5.

Bilant de mediu

Exista trei niveluri de complexitate:

- Bilant de mediu de nivel 0 – O fisa de caracterizare a activitatii care permite Agentiei de

Mediu sa identifice necesitatea efectuarii unui Bilant de nivel I si/sau II
- Bilant de mediu de nivel I – Un studiu bazat pe analizarea si interpretarea informatiilor
disponibile cu privire la starea mediului si la activitatile economice desfasurate pe un
amplasament
- Bilant de mediu de nivel II – Un studiu realizat prin investigatii asupra unui
amplasament cu prelevarea de probe de apa, aer, sol si masuratori.

In continuare vom prezenta pentru proiectul dat bilantul de mediu de nivel II

Bilant de mediu nivel II

Bilanţul de mediu nivel II realizează evaluarea cantitativă a nivelurilor de poluare din zona
analizată
Metodologia de elaborare a lucrării respectă prevederile Legea nr. 265/2006 privind
protecţia mediului şi Ordinul MAPPM nr.184/1997 privind procedura de realizare a bilanţurilor
de mediu.
     Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de reglementările
în vigoare, iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor şi a normelor
metodologice în vigoare.
     Rezultatele tuturor investigaţiilor sunt prezentate în Raportul la Bilanţul de Mediu nivel II,
structurat în două părţi distincte :
- prima parte cuprinde descrierea acestor investigaţii şi rezultatele obţinute ;
- a doua parte cuprinde concluziile şi recomandările ce se impun.
Concluziile sunt formulate după o cuantificare a neconformării fiecărui factor de mediu..
În anexele bilanţului de mediu nivel II sunt prezentate buletinele de analiză.
Acestea cuprind rezultatele măsurătorilor şi descrierea metodelor de analiză, a standardelor
după care s-au efectuat prelevările de probe şi aparatura folosită.

Prelevarea problelor de sol

            Probele de sol au fost prelevate din locaţie potenţial poluată (depozite de ulei,
tranformatoare), cu PCB-uri.
Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993.
-           Colectarea probei în vase speciale de laborator.
-           Documentarea prelevării probei prin etichetarea vaselor.
-           Transportul probelor în geantă frigorifică.
Pentru prelevarea probelor de sol de la adâncimea prestabilită s-a folosit o sondă
pedologică.
1. Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor

Natura şi gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe
probe prelevate din zona staţiei de transformatoare situată pe amplasament.
La amplasarea punctului de prelevare s-a ţinut cont de posibile scurgeri accidentale de uleiuri
electrotehnice cu conţinut de PCB.
Am considerat că prelevarea  probelor de sol de pe suprafaţa potenţial poluată este suficientă
pentru cuantificarea naturii şi intensităţii poluării solului ca urmare a activităţii anterioare şi
prezente, desfăşurate pe acest amplasament.

2.Descrierea secţiunilor de prelevare şi tehnicile de lucru.

Secţiunile de prelevare a probelor de sol sunt prezentate în tabelul următor :

Adâncimea
Coordonatele geografice ale Descrierea
Cod probă de Tipul probei
secţiunilor de prelevare stratelor
prelevare

  N E m    

R1 44,87225 23,20518 0,3 momentană sol vegetal

R2 44,87730 23,18846 0,3 momentană sol vegetal

R3 44,87603 23,21165 0,3 momentană sol vegetal

RD1 44,89079 23,17036 0,3 momentană sol vegetal

RD2 44,89058 23,16686 0,3 momentană sol vegetal

RD3 44,89170 23,16651 0,3 momentană sol vegetal

Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permis
prelevarea de la adâncimi prestabilite.
Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri.Tehnicile utilizate la determinarea indicatorilor
de poluare sunt tehnici instrumentale, bazate pe metoda gaz-cromotografiei cuplată cu
spectrofotometrie de masă.

3. Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile
reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.]
 Concentraţii
Secţiunea de Concentraţii Concentraţii Concentraţii
prag de
prelevare determinate valori normale prag de alertă
intervenţie

RD 1 nd < 0,01 1,0 5,0

RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0

RD 3 nd <0,01 1,0 5,0

R1 5,04 <0,01 1,0 5,0

R2 nd <0,01 1,0 5,0

R3 nd <0,01 1,0 5,0

Prelevarea probelor a apelor de suprafata

  Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor
efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din
incinta carierei. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate şi din acest motiv
s-a prelevat doar probă de apa de suprafata din secţiunea aval, la confluenţa cu râul
Dambovita, pentru a cuantifica efectul activităţii desfăşurate în carieră asupra apei de
suprafaţă. În acest caz nu este necesară prelevarea unei probe de apă dintr-o secţiune situată în
amonte. Au fost analizate substanţe periculoase relevante şi prioritare periculoase.
    Prelevarea transportul, conservarea şi depozitarea probelor de apă s-a efectuat cu
respectarea următoarelor standarde:
-           ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de prelevarea probei
pentru analiza apelor.
-           ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare probe
din apă.
-           EN ISO 5667-3/2004  Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a probelor
de apă.
-           Colectarea probei în vase speciale a laboratorului (flacon de sticlă maro borosilicată).
-           Documentarea prelevării probei şi etichetarea sticlelor.
-           Depozitarea probei în geantă frigorifică.
Probele de apă au fost transportate în laborator în geantă frigorifică, menţinându-se astfel o
temperatură la care componenţii din proba de apă nu se degradează chimic, respectiv fizic.

1. Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor

     Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor
efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din
incinta carierei. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate.Din acest motiv s-
a prelevat doar probă de apa de suprafata din secţiunea aval, la confluenţa cu râul Dambovita,
pentru a cuantifica efectul activităţii desfăşurate în carieră asupra apei de suprafaţă.
Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr.161/2006 privind
clasificarea calităţii apelor.
     Prelevarea probelor s-a efectuat în conformitate cu:

ISO 5667-1:1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de prelevarea

probei pentru analiza apelor

ISO 5667-2:1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare

probe din apă.

EN ISO 5667-3:2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a probelor de

apă.

Metoda de analiză pentru determinarea metalelor se bazează pe procedeul din

standardul EPA 6020 cu spectrometru de masă cu plasmă cuplată inductiv iar hidrocarburile
s-au determinat prin extracţie în solvent şi cromatografie în fază gazoasă.

2. Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise

Concentraţia Concentraţia maxim

Denumirea poluantului UM
măsurată. admisă.

Cd µg/l <0,01 1,0

Cr µg/l <0,01 2,5

Ni µg/l 8,87 10

Pb µg/l 0,04 0,4

TPH-GC µg/l 21,2 200

Prelevarea probelor de aer

        Au fost prelevate probe din aerul înconjurător pentru determinarea pulberilor
sedimentabile şi a pulberilor respirabile PM 10.
Aparatura folosită la prelevarea probelor din aerul înconjurător:

       - Senzor complex climatic cu afişare digitală: TESTO GmbH. Típus: TESTO 400, număr de
fabricaţie: 00108606.
-  Senzor multifuncţional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numărul certificatului de
calibrare: NYM-0204/2008
- Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numărul certificatului de
calibrare: OMH B042735.
- Barometru, producător: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de măsurare: 0-
1300 mbar, numărul certificatului de calibrare: OMH B042733.
      - Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A.

1. Descrierea investigaţiilor realizate

 Sursele semnificative de poluarea aerului înconjurător la Dozimed sunt amplasate în depozit.
Depozitul este localizat în comuna Popesti-Leordeni, judetul Ilfov. Distanţa maximă între casele
de locuit din Popesti-Leordeni şi depozit este aproximativ 800 de m iar distanţa minimă este
500 m.
Pentru cuantificarea concentraţiilor de pulberi în aerul înconjurător, s-au efectuat
măsurători în patru puncte, două pentru măsurarea monoxidului de carbon şi două pentru
măsurarea substantelor volatile in aer(COV).

2.Descrierea secţiunilor de prelevare a probelor de aer

Pentru măsurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod probă RD I1) a fost
amplasat în comuna Popesti-Leordeni la o distanţă de 100 m în direcţia sud-vest faţă de
amplasament.
A doua secţiune de prelevare (cod probă RDI2) a fost amplasată la o distanţă de 150 m în
direcţia nord-est faţă de amplasament spre Bucuresti lângă staţia de transformatoare nr. 1B.
Pentru măsurarea imisiei de substantelor volatile in aer, punctele de prelevare au fost
amplasate în localitatea Popesti-Leordeni la o distanţă de 100 m în direcţia sud- vest faţă de
amplasament.
Primul punct de prelevare a fost amplasat în partea vestică a stivei ,iar punctul al doilea a
fost amplasat în partea estică a stivei.
Secţiunile de prelevare a probelor din aerul înconjurător:
Distranţa Direcţia Perioada
Cod probă Locul probei Tipul probei faţă de faţă de de
depozit depozit mediere

pub.
  N E m    
sed./COV.

RDI1 44,89135 23,16016 pub. sed. 100 SV 30 zile

RDI2 44,89170 23,16651 pub. sed 150 NE 30 zile

RDI3 44,89135 23,16016 PM10. 100 SV 24 ore

RDI4 44,89156 23,16812 PM10 100 SV 24 ore

3. Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul

nr.592/2002 şi STAS-12574/87.

Standard/ordin pentru
Cod probă C.M.A. Valoarea măsurată
reglementarea C.M.A.

RDI1 17 g/m2/lună 32 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI2 17 g/m2/lună 29 g/m2/lună STAS 12574-87

 RDI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002

RDI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002

Probele au fost prelevate în condiţii de lucru normale. Rezultatele reflectă concentraţia

de monixid de carbon şi substante volatile din aerul înconjurător, datorită emisiilor difuze din
fabrica.
         Depăşirea c.m.a. în imisii este rezultatul emisiilor difuze neconforme ale celor două
companii.

Masurarea nivelului de zgomot

Au fost efectuate măsurători ale NZE, în zonele protejate.
Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat determinările de zgomot:
  Ziua Noaptea U. M.

Viteza văntului 0,2 0,4 m/s

o
Temperatura 24,6 17,5 C

Presiunea barometrică 994 1002 hPa

Umiditatea relativă 60,4 37 %

S-a utilizat sonometru cu filtru tip A

1. Descrierea investigaţiilor realizate

Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat măsurătorile:

  Ziua Noaptea U.M.

Viteza vântului 0,2 0,4 m/s

o
Temperatura 24,6 17,5 C

Presiunea barometrică 994 1002 hPa

 Umiditatea relativă 60,4 37 %

2. Determinări şi calcule:

           Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificată metrologic şi
calculate conform standardelor de mai jos.

ISO 1996-1:1982 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 1:

Basic quantities and procedures

ISO 1996-2:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 2:

Acquisition of data pertinent to land use

ISO 1996-3:1987 Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 3:

Application to noise limits

ISO 9613 Outdoor sound propagation

3. Executarea analizei:

Măsurătorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate câte  trei
măsurători, ziua şi noaptea, în fiecare punct de măsurare. Sonometrele au fost amplasate în
faţa obiectivelor protejate. Distanţa de la faţada obiectivelor protejate a fost de 3 m iar distanţa
de la sol 1,5 m.

 4. Rezultatele măsurătorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul MS nr.

536/9.

Nivelul de
Nivelul de zgomot
Valoarea Valoarea admisă zgomot
Nr. Punctul de echivalent
admisă ziua noaptea echivalent
Crt. măsurare măsurat
LAeq dB LAeq dB măsurat ziua noaptea
LAeq dB
LAeq dB

1 CR – 1 50 40 59,8 52,3
 2 CR – 2 50 40 50,2 48,3

3 CR – 3 50 40 51,6 47,2

4 CR – 4 50 40 53,2 48,1

5 CR – 5 50 40 68,0 -

6 CR – 6 50 40 61,1 -

NOTĂ:

- în punctele CR – 5 şi CR – 6 nu s-au efectuat măsurători de zgomot în timpul nopţii din cauza

că sursele de zgomot (masinile unelte ) nu au funcţionat.
Concluzii si recomandari:
  Rezumatul neconformării cuantificate

Sol:
Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au scos în
evidenţă următoarele rezultate:
Concentraţiile sunt exprimate în mg/kg substanţă uscată.

Concentraţii Concentraţii
Secţiunea de Concentraţii Concentraţii
prelevare valori prag de
determinate prag de intervenţie
normale alertă

RD 1 nd < 0,01 1,0 5,0

RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0

RD 3 nd <0,01 1,0 5,0

R1 5,04 <0,01 1,0 5,0

R2 nd <0,01 1,0 5,0

R3 nd <0,01 1,0 5,0

Concluziile formulate după  cuantificarea neconformării fiecărui factor de mediu şi

corelarea rezultatelor după o metodă grafică.
           Pentru aprecierea impactului, s-a utilizat o metodă de evaluare globală a stării de poluare
a mediului.
În acest sens, calitatea factorilor de mediu, s-a încadrat într-o scară de bonitate, cu acordarea
unei note care să exprime apropierea sau depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate:
-  Nota de bonitate 10 este considerată ca fiind starea ideală a mediului.
-  Nota de bonitate 9, este acordată pentru imisii care se încadrează în limitele maxime admise
- Pentru imisiile măsurate a căror valoare este mai mare decât limita
maximă admisă, nota de bonitate acordată, reprezintă produsul între cifra 9 şi raportul dintre
limita maximă admisă şi valoarea măsurată a imisiei.
      Scara pentru indicele de poluare globală:
I= 1, mediu natural neafectat de activitatea umană;
I = 1 – 2, mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile;
I= 2 – 3, mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor de
viaţă
I= 3 – 4, mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă
I= 4 – 5, mediu grav afectat de  activitatea umană, periculos formelor de viaţă
I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.
 

Notele de bonitate acordate:

 Nota de
Factorul de
Nr. Crt. bonitate Observaţii.
mediu
acordată

1 Depăşirea concentraţiei pentru indicatorul PCB, în

Sol. 8,33 secţiunea R1.

2 Nu sunt depăşiri ale limitelor admise.

Apa de suprafaţă 9

3.  
Atmosfera.  

3.1. Imisii în aerul Sunt depăşite c.m.a. de 0,79 ori la monoxid de

3,77 carbon şi de 3,59 ori suspensi volatile PM 10.
înconjurător
3.2. Sunt depăşiri ale nivelului de zgomot admis,
Nivel de zgomot 7,35 cuprinse între 12 – 14%.
 

           Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat, cu aria S 1 iar starea reală este
reprezentată de patrulaterul neregulat, cu aria S2, înscris în forma geometrică regulată a stării
ideale.
Indicele de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.
S1 = 200, S2 = 98,92, de unde:
IPG = 2,0218
            Mediu mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor
de viaţă.
    Din datele prezentate rezultă că impactul semnificativ asupra mediului îl are depozitul de
cărbune.
           Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconjurator, este determinat de
amplasament-mărimea şi localizarea acestuia-, natura activităţii desfăşurate şi amploarea
acesteia.
           Terenul este situat la distanţă de peste 500 m faţă de receptorii protejaţi din oraşul
Rovinari.
            Bilanţul teritorial al amplasamentului este urmatorul:
-         Drum betonat: 3825,4 m2.
-         Platforma tehnologica: 7018 m2
-         Masini unelte: 1207,3 m2
-         Magazii: 298 m2.
-         Spatii verzi: 264 m2
           

Ape de suprafaţă:

Rezultatele analizei apei de suprafata sunt următoarele:

 Denumirea poluantului UM Valoarea măsurată Valoarea admisă

Cd µg/l <0,01 1,0

Cr µg/l <0,01 2,5

Ni µg/l 8,87 10

Pb µg/l 0,04 0,4

TPH-GC µg/l 21,2 200

Se constată ca valorile concentraţiilor metalelor grele şi indicile de hidrocarburi nu

depăşesc limitele maxime admise.

Aerul înconjurător:

Rezultatele măsurătorilor de imisii:

Concentraţia Concentraţii Standard/ordin pentru

Cod probă
maxim admisă. măsurate reglementarea c.m.a.

RDI1 17 g/m2/lună 32 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI2 17 g/m2/lună 29 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002

RDI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002

Concentraţiile din aerul înconjurător ale monixidului de carbon şi substante volatile depăşesc cu
mult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.
Monixidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati
mari),vegetaţiei în timp ce substantele volatile afectează starea de sănătate a
populaţiei,toxicitate si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi
(benzen),mirosuri neplacute in anumite cazuri.
Nivelul de zgomot.
Nivelul de zgomot echivalent depăşeşte limita maximă admisă la receptorii protejaţi, în cursul
nopţii, în toate punctele unde s-au efectuat  măsurătorile.

Nr. Punctul de Valoarea Valoarea admisă Nivelul de Nivelul de

Crt. măsurare admisă ziua noaptea zgomot zgomot
echivalent echivalent
LAeq dB LAeq dB
măsurat ziua măsurat
LAeq dB
 noaptea

LAeq dB

1 CR – 1 50 40 59,8 52,3

2 CR – 2 50 40 50,2 48,3

3 CR – 3 50 40 51,6 47,2

4 CR – 4 50 40 53,2 48,1

5 CR – 5 50 40 68,0 -

6 CR – 6 50 40 61,1 -

În timpul zilei valorile mari, cu depăşiri cuprinse între 12 – 14%, se înregistrează în punctele de
CR-1, CR-4 şi CR-4. În celelalte secţiuni unde s-au efectuat măsurătorile, depăşirile nivelului de
zgomot echivalent sunt mai mici, fiind apropiate de limitele admise.