Etapa 5.

Bilanţ de mediu

1.Denumirea societăţii..........

2. Date generale societate ............( adresă sediu, nr. înregistrare, capital,

nr. angajaţi, program de funcţionare,profilul societăţii).

Evaluarea impactului de mediu și întocmirea bilantului de mediu

Bilanţul de mediu este un studiu care conţine elementele necesare unei

analize tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi
consecinţelor efectelor negative asupra mediului.

În cazul în care se identifică un impact semnificativ, bilanţul se

completează cu un studiu de evaluare a riscului.

Elaborarea Bilanţului de Mediu este necesară fie pentru obţinerea

autorizaţiei de mediu sau reînnoirea acesteia, fie pentru stabilirea
obligaţiilor de mediu, pentru situaţiile care implică schimbarea titularului
activităţii, încetarea activităţii, lichidarea etc.

Bilanţ de Mediu nivel 0, constă în completarea unei fişe, conţinând

elemente caracteristice activităţii unei unităţi economice care permite
obţinerea autorizaţiei de mediu;

Bilanţ de Mediu nivel I, constă într-o analiză tehnică, pe baza datelor

existente, nefiind necesare prelevări de probe şi analize de laborator,
pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu
potenţial sau efectiv de pe un amplasament.

Bilanţul de mediu nivel II constă în prelevarea de probe de pe

amplasamentul în cauză şi analize fizice, chimice şi/sau biologice, în
scopul cuantificării dimensiunii poluării. În cazul în care este posibil, se
recomandă prelevarea unei probe-etalon dintr-o zonă invecinată care nu
este afectată de poluare, pentru a se putea stabili o valoare-cadru cu
care să se compare rezultatul probelor din zona poluată.

1
3. Bilanţ de mediu nivelul II - investigaţii asupra unui amplasament, efectuate în cadrul unui
bilanţ de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluării prin prelevări de probe şi analize
fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.

Metodologia de elaborare a lucrării respectă prevederile Legea nr. 265/2006 privind protecţia
mediului şi Ordinul MAPPM nr.184/1997 privind procedura de realizare a bilanţurilor de
mediu.
Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de reglementările
în vigoare, iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor şi a normelor
metodologice în vigoare.
Rezultatele tuturor investigaţiilor sunt prezentate în Raportul la Bilanţul de Mediu nivel II,
structurat în două părţi distincte :
- prima parte cuprinde descrierea acestor investigaţii şi rezultatele obţinute ;
- a doua parte cuprinde concluziile şi recomandările ce se impun.
Concluziile sunt formulate după o cuantificare a neconformării fiecărui factor de mediu.
În anexele bilanţului de mediu nivel II sunt prezentate buletinele de analiză.
Acestea cuprind rezultatele măsurătorilor şi descrierea metodelor de analiză, a standardelor
după care s-au efectuat prelevările de probe şi aparatura folosită.

3.1.Prelevarea problelor de sol

Probele de sol au fost prelevate din locaţie potenţial poluată (fabrica de constructii
metalice), cu PCB-uri (Bifenili policlorurați)., sau notarea cu BPC.
Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993.
- Colectarea probei în vase speciale de laborator.
- Documentarea prelevării probei prin etichetarea vaselor.
- Transportul probelor în geantă frigorifică.
Pentru prelevarea probelor de sol de la adâncimea prestabilită s-a folosit o sondă
pedologică(rezerva de apă din sol).

Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor

Natura şi gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe
probe prelevate din zona fabricii de prelucrare a construcţiilor metalice.
Am considerat că prelevarea probelor de sol de pe suprafaţa potenţial poluată este suficientă
pentru cuantificarea naturii şi intensităţii poluării solului ca urmare a activităţii anterioare şi
prezente, desfăşurate pe acest amplasament.

Descrierea secţiunilor de prelevare şi tehnicile de lucru.

Secţiunile de prelevare a probelor de sol sunt prezentate în tabelul următor: tabelul nr.1.

2
Tabelul nr.1
Cod probă Coordonatele geografice ale Adâncimea Tipul probei Descrierea
secţiunilor de prelevare de stratelor
prelevare
N E m
R1 44,87225 23,20518 0,4 momentană sol vegetal
R2 44,87730 23,18846 0,4 momentană sol vegetal
R3 44,87603 23,21165 0,4 momentană sol vegetal
RD1 44,89079 23,17036 0,4 momentană sol vegetal
RD2 44,89058 23,16686 0,4 momentană sol vegetal
RD3 44,89170 23,16651 0,4 momentană sol vegetal

Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde ce a permis prelevarea
de la adâncimi prestabilite.
Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri. Tehnicile utilizate la determinarea
indicatorilor de poluare sunt tehnici instrumentale, specifice pentru probele de sol, tabelul
nr.2, unde: Nd-concentraţia procentuală – reprezintă numărul de grame de substanţă
dizolvate în 100g soluţie.
Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile
reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.].

Tabelul nr.2
Secţiunea de Concentraţii Concentraţii Concentraţii Concentraţii
prelevare determinate valori normale prag de alertă prag de
intervenţie
RD 1 Nd < 0,01 1,0 5,0
RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
RD 3 Nd <0,01 1,0 5,0
R1 5,04 <0,01 1,0 5,0
R2 Nd <0,01 1,0 5,0
R3 Nd <0,01 1,0 5,0

3.2.Prelevarea probelor a apelor de suprafaţă

Natura şi gradul de poluare a apei de suprafaţă s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor
efectuate pe probe prelevate din canal, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta
fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate şi din acest motiv s-a
prelevat doar probă de apa de suprafata din secţiunea aval. În acest caz nu este necesară
prelevarea unei probe de apă dintr-o secţiune situată în amonte. Au fost analizate substanţe
periculoase relevante şi prioritare periculoase.
Prelevarea transportul, conservarea şi depozitarea probelor de apă s-a efectuat cu
respectarea următoarelor standarde:
- ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de prelevarea
probei pentru analiza apelor.
- ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare
probe din apă.

3
- EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a
probelor de apă.
- Colectarea probei în vase speciale a laboratorului (flacon de sticlă maro borosilicată).
- Documentarea prelevării probei şi etichetarea sticlelor.
- Depozitarea probei în geantă frigorifică.
Probele de apă au fost transportate în laborator în geantă frigorifică, menţinându-se astfel o
temperatură la care componenţii din proba de apă nu se degradează chimic, respectiv fizic.

Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor

Metoda de analiză pentru determinarea metalelor se bazează pe procedeul din standardul

EPA 6020 cu spectrometru de masă cu plasmă iar hidrocarburile s-au determinat prin
extracţie în solvent şi cromatografie în fază gazoasă.

Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise tabelul nr.3.

Denumirea poluantului UM Concentraţia Concentraţia
măsurată. maxim
admisă,CMA.
Clor liber µg/l 240 400
Fenoli µg/l 0,001 0,002
2-
SO4 (sulfat) µg/l 200 400
K2Cr2O7(bicromat de potasiu) µg/l 0,0417 0,25
Plumb µg/l 0,05 0,1
CH4(metan) µg/l 2,62 25
CO2(dioxid de carbon) µg/l 1,7 3,3
SO(monoxide de sulf) µg/l 1 5
Si(siliciu) µg/l 2,5 5
S(sulf) µg/l 1 2,5
F(fluor) µg/l 1,5 4,5
P(fosfor) µg/l 5 20

3.3.Prelevarea probelor de aer

Au fost prelevate probe din aerul înconjurător pentru determinarea pulberilor
sedimentabile şi a pulberilor respirabile.
Aparatura folosită la prelevarea probelor din aerul înconjurător:
- Senzor complex climatic cu afişare digitală: TESTO GmbH. Típus: TESTO 400, număr
de fabricaţie: 00108606.
- Senzor multifuncţional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numărul certificatului de
calibrare: NYM-0204/2008
- Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numărul certificatului de
calibrare: OMH B042735.
- Barometru, producător: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de măsurare: 0-
1300 mbar, numărul certificatului de calibrare: OMH B042733.
- Aparat de prelevat probe de emisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A.

Descrierea investigaţiilor realizate

Sursele semnificative de poluarea aerului înconjurător sunt amplasate în depozit. Depozitul
este localizat la sediul firmei …….. Distanţa maximă între casele de locuit şi depozit este
aproximativ 900 de m iar distanţa minimă este 500 m.
4
 Pentru cuantificarea concentraţiilor de pulberi în aerul înconjurător, s-au efectuat
măsurători în patru puncte, două pentru măsurarea monoxidului de carbon şi două pentru
măsurarea substantelor volatile in aer (COV).

Descrierea secţiunilor de prelevare a probelor de aer, tabelul nr.4.

Pentru măsurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod probă RDI1)
a fost amplasat la o distanţă de 200 m în direcţia sud-vest faţă de amplasament.
A doua secţiune de prelevare (cod probă RDI2) a fost amplasată la o distanţă de 250 m
în direcţia nord-est faţă de amplasament spre Bucuresti.
Pentru măsurarea emisiei de substantelor volatile in aer, punctele de prelevare au fost
amplasate la o distanţă de 200 m în direcţia sud- vest faţă de amplasament.
Primul punct de prelevare a fost amplasat în partea vestică a stivei ,iar punctul al doilea a fost
amplasat în partea estică a stivei.

Secţiunile de prelevare a probelor din aerul înconjurător: tabelul nr.4.

Cod probă Locul probei Tipul Distranţa Direcţia Perioada
probei faţă de faţă de de
depozit depozit mediere
N E pulberi de m
CO
/COV.
RDI1 44,89135 23,16016 pulberi 100 SV 30 zile
RDI2 44,89170 23,16651 pulberi 150 NE 30 zile
RDI3 44,89135 23,16016 pulberi 100 SV 24 ore
RDI4 44,89156 23,16812 pulberi 100 SV 24 ore

Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul

nr.592/2002 şi STAS-12574/87. Tabelul 5.
Cod probă C.M.A. Valoarea măsurată Standard/ordin pentru
reglementarea C.M.A.
RDI1 17 g/m2/lună 32 g/m2/lună STAS 12574-87
2 2
RDI2 17 g/m /lună 29 g/m /lună STAS 12574-87
3 3
RDI3 50 µg/m 183,85 µg/m Ordinul 592 /2002
3 3
RDI4 50 µg/m 175,26 µg/m Ordinul 592/2002

Probele au fost prelevate în condiţii de lucru normale. Rezultatele reflectă

concentraţia de monixid de carbon şi substante volatile din aerul înconjurător, datorită
emisiilor difuze din fabrica.
Depăşirea c.m.a. în emisii este rezultatul emisiilor difuze neconforme ale companiei.

Masurarea nivelului de zgomot

Au fost efectuate măsurători ale NZE( nivelul de zgomot emis), în zonele protejate.
Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat determinările de zgomot, tabelul 6.

5
Tabelul nr.6.
Ziua Noaptea U. M.
Viteza văntului 0,2 0,4 m/s
o
Temperatura 24,6 17,5 C
Presiunea barometric 994 1002 hPa
Umiditatea relativă 60,4 37 %

S-a utilizat sonometru cu filtru tip A

Descrierea investigaţiilor realizate

Determinări şi calcule:
Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificată metrologic şi
calculate conform standardelor de mai jos.
ISO 1996-1:1982 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 1:
Basic quantities and procedures.
ISO 1996-2:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 2:
Acquisition of data pertinent to land use
ISO 1996-3:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 3:
Application to noise limits
ISO 9613 Outdoor sound propagation.

Executarea analizei:
Măsurătorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate câte trei
măsurători, ziua şi noaptea, în fiecare punct de măsurare. Sonometrele au fost amplasate în
faţa obiectivelor protejate. Distanţa de la faţada obiectivelor protejate a fost de 3 m iar
distanţa de la sol 1,5 m.

Rezultatele măsurătorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul

MS nr. 536/9. Tabelul 8.

Tabelul nr.8.
Nivelul de
Nivelul de
zgomot
Valoarea Valoarea zgomot
Nr. Punctul de echivalent
admisă ziua admisă noaptea echivalent
Crt. măsurare măsurat
LAeq dB LAeq dB măsurat ziua
noaptea
LAeq dB
LAeq dB
1 CR – 1 50 40 59,8 52,3
2 CR – 2 50 40 50,2 48,3
3 CR – 3 50 40 51,6 47,2
4 CR – 4 50 40 53,2 48,1
5 CR – 5 50 40 68,0 -
6 CR – 6 50 40 61,1 -

NOTĂ:
- în punctele CR – 5 şi CR – 6 nu s-au efectuat măsurători de zgomot în timpul nopţii din
cauza că sursele de zgomot (masinile unelte ) nu au funcţionat.
6
Concluzii si recomandari:
Rezumatul neconformării cuantificate
Sol:
Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au
scos în evidenţă următoarele rezultate:
Concentraţiile sunt exprimate în mg/kg substanţă uscată. Tabelul 9.

Concentraţii Concentraţii
Secţiunea de Concentraţii Concentraţii
valori prag de
prelevare Determinate prag de intervenţie
normale alertă
RD 1 Nd < 0,01 1,0 5,0
RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
RD 3 Nd <0,01 1,0 5,0
R1 5,04 <0,01 1,0 5,0
R2 Nd <0,01 1,0 5,0
R3 Nd <0,01 1,0 5,0

Concluziile formulate după cuantificarea neconformării fiecărui factor de mediu şi

corelarea rezultatelor după o metodă grafică.
Pentru aprecierea impactului, s-a utilizat o metodă de evaluare globală a stării de
poluare a mediului.
În acest sens, calitatea factorilor de mediu, s-a încadrat într-o scară de bonitate, cu acordarea
unei note care să exprime apropierea sau depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate:
- Nota de bonitate 10 este considerată ca fiind starea ideală a mediului.
- Nota de bonitate 9, este acordată pentru emisii care se încadrează în limitele maxime
admise
- Pentru emisiile măsurate a căror valoare este mai mare decât limita
maximă admisă, nota de bonitate acordată, reprezintă produsul între cifra 9 şi raportul dintre
limita maximă admisă şi valoarea măsurată a emisiei.

Scara pentru indicele de poluare globală, I.

I= 1, mediu natural neafectat de activitatea umană;
I = 1 – 2, mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile;
I= 2 – 3, mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor de
viaţă
I= 3 – 4, mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă
I= 4 – 5, mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă
I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

7
Tabelul 10.
Notele de bonitate acordate:
Nota de
Nr.
Factorul de mediu bonitate Observaţii.
Crt.
acordată
Depăşirea concentraţiei pentru indicatorul PCB, în
1 Sol. 8,5 secţiunea R1.
Depăşirea concentraţiei PCB
2 Apa de suprafaţă 9

3. Atmosfera

Emisii în aerul Sunt depăşite CMA de 0,79 ori la monoxid de

3.1. 3,77 carbon şi de 3,59 ori suspensi volatile PM 10.
înconjurător
Sunt depăşiri ale nivelului de zgomot admis,
3.2. Nivel de zgomot 7,35 cuprinse între 12 – 14%.

Ape de suprafaţă:
Rezultatele analizei apei de suprafata sunt următoarele: tabelul 11.
Concentraţia
Concentraţia
Denumirea poluantului UM maxim admisă,
măsurată.
CMA
Clor liber µg/l 240 400
Fenoli µg/l 0,001 0,002
SO42-(sulfat) µg/l 200 400
K2Cr2O7(bicromat de potasiu) µg/l 0,0417 0,25
Plumb µg/l 0,05 0,1
CH4(metan) µg/l 2,62 25
CO2(dioxid de carbon) µg/l 1,7 3,3
SO(monoxide de sulf) µg/l 1 5
Si(siliciu) µg/l 2,5 5
S(sulf) µg/l 1 2,5
F(fosfor) µg/l 1,5 4,5
P(fluor) µg/l 5 20

Concluzie.
Se constată ca valorile concentraţiilor metalelor grele şi indicile de hidrocarburi nu depăşesc
limitele maxime admise.

8
 Aerul înconjurător:
Rezultatele măsurătorilor de imisii: tabelul 12.
Concentraţia Concentraţii Standard/ordin pentru
Cod probă
maxim admisă. măsurate reglementarea c.m.a.

RDI1 17 g/m2/lună 32 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI2 17 g/m2/lună 29 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI3 50 g/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002

RDI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002

Concluzie
Concentraţiile din aerul înconjurător ale monixidului de carbon şi substante volatile
depăşesc cu mult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.

Monixidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati

mari),vegetaţiei în timp ce substantele volatile afectează starea de sănătate a
populaţiei,toxicitate si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi
(benzen),mirosuri neplacute in anumite cazuri.

Nivelul de zgomot.
Nivelul de zgomot echivalent depăşeşte limita maximă admisă la receptorii protejaţi, în
cursul nopţii, în toate punctele unde s-au efectuat măsurătorile tabelul 13.

Nivelul de
Nivelul de
zgomot
Valoarea Valoarea zgomot
Nr. Punctul de echivalent
admisă ziua admisă noaptea echivalent
Crt. măsurare măsurat
LAeq dB LAeq dB măsurat ziua
noaptea
LAeq dB
LAeq dB
1 CR – 1 50 40 59,8 52,3
2 CR – 2 50 40 50,2 48,3
3 CR – 3 50 40 51,6 47,2
4 CR – 4 50 40 53,2 48,1
5 CR – 5 50 40 68,0 -
6 CR – 6 50 40 61,1 -

În timpul zilei valorile mari, cu depăşiri cuprinse între 15 – 17%, se înregistrează în

punctele de CR-1, CR-4 şi CR-4. În celelalte secţiuni unde s-au efectuat măsurătorile,
depăşirile nivelului de zgomot echivalent sunt mai mici, fiind apropiate de limitele admise.