U.I.1.

GENERALITI PRIVIND
PROCESELE BIOCHIMICE

3
Obiective U.I.1.
Reaciile biochimice
Specificul ingineriei biochimice
Principalele etape ale unui proces biochimic
Operatii unitare si procese fundamentale in ingineria chimica si
biochimica
Principalele microorganisme n procesele biochimice
Compui organici cu legturi macroenergetice
Noiuni de stoechiometrie

4
 GENERALITI PRIVIND PROCESELE BIOCHIMICE

1.1. Introducere

Ingineria diferitelor procese biochimice se refera la dimensionarea

componentelor diferitelor tehnologii pe baza cunostintelor semiempirice si
empirice din domeniul respectiv.
In cazul ingineriei chimice, proiectarea unei instalatii se bazeaza pe
dimensionarea aparatelor unde se realizeaza transformarile chimice si fizice
de la materia prima pana la produsele finite, produse comerciale si
intermediare. Ingineria chimica tine cont de o sistematizare a proceselor
prin care se realizeaza tehnologiile chimice, procese ce pot fi tratate unitar.
In cadrul proceselor fizice, se pot remarca procesele unitare, procese care se
bazeaza pe anumite principii fundamentale cum ar fi: separarea prin
distilare frationata, distilare azeotropa, extractia lichid-lichid, absorptia,
adsorptia, sedimentarea, filtrarea, precipitarea, etc.
Datorita particularitatilor proceselor biochimice, ingineria
biochimica ocupa un loc particular fiind tratata adecvat.
Reactoarele chimice ocupa un rol important in ingineria chimica.
Reactorul chimic este un dispozitiv unde se realizeaza in mod controlat
transformarea unor materii prime prin procese chimice sau biochimice. Din
punct de vedere biochimic, reactoarele chimice sunt tratate ca fiind procese
ideale bazate pe modele teoretice de adecvare la realitate la reactoarele
reale, fiind clasificate in mai multe sisteme: reactoare discontinue (RD),
reactoare continue cu amestecare perfecta (RCAP), reactoare cu deplasare
totala.
Intre intrare si iesire scade continuu concentratia de reactant (vezi
figura de mai jos) cu tendinta de a ajunge la aceeasi concemtratie.

In functie de gestionarea lor energetica, reactoarele pot fi: izoterme,

adiabatice, neizoterme, neadiabatice, politrope.
Reactiile biochimice implica procese de bioconversie in prezenta de
catalizatori enzimatici la parametrii energoneintensivi (temperaturi de 30-
80C, presiune atmosferica), ceea ce elimina complicatiile ce apar in cazul
reactoarelor chimice puternic endo sau exoterme cu variatii mari de
presiune.
Principiile proiectarii reactoarelor biochimice, cunostintele de
cinetica, procesele de transfer de masa si caldura se aplica particular acestor
reactoare comparatic cu cele chimice.

5
 Reactiile biochimice constituie o clasa de reactii cu aplicatii
importante in productia de produse speciale chimice. Ele se caracterizeaza
prin folosirea enzimelor sau a celulelor intregi in special microorganisme
pentru a se realiza conversii specifice.
Studiul microorganismelor este obiectul microbiologiei, biochimiei,
geneticii si ingineriei genetice.
Productia produselor biochimice se realizeaza pe o scara larga cu
previziuni optimiste privind dezvoltarea durabila in domeniul
biotehnologiei precum medicina si farmacie cu obtinerea de medicamente,
vaccinuri, produse antivirale, enzime si proteine specifice, vitamine, etc.
Fermentatia anaeroba a produselor-deseurilor din industria
zootehnica, namoluri din statiile de epurare stau la baza unor noi tehnologii
de obtinere a biocombustibililor de tip biogaz.
In industria chimica si biochimica, se urmareste obtinerea unor
produse prin prelucrarea unor resurse altele decat hidrocarburile.
In domeniul electronic si al telecomunicatiilor, se urmareste
realizarea unor bioprocesori si a altor componente de calcul pe baza de
biopolimeri.
Materia prima utilizata in tehnologiile biochimice impreuna cu un
flux suplimentar de nutrienti constituie substratul utilizat de
microorganisme ca hrana, asigurand necesarul de elemente vitale (C, H,
minerale) precum si energie pentru supravietuire.
Ca orice organism viu (mediu de cultura) microorganismele cresc si
se inmultesc a.i. din proces rezulta o cantitate suplimentara de celule de
biomasa precum si o serie de produse biochimice in functie de scopul
procesului.
Evolutia proceselor biochimice cuprinde doua perioade:
- intre 1950-1980-biotehnologii clasice bazate pe procese de
fermentatie microbiana
necesare in productia de alimente si produse alimentare, pentru epurarea
apei;
- din 1980- biotehnologii moderne aparute ca urmare a progreselor
in domeniile microbiologiei si ingineriei genetice.
Tehnologiile moderne de microbiologie permit cultura unor
microorganisme, drojdii si bacterii in bioreactoare in suspensie cu o
capacitate de 20 000 l operate continuu cu un control riguros al
parametrilor de operare. S-au dezvoltat tehnici noi pentru culturi de celule
in bioreactoare speciale, celulele fiind utilizate in productia unor substante
utile in medicina: interferonul, anticorpi, etc.
Cultura ,,in vitrode celule si tesuturi vegetale face posibila
regenerarea plantelor pornind de la o celula. Celula vegetala contine in
nucleul sau totalitatea informatiilor genetice necesare dezvoltarii unui
organism complet.
Cultura ,,in vitro a celulelor vegetale a deschis drumul spre o alta
tehnica hibridizarea celulara realizata prin transfer de ADN de la o
specie la alta. Se pot obtine astfel celule reprogramate genetic, utilizate in
diferite scopuri, in special de ameliorare a plantelor.

6
 Utilizarea acestei tehnici de reprogramare genetica a celulelor
vegetale si animale constituie o tehnica de baza a biotehnologiei moderne.
La inceputul anilor 1970 s-a reusit izolarea unui grup de enzime ce
permit rupereea in legaturi precise a moleculei de ADN si transferarea
segmentelor la alte molecule de ADN (transferul de gene de la un organism
la altul). Aceste molecule devin capabile sa produa substante codificate de
genele decupate si grefate astfel. Aceste celule grefate se modifica rapid, o
singura bacterie da nastere la un milion de bacterii toate fiind purtatoare de
gene grefate ce devin adevarate uzine biologice capabile sa fabrice anumite
substante dificil sau chiar imposibil de obtinut prin metode chimice.
Printre realizarile aparute mentionam: sinteza interferonului,
insulinei, a hormonului de crestere, crearea unor noi soiuri de plante, rase
de animale rezistente la boli si de mare productivitate, obtinerea unor
tulpini de celule bacteriene ce contin plasmide recombinate provenite de la
bacteria pseudomonas, foarte active in procesul de epurare a apelor uzate.

Tabel 1. Produsi industriali obtinuti prin procese biochimice

Produsi de Microorganism Aplicatie
fermentatie
Etanol Saccharomyces Chimicale speciale
cerevisiae
Acid 2-katagluconic Pseudomonas Intermediar pentru acid
ascorbic
Pectinaze, proteaze Aspergilus niger A Agent de limpezire a
sucurilor de fructe
Bacterial amylase Bacillus subtilis Amidon modificat
Dextran Leuconostoc Stabilizatori alimentari
mesenteroides
Cobalamina (vitam. Streptomyces Suplimente alimentare
B12) olivaceus
Acid glutamic Brevibacterium Aditiv alimentar
Acid gluconic Aspergillus niger Produsi farmaceutici
Acid lactic Rhizopus oryzae Alimente si produse
farmaceutice
Acid citric Aspergillus niger Produse alimentare si
medicamente

Biotehnologiile moderne au o mare importanta biologica si

alimentara si de aceea se fac mari eforturi de dezvoltare a lor pe plan
industrial. Cu ajutorul biotehnologiilor se rezolva multe probleme ale
umanitatii: productia de alimente, furaje, medicamente, subsituienti ai
combustibililor fosili, bioenergie, combaterea poluarii mediului ambiant.
Cercetarile efectuate in domeniile de inginerie genetica si
biogenetica necesita anumite procese cu apartura moderna si costisitoare,
substante de puritate ridicata, persoane specializate cu inalta calificare.
Astfel de cercetari s-au efectuat in tarile dezvoltate economic. Aparitia si
dezvoltarea unei noi ramuri ingineria biochimica are se ocupa cu studiul
proceselor elementare: bioconversia, transferul de masa si caldura, studiul
proceselor fizice de la nivelul bioreactoarelor.

7
 Biotehnologiile apartin unui domeniu de granita dintre biologie si
inginerie chimica, preluand de la biologie metodele de izolare si selectare a
tulpinelor active de microorganisme, iar de la ingineria chimica legile de
transfer de masa, energie si impuls.

1.2. Principalele faze ale unui proces biochimic. Locul si rolul

ingineriei biochimice in dezvoltarea si exploatarea bioproceselor

Dupa scopul urmarit, exista doua mari procese aplicate industrial:

- procesul de biosinteza
- procesul de tratare biologica
In procesele de biosinteza se urmareste obtinerea unor produse utile
cu ajutorul microorganismelor.
Procesele de tratare biologica au ca scop indepartarea unor
substante poluante din apele uzate sau din alte produse ce pot polua mediul
inconjurator prin utilizarea ulterioara: desulfurarea bilogica a
combustibililor fosili, carbune,petrol, gaze naturale, fie recuperarea unor
substante utile din deseuri sau obtinerea acestora din mediul lor natural (ex:
etractia metalelor din minereuri cu ajutorul microorganismelor).
Indiferent de natura lor, aceste tehnologii au la baza procese de
natura chimica, biologica, biochimica, guvernate de legi si procese
fundamentale cum ar fi: transferul de masa, energie, impuls, precum si de
legi specifice proceselor biochimice cum ar fi: cinetica enzimatica, procese
de crestere a microorganismelor, mutatii genetice.
Proiectarea si exploatarea reactorului reprezinta sarcina inginerului
chimist care trebuie sa evalueze concentratia de reactant in timp si spatiu.
Rezolvarea ecuatiilor matematice a acestor concentratii tine seama de
compozitia initiala si finala a mediului de reactie.
In elaborarea matematica a problemelor biochimice un rol important
il are cinetica reactiilor enzimatice care trebuiesc corelate in mod adecvat
cu ecuatiile de transfer de masa inter si intracelulare in vederea obtinerii
ecuatiei cinetice globale a procesului biochimic.
Inginerul chimist trebuie sa stabileasca de asemenea regimul optim
de temperatura, pH, agitare, aerare in bioreactor, factori de care depind o
functionare optima a reactorului. Mentinerea la valori optime de
functionare a parametrilor necesita un sistem de reglare automata.

8
Fig.1. Principalele faze ale unei tehnologii biochimice

9
1.3. Operatii unitare si procese fundamentale in ingineria chimica si
biochimica

Schema tehnologica a unui proces biochimic contine o serie de

operatii comune aproape tuturor proceselor industriale denumite operatii
unitare cum ar fi: absorptia, extractia, filtrarea, etc. Aceste operatii sunt
efectuate in utilaje specifice iar fenomenele care guverneaza in desfasurarea
lor se numesc procese fundamentale.

Tabel 2. Operatii unitare in ingineria chimica si biochimica

Operatia unitara Utilaj specific Proces fundamental
Transport fluid pompa Transfer implus
Transport gaze Compresor, suflanta Transfer impuls
Schimbator de caldura Racitor, condensator, Transfer de caldura
refierbator
Absorptie/desorptie Coloana de Transfer de masa
adsorbtie/desorptie,
absorber/desorber
Extractie lichid-lichid Extractor Transfer de masa
Adsorbtie Coloana de adsorptie, Transfer de masa
adsorber
Fractionare Coloana de fractionare Transfer de masa
Cristalizare Cristalizare Transfer de masa
Filtrare Filtru Transfer de masa
Transf. chimica sau Reactor chimic sau Reactia chimica sau
biochimica biochimic biochimica, transfer
de masa, impuls,
caldura

Aceste fenomene de transfer de masa, caldura si impuls sunt exprimate prin

ecuatii:

= K (1)
x

= fluxul marimii transportate este egal cu marimea unitatii transportate

in unitate de timp raportata la unitatea de masa normala pe directia de
transport

= gradient de potential (marimea de actiune pentru procesul de
x
transport pe unitatea de lungime in directia x)

K = factor de proportionalitate exprimat printr-o proprietate fizica a

sistemului (difuzivitate, vascozitate, conductivitate termica).

10

Tabel 3. Particularizarea ecuatiei = K pentru cele trei
x
procese fundamentale
Marimea Transfer de Transfer de Transfer
masa caldura de impuls
Fluxul simbol Mj q Fp
semnificati Flux molar al Flux termic Flux de
e componentulu impuls
ij
U.M. Kmol/sm2 Kg/sm2 N/m2
Constanta K simbol Dj
semnificati Difuzivitate Conductivitat Vascozitat
e efectiva a e termica e dinamica
componentulu
ij
U.M. m2/g kJ/smK Ns/m2
Gradient de simbol c j T vx
potential x x x
semnificati Gradient de Gradient de Grad
x e concentratie temperatura
pe gradient de pe unitate de
lungime lungime
U.M.

1.4. Microorganismele in procesele biochimice

Un numar mare de microorganisme sunt utilizate in ing. biochimica.

Dintre acestea, cele mai importante grupe de microorganisme utilizate in
biotehnologie sunt: bacteriile, mucegaiurile si drojdiile (fungi).
Clasificarea celor trei grupe de microorganisme se face pe baza
marimii celulei si a morfologiei sale (structura si forma).
In interiorul fiecarei grupe, clasificarea se bazeaza pe mai multe
criterii care difera de la o grupa la alta. De exemplu, mucegaiurile se
clasifica in functie de morfologia lor, in timp ce drojdiile sunt clasificate in
functie de morfologie si biochimia lor. Bacteriile sunt prezentate in functie
de morfologie, fizilogie, biochimie, modul de reproducere si relatiile cu alte
microorganisme.
Bacteriile sunt microorganisme monocelulare, care apartin regnului
Procariota, avand celule ce nu poseda nucleu. Se reproduc asexuat prin
diviziune (divizarea celulei mame in doua celule fiice).

11
 Tabel 4. Cele mai importante specii de bacterii
Specia Produsul obtinut
Streptococus thermophilus Iaurt
Gluconobacter suboxydans Otet
Methylophilus methylotrophus Proteine monocelulare din metan sau
metanol
Streptomyces spores Antibiotice
Escherichia Coli (musculita de Insulina, hormonul de crestere,
otet) interferonul
Pseudomonas denitrificans Vitamina B12
Methanobacterium formicicum Biogaz din biomasa
Pseudomonas putida Depoluarea apelor poluate cu produse
petroliere

Drojdiile sunt organisme unicelulare cu marimea celulei intre 5-

10m ce se pot reproduce atat asexuat cat si sexuat. Sunt organisme de tip
eucariot cu necleu si membrana celulara, avand un anumit numar de
cromozomi.

Tabel 5. Cele mai importante specii de drojdii

Specia
Saccharomyces cerevisiae
Saccharomyces carlsbergensis
Saccharomyces hypolitica
Kluyveromyces fragilis
Candida utilis
Produsul obtinut
Paine, vin, alcool etilic din glucoza
Berea usoara
Proteine monocelulare din petrol,
enzima lipaza
Alcool etilic din lactoza, enzima
lactaza
Proteine monocelulare din deseurile
rezultate de la fabrica de hartie

Mucegaiurile sunt microorganisme cu dimensiuni peste 5m, sunt

organisem de tip eucariot cu forma filamentoasa si se reproduc sexuat sau
asexuat.

Tabel 6. Cele mai importante specii de mucegaiuri

Specia
Penicillinum chrysogenum
Penicillinum roqueforti
Penicillinum camemberti
Aspergillus
Produsul obtinut
Penicilina
Branza Roquefort
Branza Camembert
Acid citric, enzima glucamilaza,
enzima celulaza

Microorganismele utilizate in procesele biochimice au nevoie

pentru crestere si inmultire de energie si o multitudine de substante
organice ca sursa de C, N, minerale. Ca sursa primra se folosesc in aceste
scop substantele oferite de mediul de culture, substante denumite si
substrat. Metabolizarea substantelor se poate realiza in prezenta sau in

12
absenta oxigenului din aer. Din acest punct de veder, microorganismele pot
fi:
- aerobe: cresc si se inmultesc numai in prezenta oxigenului;
- anaerobe: in absenta oxigenului (Clostridium botulinum);
- facultative: in prezenta/absenta oxigenului. Acestea isi adapteaza
metabolizarea a.i. sa realizeze atat un substrat aerob cat si unul anaerob
(fermentativ). De exemplu, drojdiile ce respira si fermenteaza anumite
substraturi.
Microorganismele se pot clasifica din punct de vedere al sursei de C
utilizata in metabolism in:
- autotrofe: sursa de C, CO 2 din aer
- heterotrofe: sursa de C, subst. organice din mediul de cultura.
In functie de sursa de N, se impart in:
- microorg. de natura organica: uree
- de natura anorganica: NH 4 +, NO 3 -, NO 2 -
Ca sursa energetica mentionam hidratii de C. Prin oxidarea
biochimica a glucozei rezulta o mare cantitate de energie, iar o parte din
energie este inmagazinata in compusii organici cu legaturi
macroenergetice.
Energia este utilizata ulterior in reactiile endotermice ale
anabolismului celular, iar cealalta parte de energie este disipata sub forma
de caldura in bioreactor. Compusii care sunt capabili sa formze legaturi
macroenergetice contin in structura lor S si P. Dintre acestia cel mai
important este ATP (adenozin-trifosfat). O molecula de ATP contine in
structura sa trei grupari fosfat si se poate sintetiza din fosfat anorganic si
ADP (adenozin-difosfat) sau AMP (adenozin-monofosfat).

Fig. 2. Structura ATP

Fig.3. Structura ADP (stanga), AMP (dreapta)

13
 Acizii nucleici reprezint lanturi polinucleotidice, formate din
nucleotide, care la rndul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o
pentoz i o baz azotat. n cadrul acidului nucleic sunt prezente legturi
covalente (n cadrul nucleotidelor ntre bazele azotate si pentoze) si legturi
de hidrogen (ntre bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: ntre
adenin si timin/uracil sau ntre citozin si guanin).
Un nucleotid este un compus format dintr-un heterociclu, o pentoz
i una sau mai multe grupri fosfat. Heterociclul este de obicei condensat
cu o baz aromatic, formnd bazele purinice (adenin i guanin), sau
bazele pirimidinice (citozin i timin). n cazul ARN-ului timina este
nlocuit de uracil. Pentoza este format dintr-un ciclu pentaatomic:
dezoxiriboz (la ADN) sau riboz (la ARN). Complexul astfel format este
condensat cu 3 grupri fosfat i intr n unitatea structural a ARN-ului sau
ADN-ului.
Adenina este o substan chimic, si anume o baz purinic ce constituie
componenta principal a nucleotidelor din ADN i ARN.

Riboza este un compus de cea mai mare importanta biologica, fiindca este
alturi de dezoxi-riboza, o componenta esentiala acizilor nucleici si apare in
orice celula vie. In acizii nucleici, D-riboza este continuta in forma
furanozica, legata glicozidic de anumiti derivati ai pirimidinei si purinei si
de acid fosforic. Se obtine din acizii nucleici, prin hidroliza cu acizi diluati

Furanul este un compus heterociclic constand in 5 atomi de carbon, cu 4

atomi de carbon si un atom de oxigen, cu doua duble legaturi. Clasele de
compusi constituite din asemenea cicluri se numesc furani. Monozaharidele
cu astfel de cicluri se numesc furanoze.

Pyranul este un compus heterociclic alcatuit din 6 atomi, constand in 5

atomide carbon si un atom de oxigen si continand doua duble legaturi.
Termenul de pirani se refera la ciclurile analoage. Monozaharidele cu astfel
de cicluri se numesc piranoze.

14
Exemple de riboze:

In chimia organica, gruparea fosfat sau organofosfat este un

ester al acidului fosforic. Organofosfatii sunt importanti in
biochimie.

Nucleotide - Principalele elemente ce alctuiesc structura unei

nucleotide

Adenozintrifosfatul se gaseste in celule, ca si component al

acizilor nucleici ADN i ARN, fiind compus din 3 grupari fosfat, adenin
i riboz (o pentoz). Este acumulatorul de enegie necesar celulei prin
nmagazinarea i conversia energiei celulare dup necesitile metabolice.
Legaturile chimice ale grupului fosfat stocheaza energia necesara celulelor,
pentru contractia musculara. Organismul nostru are nevoie de magneziu
pentru a produce adenozin-trifosfat (ATP), ce are capacitatea de a oferi
forta tuturor functiilor si reactiilor corpului

15
Adenosin monofosfat Adenosin difosfat Adenosin trifosfat
AMP ADP ATP

STOECHIOMETRIA PROCESULUI DE CRETERE

MICROBIAN

Elemente teoretice

Procesele biochimice sunt acelea care au loc cu ajutorul

microorganismelor i n care reaciile de baz au loc n celulele acestor
microorganisme, fiind reacii de metabolism. Microorganismele utilizeaz
substanele oferite de mediul de cultur ca surs de hran, pentru a crete i
a se nmuli. n urma acestor recii complexe de metabolism, substanele din
mediul de cultur, mediul de reacie substratul - este transformat n
produse de reacie (metabolii), avnd loc simultan i o cretere a masei
celulare. Prin urmare, procesul biochimic global poate fi exprimat formal
cu urmtoarea schem cinetic:

S + mC nC + P (1)

n care: S - substratul
C - masa celular
P - produsele de fermentaie

n aceast schem n > m.

Ecuaia (1) se mai poate scrie:

S 1 C + P (2)

16
n care: 1 = n m

Pentru a estima vitezele de reacie i pentru proiectarea

bioreactoarelor este necesar cunoaterea coeficienilor stoechiometrici 1
i .
Cum, de obicei, vitezele de reacie pentru procesele biochimice se
exprim masic i nu molar, n locul coeficienilor 1 i se utilizeaz aa-
numitele randamente stoechiometrice:

Y XS = r C / (-r S ) (g celule formate / g substrat transformat) (3)

Y PS = r P / (-r S ) (g produse formate / g produs format) (4)

Pentru procesele aerobe apare ca mrime important

Y XO2 = g celule formate / g O 2 consumat (5)

Aceti coeficieni stoechiometrici variaz n funcie de natura

microorganismului i de natura substratului (ca surs de carbon).

De exemplu: Candida utilis

- Glucoz: Y XS = 0,51 g/g ; Y XO2 = 1,32 g/g
- Etanol: Y XS = 0,68 g/g ; Y XO2 = 0,61 g/g

n general: Y XS ~ 0,2 : 1 g/g ; Y XO2 = ~ 0,2 : 1,5 g/g

Coeficientul respiraiei (respiratory quotioent RQ) ofer

informaii asupra strii metabolice (de exemplu drojdia de bere poate
fermenta pe dou ci metabolice aerobic, n care produsul principal este
biomasa, i anaerobic, n care produsul principal de fermentaie este
etanolul).

Y res = moli CO 2 produs / moli O 2 consumat (6)

Determinarea acestor coeficieni stoechiometrici necesit efectuarea

bilanului de materiale pentru reaciile biochimice.
Dac se cunoate compoziia substratului, a produselor i a masei
celulare, atunci se poate ntocmi uor bilanul de materiale pentru procesul
biochimic.
Determinarea exact a compoziiei biomasei este o problem practic
imposibil. Ea depinde de natura microorganismului i de substratul
limitativ (sursa principal de carbon).
Compoziie tipic de mas celular poate fi exprimat cu formula
brut: C H 1,8 O 0,5 N 0,2
Ca surs de azot n principal amoniacul NH 3
Ca surs de carbon glucoz, hidrocarburi

17
 Aceste calcule de bilan necesit diferite informaii n funcie de mai
muli factori: cunoaterea sau nu a compoziiei substratului, a biomasei, a
produsului (sau produselor).

Exemplu

Se consider urmtoarea reacie biochimic global (produs aerobic fr

ali produi n afar de H 2 O i CO 2 ):

C H m O n + a O 2 + b NH 3 c C H O N + d H 2 O + e CO 2
(7)

Determinarea coeficienilor stoechiometrici a, b, c, d, e necesit efectuarea

bilanului material pentrru C, H, O i N, i n plus Y res .

C: 1=c+e
H: m + 3b = c + 2d
O: n + 2a = c + d + 2e Sistem de 5 ecuaii cu 5 necunoscute
N: b = c Trebuie cunoscut compoziia substratului
i a biomasei.
Y res = e/a

Probleme rezolvate

Date experimentale au artat c un anumit microorganism cultivat pe

glucoz ca substrat transform 2/3 din acest substrat n biomas, n reacia
biochimic global:

C 6 H 12 O 6 + aO 2 + bNH 3 c(C 4,4 H 7,3 N 0,86 O 1,2 ) + dH 2 O + eCO 2

S se calculeze:

a) Coeficienii stoechiometrici a, b, c, d, e
b) Randamentele stoechiometrice Y XS , Y XO2

Rezolvare:

a) Se ntocmesc bilanurile materiale pe elemente

C: 6 = 4,4c + e (1)

H: 12 + 3b = 7,3c + 2d (2)

O: 6 + 2a = 1,2c + d + 2e (3)

18
N: b = 1,86c (4)

Sunt 4 ecuaii cu 5 necunoscute. A cincea ecuaie rezult din informaia c

glucoza se transform 2/3 n biomas i 1/3 n CO 2 .

4,4c = (2/3)6 rezult c = 2 6 = 0,909

3 4,4

Din (1) e = 6 - 4,4 0,909 = 2

Din (2) b = 0,86 0,909 = 0,782

Din (3) d = (12 + 3 0,782 7,3 0,909) = 3,854

Din (4) a = (1,2 0,909 + 3,854 + 2 2 - 6) = 1,743

b) M biomas = 4,4 12 + 7,3 1 + 0,86 14 + 1,2 16 = 91,34 (M c )

M substrat = 6 12 + 12 1 + 6 16 = 180 (M S )

c M c 0,909 91,34
YXS = = = 0,461 g celule formate /g substrat consumat
MS 180

c Mc 0,909 91,34
YXO 2 = = = 1,76 g celule formate /g O2 consumat
a M O2 1,473 32

Teste de autoevaluare

1.Care este scopul ingineriei proceselor biologice?

2. Prin ce se deosebesc reactoarele biochimice de cele chimice?
3. Care sunt unele din ultimele realizari in domeniul ingineriei proceselor
biologice?
4. Care este scopul proceselor de tratare biologica?
5. Care sunt cele mai importante grupe de microorganisme utilizate in
biotehnologii?
6. Ce sunt bacteriile?
7. Ce sunt drojdiile?
8. Ce sunt mucegaiurile?
9. De ce au nevoie microorganismele pentru crestere si inmultire?
10. Ce sunt procesele aerobe si anaerobe?

19
Rspunsuri la teste de autoevaluare

R.1. Scopul ingineriei proceselor biologice este dimensionarea

componentelor diferitelor tehnologii pe baza cunostintelor semiempirice si
empirice din domeniul respectiv.

R.2. Reactiile biochimice implica procese de bioconversie in prezenta de

catalizatori enzimatici la parametrii energoneintensivi (temperaturi de 30-
80C, presiune atmosferica), ceea ce elimina complicatiile ce apar in cazul
reactoarelor chimice puternic endo sau exoterme cu variatii mari de
presiune.

R.3. Printre realizarile aparute mentionam: sinteza interferonului, insulinei,

a hormonului de crestere, crearea unor noi soiuri de plante, rase de animale
rezistente la boli si de mare productivitate, obtinerea unor tulpini de celule
bacteriene ce contin plasmide recombinate provenite de la bacteria
pseudomonas, foarte active in procesul de epurare a apelor uzate.

R.4. Procesele de tratare biologica au ca scop indepartarea unor substante

poluante din apele uzate sau din alte produse ce pot polua mediul
inconjurator prin utilizarea ulterioara: desulfurarea bilogica a
combustibililor fosili, carbune,petrol, gaze naturale, fie recuperarea unor
substante utile din deseuri sau obtinerea acestora din mediul lor natural (ex:
etractia metalelor din minereuri cu ajutorul microorganismelor).

R.5. Cele mai importante grupe de microorganisme utilizate in

biotehnologie sunt: bacteriile, mucegaiurile si drojdiile (fungi).

R.6. Bacteriile sunt microorganisme monocelulare, care apartin regnului

Procariota, avand celule ce nu poseda nucleu. Se reproduc asexuat prin
diviziune (divizarea celulei mame in doua celule fiice).

R.7. Drojdiile sunt organisme unicelulare cu marimea celulei intre 5-10m

ce se pot reproduce atat asexuat cat si sexuat. Sunt organisme de tip
eucariot cu necleu si membrana celulara, avand un anumit numar de
cromozomi.

R.8. Mucegaiurile sunt microorganisme cu dimensiuni peste 5m, sunt

organisem de tip eucariot cu forma filamentoasa si se reproduc sexuat sau
asexuat.

R.9. Microorganismele utilizate in procesele biochimice au nevoie pentru

crestere si inmultire de energie si o multitudine de substante organice ca
sursa de C, N, minerale. Ca sursa primara se folosesc in aceste scop
substantele oferite de mediul de culture, substante denumite si substrat.

20
R.10. Metabolizarea substantelor se poate realiza in prezenta sau in absenta
oxigenului din aer. Din acest punct de veder, microorganismele pot fi:
- aerobe: cresc si se inmultesc numai in prezenta oxigenului;
- anaerobe: in absenta oxigenului (Clostridium botulinum);
- facultative: in prezenta/absenta oxigenului. Acestea isi adapteaza
metabolizarea a.i. sa realizeze atat un substrat aerob cat si unul anaerob
(fermentativ). De exemplu, drojdiile ce respira si fermenteaza anumite
substraturi.

Lucrare de verificare

1. Creterea aerobic a drojdiei de bere (saccharomyces cerevisiae) pe

etanol (substrat) este exprimat simplificat prin urmtoarea reacie global:

C 2 H 5 OH + aO 2 + bNH 3 cC 1,704 N 0,149 O 0,408 + dCO 2 + eH 2 O

S se calculeze:
a) Coeficienii stoechiometrici a, b, c, d, e, cunoscnd Y res = 0,66
(coeficientul respiraiei)
b) Randamentele stoechiometrice Y XS i Y XO2

2. Creterea aerobic a drojdiei de bere pe glucoz poate fi exprimat prin

urmtoarea reacie global:

C 6 H 12 O 6 + 3O 2 + 0,48NH 3 0,48C 6 H 10 NO 3 + 4,32H 2 O + 3,12CO 2

ntr-un reactor de volum V=105 l (100 m3), concentraia final a biomasei

este x f = 50g/l.
Utiliznd ecuaia stoechiometric de mai sus s se determine:
a) Concentraia i cantitatea de glucoz necesar a fi introdus n
mediul de cultur (c S0 i m S0 ), precum i cantitataea de NH 3
necesar.
b) Randamentele stoechiometrice Y XS i Y XO2 .
c) Cantitatea total de oxigen necesar fermentaiei.

Rezumat

Aceast unitate de nvare face o scurt introducere privind procesele

biochimice, rolul i importana biotehnologiilor, prezint principalele faze
ale unei tehnologii biochimice, principalele microorganisme ntlnite n
cadrul proceselor biochimice ca i noiuni privind stoechiometria reaciilor
biochimice i determinarea coeficienilor stoechiometrici pentru reacii cu
formare de biomas cunoscnd reacia biochimnic global.

21
Bibliografie

1. Mihail, R., Muntean, O., Lavric V., Ingineria proceselor

biochimice, Ed.U.P.B. Bucureti, 1988
2. Oniscu, C., Tehnologia produselor de biosintez, Ed.Tehnic,
Bucureti, 1978
3. Raicu, P., Biotehnologii moderne, Ed.Tehnic, Bucureti, 1990
4. Bohlea, I., Elemente de inginerie a proceselor biochimice de
depoluare, n: Poluare i protecia mediului n petrol i
petrochimie, coord.: Ionescu, C., Ciuparu, D., Dumitracu, Gh.,
Ed.Briliant, Bucureti, 1999
5. Atkinson, B., Biochemical Reaction Engineering, in: Chemical
Engineering, coord.: Coulson, S.M., Richardson, J.F., vol.3, cap.5,
Pergamon Press, Oxford, 1971
6. Shuler, M.L., Kargi, F., Bioprocess Engineering Basic concepts,
2-nd Ed., Prentice Hall PTR, NJ, 2002
7. Pauline M. Doran, Bioprocess Engineering Principles, Elsevier
Science & Technology Books 1995
8. Biological Reaction Engineering. Second Edition. \. J. Dunn. E.
Heinzle, J. Ingham, J- E. Pfenosil /2003 WILEY-VCH Verlag
GmbH & Co. KGaA, Weinheitn
9. Biotechnology and bioprocessing series, 2004 Marcel Dekker, Inc.
10. MICROBIAL BIOTECHNOLOGY - Principles and Applications
(Second Edition), World Scientific Publishing Co. Pte. Ltd.

22