecifice. *#. Care sunt stadiile unei succesiuni primare 'ecogeneza(. *2. efiniFi fenologia. *3. !videnFiaFi deose"irile /ntre un ecosistem tGnEr Hi unul /n stadiul de clima).

c% C"lec$a!ea si $!a$a!ea dese !il"!%

#. efinitia deseului 2. !numerati cauzele pentru care deseurile devin o pro"lema pentru societate 3. !)plicati dictonul: Wnumai ce nu se poate recicla de incinereaza si numai ce nu se poate incinera se depoziteazaV 4. Ce este incinerarea deseurilor *. Cum se face prelucrarea deseurilor din apele uzate .. inamica deseurilor in R:M71=7 0. Clasificarea deseurilor. %. Ce sunt deseurile mena?ere 3. in ce se compun deseurile ur"ane ? #$. !)emplificati deHeurile periculoase din cadrul deHeurilor ur"ane solide ##. Care sunt elementele si tendintele !C:1:M=!= !+!<R=>:R ? #2. Care sunt dezavanta?ele depozitarii directe ? #3. ati e)emple de deseuri de productie nepericuloase. #4. Clasificarea deseurilor de productie periculoase. !)emple. #*. efinirea si clasificarea gunoiului conform 7ne)ei * M7R;:> #.. Reguli privind evacuarea gunoiului in afara zonelor speciale #0. Reguli privind evacuarea gunoiului zonele speciale #%. !)ceptii privind evacuarea gunoiului 'Regula .( #3. -ar"age record 9ooD: cum se completeaza, de catre cine. 2$. ;lanul de administrare a gunoiului 'Regula 3( 2#. ;roprietEFile deHeurilor solide - continutul de umiditate, 22. ;roprietEFile deHeurilor solide - valoarea energetica 23. ;roprietEFile deHeurilor solide - densitatea 24. ;roprietEFile deHeurilor solide B compozitia chimica 2*. Ce presupune operarea la fata locului 2.. Ce presupune depozitarea la fata locului 20. ;rezentati tipuri de containere folosite pentru stocarea Hi transportul deHeurilor periculoase 2%. ;rocesarea deHeurilor solide la faFa locului@ evaluarea echipamentului de procesare 23. 2ipuri de servicii de colectare 3$. 2ipuri de sisteme de colectare 3#. !chipamente pentru colectarea deHeurilor periculoase 32. Care sunt avanta?ele unei statii de transfer 33. e ce se tine seama la amplasarea unei statii de transfer 34. Metode de transport 3*. ;ro"leme ridicate de transferul Hi transportul deHeurilor periculoase 3.. 2ehnici de procesare a deHeurilor solide 30. ;rocesarea deHeurilor periculoase 3%. Recuperarea produselor prin conversie "iologicE 33. ;rocese termice 'fara reglementari( 4$. epozitarea finala semiingropata 4#. epozitarea semiingropata a deseurilor periculoase 42. e ce se tine seama la amplasarea unui depozit de deseuri nepericuloase 43. Cum se face recuperarea metanului din depozitele de deseuri 44. Cum se face retinerea levigatului ?

4*. >a ce servesc, ce sunt si cum se amplaseaza geomem"ranele de la depozitele de deseuri 4.. Cum se face tratarea levigatului din depozitele de deseuri 40. Cum se calculeaza volumul depozitului de deseuri. 4%. Care este avanta?ul proiectarii unui depozit in ram"leu de"leu ? 43. Cum se calculeaza numarul de masini de colectare ? *$. Care sunt avanta?ele e)ternalizarii transportului si utilizarii mi?loacelor clasice de transport in locul masinilor de colectare ? *#. Cum se aplica sistemul XdepozitX asupra pretului de vanzare al "ateriilor si,sau acumulatorilor pentru autovehicule *2. ;revederi legale privind gestionarea uleiurilor uzate.