I.

INTRODUCERE

Msurarea conductivitii apei este reglementat de STAS 7722-84, precum i de ISO 7888-1983. Conductivitatea electric depinde de concentraia n ioni, de natura ionilor, de temperatur i de viscozitatea soluiei. Apa pur are, la 25 C, o conductivitate k25=5,483 m/m. Apa din natur conine n soluie, funcie de surs, diferite substane dizolvate. Conductivitatea, n cazul soluiilor apoase, este puternic influenat de concentraia substanelor, fiind folosit astfel ca indicator al gradului de mineralizare a apei. Datorit variaiei importante a conductivitii cu temperatura, pentru a decide asupra calitii apei, toate rezultatele trebuie aduse la aceeai temperatur de referin. Pentru determinarea conductivitii echipamentul este format n principiu dintr-un montaj de tipul unei puni echilibrate sau neechilibrate, o celul de msurare i un traductor de temperatur. Ansamblul se etaloneaz direct n uniti de rezisten sau de conductivitate la temperatura de referin. Celula de msurare este compus dintr-un cilindru deschis, coninnd electrozi de platin lucioi i platinai. Pentru determinarea conductivitii exist dou procedee: primul pe baza msurrii directe a conductanei G i pe baza folosirii constantei celulei de msurare i al doilea pe baza etalonrii lanului direct n uniti de conductan cu soluii etalon. n primul procedeu, cunoscnd constanta celulei de msurare K [m-1] sau[cm-1 ], i msurnd conductanei G cu ajutorul punii, din relaia k GK se obine conductivitatea k. n procedeul bazat pe etalonarea lanului de msurare este necesar s dispunem de un set de soluii etalon cu conductiviti k cunoscute i de posibilitatea unor reglaje de zero i de pant la punte la afiaj. Prin aceste reglaje, pe baza valorilor soluiilor etalon, aparatul este pus s afieze direct valori ale conductivitii.

II. CARACTERISTICILE APELOR UZATE

2.1 CARACTERISTICI FIZICE
Turbiditatea apelor uzate i a emisarilor indic numai n linii mari coninutul de materii n suspensie ale acestora, deoarece nu exist un raport bine definit ntre turbiditate i coninutul n suspensii. Turbiditatea se msoar n grade pe scara silicei i se determin, n principal, pentru apa emisarilor i numai uneori, pentru apele uzate. Apele uzate oreneti au, n general, o turbiditate cuprins ntre 400 - 500 grade n scara silicei. Culoarea apelor uzate proaspete este cenuiu deschis; prin fermentarea materiilor organice din ap, culoarea apelor uzate devine mai nchis. Ptrunderea n reteaua de canalizare a unor ape industriale puternic uzate colorate, conduce la schimbarea total a culorii apelor uzate. Mirosul apelor uzate proaspete este aproape inexistent. Apele n curs de fermentare au miros, mai mult sau mai puin pronunat, de ou clocite, n funcie de stadiul de fermentare n care se gsesc. Cantiti importante de ape uzate industriale pot produce mirosuri neplcute. Temperatura apelor uzate oreneti este, de obicei, cu 2 - 3 C mai ridicat dect cea a apelor de alimentare. Unele ape uzate industriale, precum i apele subterane, pot influena, ntrun sens sau altul, temperatura apelor uzate, care constituie un factor hotrtor n epuarea apelor uzate. Coagularea substanelor n suspensie, procesele biologice, etc. Sunt influenate n mod deosebit de temperatur.

2.2 CARACTERISTICI CHIMICE

Oxigenul dizolvat (O2 ) se gsete n cantiti mici n apele uzate, dar numai cnd sunt proaspete i dup epurarea biologic, n funcie de gradul de poluare, apele de suprafa conin cantiti mai mari sau mai mici de oxigen. Deficitul de oxigen este cantitatea de oxigen care lipsete unei ape care atinge valoarea de saturare. Pentru a putea stabili gradul de impurificare al unei ape de suprafa, are o mare importan cunoaterea coninutului de oxigen al acesteia. Consumul biochimic de oxigen (CBO) al apelor uzate reprezint cantitatea de oxigen consumat pentru descompunerea biochimic n condiii aerobe, a materiilor solide organice totale, la temperatura standard 200C , respectiv 5 zile; n acest caz, valoarea respectiv se noteaz CBO5 - consumul biochimic de oxigen la 5 zile. Consumul biochimic de oxigen reprezint gradul de impurificare al apelor uzate sau de suprafa; cu ct valoarea acestuia este mai mare, cu att apa este mai murdar.

Nitraii reprezint cea mai stabil form a materiilor organice azotoase i, n general, prezena lor indic o ap stabil din punct de vedere al transformrii. n apa uzat proaspt, nitriii i nitraii sunt n concentraii mai mici (sub 1/1 mil.). Sulfurile sunt rezultatul descompunerii substanelor organice sau anorganice i provin, de cele mai multe ori, din apele uzate industriale. Clorurile pot proveni din diferite surse (de exemplu urin); de aceea, cantiti de 8 15 g clorur de sodiu, ct elimin un om pe zi, nu pot constitui indici de impurificare. Acizii volatili indic progresul fermentrii anaerobe a substanelor organice. Din aceti acizi, prin fermentare, iau natere bioxidul de carbon i metanul. n cazul unei bune fermentri, pentru apele uzate menajere, acizii volatili, exprimai n acid acetic, trebuie s fie n jur de 500 mgf/dm3 (peste 300 mgf/dm3 i sub 2.000 mgf/dm3). Gazele cel mai des ntlnite la epurarea apelor sunt hidrogenul sulfurat, bioxiduln de carbon i metanul. Hidrogenul sulfurat indic o ap uzat inut un timp mai ndelungat n condiii anaerobe. Metanul i bioxidul de carbon sunt indicatori ai fermentrii anaerobe. n amestec cu aerul, n proporie de 1:5 1:15, metanul este exploziv. Concentraia de ioni de hidrogen (pH) este un indicator al mersului epurrii; de el depinde activitatea microorganismelor, precipitrile chimice etc. Valoarea pH-ului trebuie s fie n jur de 7.

2.3 CARACTERI STICI BIOLOGICE

n majoritatea cazurilor, diferitele organisme care se ntlnesc n apele uzate au dimensiuni foarte mici. Cele mai mici sunt virusurile i phagii, urmate de bacterii. Organismele mai mari sunt reprezentate de ciuperci, alge, protozoare, rotiferi, larve de insecte, viermi, melci etc. n scopul determinrii concentraiei diferitelor tipuri de bacterii din ap, pentru a se putea aprecia gradul de impurificare a apei i pericolul de infectare, anlizele bacteriologice se fac de obicei n paralel cu cele chimice. Absena bacteriilor dintr-o ap poate fi un indiciu clar al prezenei unor substane toxice. Totalitatea organismelor din ap constituie aa-numitul plancton, iar cele de pe patul rului, bentosul.

2.4 GRADUL DE EPURARE

Prin grad de epurare se intelege procentul de reducere ca urmare a procentului de epurare a unei parti dintr-o anumita subst continuta in apa uzata, a I partea care a ramas din aceasta substanta dupa amestecare sa ramana sub valorile indicate de STAS 4706/88 Relatia de calcul al gradului de epurare: E= M-m/M [%], unde: 3

-M- concentratia initiala a substantei pentru care se determina gradul de epurare -m- concentratia aceleasi substante dupa epurare Substantele sau caracteristicile apelor uzate si ale emisarului care se iau in considerare la stabilirea gradului de epurare sunt: suspensiile, CBO5, O2, pH, substante toxice. Relatia de calcul a gradului de epurare din punct de vedere al substantelor toxice:

Cuz=dlim*(a*Q+q/q)+b sau Cuz=d`*dlim+b

unde: Cuz-concentratia maxima de substante toxice admisa a fi evacuate in emisar a-coeficient de amestec dlim-limita maxima admisa pentru substanta toxica in apa emisarului inainte de evacuarea apelor uzate b- concentratia de substanta toxica in apa emisarului inainte de evacuarea apelor uzate d`- gradul de dilutie Q,q-debitele emisarului, apelor uzate Autoepurarea Apele uzate epurate intr-o masura mai mare sau mai mica evacuate in cursurile de apa, sunt supuse in continuare unor procese de transformare fizico- chimice si biologice Dilutia, amestecul si mineralizarea, contribuie in cea mai mare masura la transformarile care se produc in apa emisarului si care au ca rezultat final autoepurarea apei Aceste transformari depind de gr de poluare al apei, de temp, timpul de curgere al apei pana la pct de folosinta, de hidrografia bazinului, etc. Autoepurarea are loc in mod natural fara interventia omului si fara cheltuieli suplimentare.

III. VERIFICAREA CALITATII APEI PRIN MASURATORI DE CONDUCTIVITATE

3.1 CALITATEA APEI
Calitatea apei se poate defini ca un ansamblu conventional de caracteristici fizice, chimice, biologice si bacteriologice, exprimate valoric, care permit incadrarea probei intr-o anumita categorie , ea capatand astfel insusirea de a servi unui anumit scop . Pentru stabilirea calitatii apei, din multitudinea caracteristicilor fizice, chimice si biologice care pot fi stabilite prin analize de laborator se utilizeaza practic un numar limitat, considerate mai semnificative . Sistemul mondial de supraveghere a mediului inconjurator prevede urmarirea calitatii apelor prin trei categorii de parametri : - parametri de baza : temperatura, pH, conductivitate, oxigen dizolvat, colibacili ; - parametri indicatori ai poluarii persistente : cadmiu, mercur, compusi organo halogenati si uleiuri minerale ; - parametri optionali : carbon organic total ( COT ), consum biochimic de oxigen ( CBO) detergenti anionici, metale grele, arsen, bor, sodiu, cianuri , uleiuri totale, streptococi . Pentru precizarea caracteristicilor de calitate a apei se utilizeaza urmatoarea terminologie : - criterii de calitate a apei - totalitatea indicatorilor de calitate a apei care se utilizeaza pentru aprecierea acesteia in raport cu masura in care satisface un anumit domeniu de folosinta sau pe baza carora se poate elabora o decizie asupra gradului in care calitatea apei corespunde cu necesitatile de protectie a mediului inconjurator ; - indicatori de calitate ai apei - reprezentati de caracteristici nominalizate pentru o determinare precisa a calitatii apelor ; - parametri de calitate ai apei sunt valori si exprimari numerice ale indicatorilor de calitate a unei ape ; - valori standardizate ale calitatii apei - reprezinta valori ale indicatorilor de calitate a apelor care limiteaza un domeniu conventional de valori acceptabile pentru o anumita folosinta a apei .

3.2 CONDUCTIVITATEA APEI

Conductivitatea este proprietatea soluiilor de a permite curentului electric s treac prin ele. Conductivitatea se modific atunci cnd ionii diferitelor substane(sruri,acizi,baze) intr n contact cu apa.Folosindu-ne de aceast proprietate putem determina calitatea apei. 5

Conductivitatea unei solutii, C, se afl folosind formula:

C = G *k
unde G este conductanta solutiei,

G = 1/R, [G] = S (Siemens) = 1/

si k este o constanta, care, pentru senzorul Vernier are valoarea 1.0 cm-1. Conductivitatea este unul dintre indicatorii cei mai utilizati n aprecierea gradului de mineralizare a apelor cel putin din urmtoarele considerente: msurtorile de conductivitate (rezistivitate) a apei permit determinarea continutului total de sruri dizolvate n ap ; au avantajul diferentierii dintre sruri anorganice si organice (ponderal) pe baza mobilittilor ionice specifice; elimin erorile datorate transformrii speciilor de carbonati/bicarbonati prin evaporare la 105 C (conform metodologiei de determinare gravitational a reziduului fix, n cazul bicarbonatilor pierderile sunt de circa 30%).

3.3 DETERMINAREA CONDUCTIVITATII

Metoda de analiza conductometrica este utilizata in special pentru determinarea punctului de echivalenta in reactiile de neutralizare si precipitare care sunt insotite de variatii ale concentratiei ionilor cu mobilitati diferite. Marimea fizica care sta la baza metodei este conductanta:
l R

G= ()

O solutie de electrolit prezinta o anumita rezistenta electrica atunci cand este strabatut de un current I generat de o diferenta de potential U.aceasta rezistenta poate fi scrisa sub forma :

l
R=
S

()

-rezistivitatea (cm); l-distanta dintre electrozii cufundati in solutie (cm); 6

S-sectiunea electrozilor (cm2). Raportul:

l S

K= se numeste constanta celulei.

Conductanta se mai exprima prin relatia:

l R

G= =

-conductivitatea (conductanta specifica)

1

[]S.I=Scm-1 1Scm-1 0,1.1Scm-1 510Scm-1 100..200Scm-1

: -distilate -distilate -potabile -dure

-demineralizate

200..1500Scm-1

Conductivitatea echivalenta reprezinta raportarea conductivitatii la concentratia solutiei de electrolit:

1000 = C (-1cm-1 echiv/l)

Conductivitatea echivalenta limita reprezinta conductivitatea echivalenta a unei substante la diluatie infinita: 0=K0(++ -) +-mobilitatea cationului - -mobilitatea anionului In tabelul de mai jos sunt reprezentate conductantele echivalente ale unor saruri la 250C si diferite concentratii:

C echiv g/l NaCl HCl KCl NH4Cl BaCl2 NaOH AgNO3

0 126,45 426,16 149,86 149,7 139,8 247,8 133,36

0,001 123,74 421,36 146,95 134,34 244,7 130,51

0,01 118,51 412,00 141,27 123,94 238,0 124,76

0,1 106,74 391,32 128,96 105,19 109,14

Cationi

In tab. 2 sunt reprezentate conductantele ionice limita ale unor ioni in apa:

Anioni

H+ Na+ K+ NH4+ Ag+

349,8 50,11 73,52 73,4 61,92

OHClBrINO3-

197,6 76,34 78,3 76,8 71,44

IV. CONCLUZII

Procesele de epurare a apelor uzate industriale, sunt, n general, aceleai ca pentru apele uzate oreneti, adic, n principal, procese mecanice i biologice - aerobe sau anaerobe. Acestea, pentru apele uzate industriale sunt completate, de cele mai multe ori, de procese fizicochimice de o complexitate deosebit, ca de exemplu: extracie lichid-lichid, schimb ionic, electrodializ etc. Pentru proiectarea staiilor de epurare industriale, cunoaterea caracteristicilor apelor uzate reprezint factorul hotrtor, ca i n cazul staiilor de epurare oreneti. Printre principalele substane nocive ale apelor uzate industriale sunt substane organice (exprimate prin CBO5), substanele n suspensie, substanele toxice, metalele grele etc. Cteodat, la dimensionarea staiilor de epurare industrial se pot utiliza parametrii valabili pentru apele uzate oreneti, dar innd cont de aportul de impuriti industriale, aport care n majoritatea cazurilor se refer la consumul biochimic de oxigen sau la suspensi i. n acest sens, este necesar ca aportul de impuriti industriale s fie exprimat printr-un aa numit coeficient "locuitori echivaleni". Deci, dac volumul masei filtrante a unui filtru biologic n cazul apelor uzate oreneti se stabilete pentru o norm de 20 locuitori pentru 1 m de mas filtrant, pentru apele uzate industriale se va adopta aceeai norm.
3

V. BIBLIOGRAFIE

1. www.scrigroup.com Modalitati-de-definire-a-calitaii-apei 2. www.pronettransilvania.ro 3. www.foron.aaz.ro 4. www.slideshare.net 5. www.webgarden.ro 6. www.labshop.ro 7. http://www.ecomagazin.ro/info/ape-reziduale/ 8. http://www.aquamundus.ro/epurare.php 9. http://ro.wikipedia.org

10

CUPRINS

I. INTRODUCERE ......................................................................................................................... 1 II. CARACTERISTICILE APELOR UZATE ................................................................................ 2 2.1 CARACTERISTICI FIZICE ................................................................................................ 2 2.2 CARACTERISTICI CHIMICE ............................................................................................ 2 2.3 CARACTERI STICI BIOLOGICE .................................................................................... 3 2.4 GRADUL DE EPURARE .................................................................................................... 3 III. VERIFICAREA CALITATII APEI PRIN MASURATORI DE CONDUCTIVITATE ......... 5 3.1 CALITATEA APEI .............................................................................................................. 5 3.2 CONDUCTIVITATEA APEI............................................................................................... 5 3.3 DETERMINAREA CONDUCTIVITATII ........................................................................... 6 IV. CONCLUZII ............................................................................................................................. 9 V. BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 10