39

ANEXA 1. VALIDAREA METODELOR ANALITICE

Documente RENAR:
- “REGULAMENT SPECIFIC DE ACREDITARE
în domeniul acreditării laboratoarelor medicale conform SR EN ISO 15189:2013”
Cod RENAR: RS-1.3 LM2 (Acestui document i-a fost modificată denumirea pentru a concorda
cu procedurile RENAR, dar sub aspectul conținutului este identic cu ediția anterioară)
Ediția din 16.02.2015
http://www.renar.ro/files/OEC/download/maps/RS-1.3%20LM.2%20SR%20EN%20ISO%2015189_2013.pdf

- "LINII DIRECTOARE PENTRU VERIFICAREA ADECVARII LA SCOP A

METODELOR UTILIZAT ÎN LABORATOARELE DE ANALIZE MEDICALE
Anexa nr. 1 –RS-1.3 LM2, 10.03.2014
http://www.renar.ro/files/OEC/download/maps/Anexa%201%20-%20%20RS-1.3%20LM.
2%20Linii%20directoare%20pentru%20verificarea%20adecvarii%20la%20scop%20a
%20metodelor%20utilizate%20in%20laboratoarele%20de%20analize%20medicale.pdf

Verificare: confirmare prin examinare şi furnizare de dovezi obiective că sunt îndeplinite cerinţe specificate
Validare (SR Ghid ISO / CEI 99) - verificare prin care se confirmă că cerinţele specificate sunt adecvate pentru
o utilizare intenţionată (potrivire la scop- Fitnes for purpose)

RAPORT DE VALIDARE - Exemplu

( textul scris italic în paranteze este doar pentru a ghida elaborarea raportului )
Nr RAPORT DE VALIDARE – pentru UREE
Crt.
Specificarea metodei
a. denumirea
Determinarea ureei din ser prin metoda numită - urează
analizei
b.măsurand(Unit
1 . Uree (mg/dL)
de măsură)
Metoda dezvoltată în laboratoarele Hoffman La Roche Diagnostics - Germania;
nu s-au adus modificări metodei.
c. sursa metodei
Metoda a fost standardizata folosind materialul de referinţă.......( de exemplu
ERM 909b) sau metoda de referinţă.........
Responsabil de Ioana POPESCU – biolog. Se anexează copii dupa documente de calificare –
2
validare Anexa nr. 1*
Condiţii de mediu
a. echipament T = 20 - 25ºC; Umiditate =40 - 60%
3
b. proba T = 4 -8ºC si T = [-20 ºC ..........-25ºC ]
c. reactivi T = 20 - 25ºC
Echipament

a. denumire Analizor automat – biochimie – COBAS INTEGRA 400 PLUS

b. producator Hoffman La Roche - Germania

c. serie 398390/2006
 40

d. nr. Inventar 0731

e. certificat de
etalonare nr.
05.01 – 716/2007 Nivel normal : incertiudinea extinsă, Uet = 4,0 mg/dL , k=2.
4 se ataşează Nivel patologic: incertiudinea extinsă, Uet = 3,5 mg/dL, k=2.
certificatul de ( dacă nu există etalonare se specifică această situaţie)
etalonare –
Anexa nr. 2*
f. domeniul de
DM = 0 – 240 mg/dL ,specificat de producător.
măsurare
Se obţine utilizând calibrator pentru sisteme automate Cobas – Roche
g. curba de
Diagnostics, tip (de exemplu : calibrare în 2 puncte la valorile de : blanc şi
calibrare
40mg/dL ; se anexează curba de calibrare – pentru uree – Anexa nr. 3*)
– Data punerii în funcţionare :................. (Se ataşează procesul verbal de
instalare al echipamentului, Anexa nr. 4* )
– Inregistrări de mentanaţă: Analizorul zilnic îşi face automat următoarele
operaţii de întreţinere: spălare tubulatură şi ace şi deproteinizare. Mentenanţa
h. înregistrări de
zilnică este executată de catre responsabilul de analiza conform planului de
mentenanţă
mentenanţă. Celelalte operaţiuni periodice de întreţinere se regăsesc, de
asemenea, în Registrul înregistrare mentenanţă (se ataşeză Anexa 4* procesele
verbale cu datele generate de mentenanţă şi planificarea datelor pentru
efectuarea reviziilor).
i.procedura de
validare/perioad
a
de validare PO Validarea metodelor……./01.08.09-30.09.09

Reactivii sunt adecvaţi lucrului cu echipamentul (sunt în sistem închis) şi sunt în

termen de valabilitate. Reactiv Roche Diagnostics, lot 69193601, data
5. Reactivi utilizaţi
expirării 09.2009 (se ataşează certificate de calitate/declaraţii de conformitate,
Anexa nr 5*). Reactivul este stabil la bordul echipamentului;
Materialele de control sunt adecvate metodei care urmează a fi validată şi sunt în
termen de valabilitate – Anexa nr.6*:
– Ser de control nivel normal: “Precinorm U” lot: 175650; data expirării: 12.
2010, cu valori în intervalul: [34,8 – 47,4] mg/dL, valoarea ţintă = 41,1 mg/dl; SD
= 2,1 mg/dL;
– Ser de control nivel patologic: “Precipath U” lot: 174531; data expirării:
Materiale de 11.2010, cu valori în intervalul: (142 – 172) mg/dL, valoarea ţintă = 157 mg/dL;
6
control SD = 5 mg/dL;
– Material de referinţă (pentru verificarea exactităţii,dacă este cazul).........
Valoare de certificat: ................., Incertitudine standard…….
– Calibrator tip XXXX, valoare de certificat…mg/dL, incertitudine extinsă….
mg/dL, factor de extensie k= ..., cu trasabilitate metrologică la... (de exemplu: SI,
metodă de referinţă, material/standard de referinţă, producător sau fără
trasabilitate)
(Această limită nu este uzuală pentru metodele cantitative, nu are relevanţă
Limita minimă
clinică, deci nu se determină/verifică!)
7 de detectie -
Deoarece punctul de calibrare de blanc este la LCm = 0 mg/dL se consideră că
LD
şi LD = 0 mg/dL
(Trebuie să se verifice că intervalul în care se situează valorile măsurărilor
 41

obţinute în laborator este inclus în domeniul de măsurare al aparatului şi că

domeniul de măsurare al apartaului pe acel interval este liniar şi generează
măsurări corecte şi de încredere, vezi punctul 10 din acest tabel. Valorile
obţinute în laborator pentru probele de pacinaţi sănătoşi se situează în domeniul
de referinţă/normalitate, DR. Dar intrevalul care trebuie verificat depăşeşte
domeniul de normalitate, pentru cazurile patologice valorile obţinute se situează
peste limita superioară a domneniului de referinţă, DR, cât şi sub limita inferioară
a domeniului de referinţă; pentru toate aceste analize din laborator rezultatele
(normale şi patologice) obţinute trebuie să fie corecte. În consecinţă,
determinarea/verificarea limitei minime de măsurare/verificare, LQ, se realizează
în funcţie de valoarea distantei care separă zona pentru LQ şi limita inferioară a
domeniului de referinţă, ceea ce în procedura de validare determină următoarele
două cazuri:

1. Dacă limita inferioară a domeniului de referinţă se situează (coboară) foarte

aprope de zona în care se află valoarea limitei minime de măsurare, atunci LQ
trebuie verificată sau determinată, deoarece unele valori ale analizelor de
pacient se pot situa/coborî în zona valorii lui LQ sau în imediata vecinătate a
acesteia.
– Când LQ este specificată de producător, această valoare trebuie verificată în
felul următor. Calibratorul sau serul de control, disponibile în laborator, cu
concentraţia cea mai mică se diluează până se obţine o concentraţie Ctest egală
(sau foarte aproape) cu LQ. Se testeză de 4-5 ori(vezi cum se procedeză la
detreminarea valorii pentru LIverf de 10- verificarea domeniului de măsurare) iar
din aceste valori obţinute se alege concentraţia de valoare C pentru care eroarea
totală ET are valoarea absolută cea mai mare, ET =max|C-Ctest| . Cu această
valoare de eroare absolută maximă se calculează eroarea totalămaximă în
max|C−C test|
ET %= ⋅100
procente
C test . Valoarea calculată pentru eroarea totală
maximă procentuală trebuie să fie mai mică decât eroarea totală admisă, ETa,
8 Limita minima pentru analitul respectiv, ET≤ ETa. Dacă această condiţie nu este satisfăcută se
de încercă cu o valoare de concentraţie mai mare pentru Ctest. Concentraţia pentru
cuantificare / care este satisfăcută inegalitatea anterioară va fi limita minimă de măsurare
măsurare – LQ verificată pentru laborator, LQverif. Valoarea pentru ETa se consideră eroarea
limita admisă după testul de competenţă, vezi Anexa5.
– Când LQ nu este specificată de producător, această valoare trebuie
determinată în felul următor. Se prepară, prin diluţii, 4-5 probe de test, a căror
valori de concentraţie sunt în zona în care se estimează că se situează
valoarea pentru LQ. Pentru fiecare din probele de test se realizează o serie de 10
măsurări şi pentru fiecare serie se determină perechea de valori: valoarea
medie şi coeficientul de variaţie ( x ,CV). Fiecare din aceste perechi de valori se
va plasa ca un punct într-un sistem de axe, sistem în care abscisa reprezintă
valoare medie iar ordonata reprezintă coeficientul de variaţie. Apoi, în acest
sistem de axe, printre punctele plasate se traseză o dreaptă care să treacă prin
cât mai multe puncte sau să treacă cât mai aproape de cât mai multe puncte. Pe
această dreaptă pentru o anumită valoare a coeficientului de variaţie (uzual 10%)
se determină care este valoarea concentraţiei corespunzătoare x , această
valoare de concentraţie determinată se va considera ca limită minimă de
măsurare pentru analizor, LQ = x .
 42

2. Dacă limita inferioară a domeniului de referinţă, DR, este mult mai mare decât
zona în care se află valoarea limitei minime de măsurare, valoarea pentru LQ
nu se se determnină/verifică deoarece nu aduce nici o informaţie pentru
intrepretarea clinică, valorile obţinute în laborator prin măsurarea probelor
normale şi patologice se situeză cu mult deasupra vecinătăţii lui LQ. Acesta este
cazul întâlnit în marea majoritate a laboratoarelor de analize medicale. Pentru
acest caz se va verifica doar o limită inferioară a domeniului de măsurare LIverf,
vezi punctul 10 din acest tabel).
(Dacă LD = 0 mg/dL evident că) LQ > 0 mg/dL, dar este irelevantă din punct de
vedere clinic deoarece limita minimă a domeniului de referinţă = 20mg/dL » LQ,
deci se consideră LQ =LCm =LI = 0 mg/dL.
(În concluzie, prin determinarea unei valori pentru limita inferioară verificată a
domeniului de măsurare, LIverf, cum se procedeză la punctul 10 din acest tabel,
din punct de vedere al procesulului de validare se poate elimină
verificarea/determinarea pentru LQ, deoarece laboratorul asigură în domeniul de
măsurare (care este inclus în domeniul de măsurare verificat) măsurări care au o
eroare mai mică decât eroarea admissă, ETa).
LM = 240 mg/dL (din catalog, se consideră pentru LM ca fiind egală cu limita
superioară a domeniului de măsurare, LS=240 mg/dL, dar apoi această valoare
trebuie verificată, care din cauza disponibilităţii materialelor de concentraţie
ridicată este greu de realizat. Uzual, se consideră că limita maximă de
Limita maxima măsurare, LM ,este egală cu limita superioară a domneiului de măsurare
9 de măsurare - verificată, LSverf, vezi modul de determinare a acestei valori la punctul 10 din
LM acest tabel ).

LM = Lsverf = 220mg/dL

– Domeniul de măsurare, DM = 0 – 240 mg/dl (specificat de producător)

– Domeniul de referinţă, DR = 20-40 mg/dL (adulţi)
– (Nu/ S-au semnalat interferenţe ale următoarelor substanţe: ..........(se enumeră
eventualii interferenţi şi modul de influienţare a valorii măsurate)

a) Verificarea limitelor domeniului de măsurare:

10 Verificarea (Pentru verificarea limitei inferioare, LIverf, se recomandă testarea de 4-5 ori a
domeniului de unui material, obţinut prin diluţii, cu o valoare de concentraţie cât mai mică faţă
măsurare de limita inferioară a domeniului de referinţă, DR (vezi explicaţia de la punctul 8
din acest tabel) şi care să se apropie (sau egală) de valoarea inferioară a
domeniului de măsurare LI specificată de producătorul analizorului )
– LIverf. S-a testat de cinci ori materialul tip.....cu valoarea de concentraţie =
5mg/dL şi s-a obţinut {4,9;4,7; 5,7; 5,3; 6,0 }. Se alege valoare de test de
6mg/dL deoarece generează eroarea totală maximă (în valoare absolută) ET= |6
– 5| = 1mg/dL, iar în procente ET% =100(|6-5|)/5 =20%. (Conform criteriului
testului de performaţă, vezi Anexa 5, pentru uree se admite o eroare totală, ETa,
de ± 2mg/dL sau ±9%, se alege dintre acestea valoarea care este mai mare.
Pentru o concentraţie de până până la 22mg/dL, valoarea de eroare totală de ±
2mg/dL este mai mare decât ±9% pentru o, iar peste această concentraţie de
22mg/dL eroarea totală de ± 2mg/dL este mai mică decât ±9%)
Rezultă ET = 1mg/dL < ETa = 2mg/dL, deci limita inferioară verificată pentru
domeniul de măsurare este

LIverf =5 mg/dL.
 43

( Dacă pentru concentraţia de 5mg/dL nu este satisfăcută inegalitatea anterioară

se testeză concentraţii de valori din ce în ce mai ridicate până când eroarea
totală maximă obţinută este mai mică decât ETa).
(Pentru cazul când s-a determinat/verificat limita minimă de măsurare LQ, vezi
punctul 8-1 din acest tabel, nu mai este nevoie să se verifice o limită inferioară
pentru domeniul de măsurare, se va considera LIverif = LQ)

– LSverf . (Pentru limita superioară, LSverf se recomandă testarea la o valoare

de concentraţie cât mai mare faţă de limita superioară a domeniului de referinţă,
DR,(vezi explicaţia de la punctul 8 din acest tabel) şi care să se apropie (sau
egală) de valoarea superioară a domeniului de măsurare LS specificată de
producătorul analizorului).
S-a testat de cinci ori materialul tip.....cu valoarea de concentraţie = 220 mg/dL şi
s-a obţinut {219; 214; 227; 232; 235}. Se alege valoare de test de 235mg/dL
deoarece generează eroarea totală maximă (în valoare absolută) ET= |235 –
220| = 15mg/dL, iar în procente ET = 100(235– 220)/220 = 6,8%. Rezultă ET =
6,8% < ETa =9 %, conform criteriului testului de performaţă ( vezi Anexa 5) deci
limita superioară verificată pentru domeniul de măsurare este

LSverf = 220 mg/dL.

Domeniul de măsurare verificat este:

DMverf = (LIverf , LSverf ) = (5, 220) mg/dL.

b) Domeniul de calibrare DC = (0, 150) mg/dL.

Liniaritatea domeniului de calibrare (Anexa 3*) se extinde peste punctual de
calibrare ”set-point”, LCM = 150mg/dL şi se poate considera că această
extindere de liniaritate este corectă până la limita superioară a domeniului
măsurare verificat, LSverf = 220 mg/dL.

c) Liniaritatea, conform punctului b liniaritatea se poate extinde până la limita

superioară a domeniului de măsurare verificat, LDverf, deci pe domeniul DMverf
caracteristica de transfer(de calibrare) este liniară.

d) Domeniul de referinţă DR = (20,40) mg/dL este inclus în domeniul de

măsurare verificat DMverf = (5, 220) mg/dL şi caracteristica de transfer pe acest
domeniu este liniară
DR ⊂ DMver.

(Când pentru analizor specificarea domeniului de măsurare se face în unităţi de

densitate optică/absorbanţă ( O.D sau AU ) de exemplu, domeniul de măsurare
(measurement range): 0.1-5AU, conversia de la unităţi O.D sau AU la unităţi de
concentraţie se face prin intermediul dreptei de calibrare a analizorului pentru
analitul respectiv).
 44

Valorile verificate sunt prezentate în următorul grafic:

0 5 20 40 150 220 mg/dL

LIverf LCM LSverf
DR
DMverif

În concluzie:
– Domeniul de măsurare verificat, DMverf = (5, 220) mg/dL.
– Domeniul de calibrare , DC = (0, 150) mg/dL
– Domeniul de referinţă, DR = ( 20,40) mg/dL,
Metoda asigură, pentru măsurările din laborator, liniaritate şi o eroare
totală (conform criteriului testului de competenţă, CLIA) mai mică decât
ETa pe domeniul de măsurare verificat DMverf = (5, 220) mg/dL, iar în
domeniul de măsurare verificat este inclus domeniul de referinţă DR =
(20,40) mg/dL, DR ⊂ DMverf.

Repetabilitatea.
S-a testat repetitiv, de 20 de ori, o probă de ser de control pentru nivel normal şi
pentru nivel patologic (Anexa 7*) şi s-au obţinut următoarele valori (pentru
calculul mediei, din Excel, se utilizează funcţia AVERAGE, iar pentru SD funcţia
STDEV):

x SD CV Limita de imprecizie admisă*

Nivel [mg/dL] [mg/dL] % (conform criteriului biologic) CV%
Normal 38,85 0,50 1,32 6,2
Patologic 156,41 2,81 1,80 6,2
* poate fi utilizat şi un alt criteriu analitic (vezi 2.3.4).
(Determinarea impreciziei prin repetabilitate, CVrepet, nu este o verificare
necesară validării metode, dacă se determină precizia prin reproductibiliatea
internă, CVreprod. Validarea imprecizei se efectuază prin compararea CVreprod
cu valoarea limită, valorile prin reproductibiliatea internă, normal, sunt mai mari
decît prin repetabilitate deci sunt acoperitoare. Totuşi, valorile determinate pentru
CVrepet pot fi utilizate în scopul comparării lor cu valorile pentru CVreprod, iar
în urma acestei comparaţii se poate aprecia robusteţea metodei, o diferenţă doar
de cîteva procente între cele două valori reflectă o robusteţe bună pentru
metodă).

Reproductibilitatea internă
11. Imprecizia Din baza de date de la controlul intern de calitate pentru perioada 01.08.09-
30.09.09 s-au colectat 40 de măsurări (Anexa 8 *). (În lipsa unei baze de date de
la controlul intern, se efectuează testarea, zilnic, pentru o perioadă care să
cuprindă minim 20 de măsurări. Pentru calculul mediei, din Excel, se utilizează
funcţia AVERAGE, iar pentru SD funcţia STDEV.)
 45

Nivel [mg/dL] [mg/dL] % (conform criteriului biologic) CVa%

Normal 39,44 2,25 5,71 6,2
Patologic 158,08 5,44 3,44 6,2
* poate fi utilizat şi un alt criteriu analitic (vezi 2.3.4).
Parametrul analitic precizie pentru metodă este validat, deoarece valorile
de imprecizie obţinute, atât pentru nivel normal cât şi pentru nivelul
patologic, sunt inferioare valorii limită de imprecizie admisă conform
criteriului variaţiei biologice.
( Dacă valorile obţinute nu s-ar fi încadrat cu limita admisă de la criteriul variaţiei
biologice se putea verifica cu limitele de la alte criterii analitice. Pentru acelaşi
analit, valoarea limită impusă nu este identică în toate criteriile!)

Verificarea inexactităţii se poate efectua prin una din următoarele trei metode:

1) Testarea unui material de valoare cunoscută

(Materialele de test pot fi: material de referinţă cu o valoare cunoscută (vezi

pagina 87): standard, material special livrat de producătorul metodei pentru
verificarea exactităţii , material special pentru verificarea exactităţii livrat de un alt
producător, materiale utilizate în testul de competenţă(PT) sau în schemele de
intercomparare, calibrator. Se efectueză minim 10 măsurări, în zece zile
consecutive)
– Nivel normal : S-au efectuat 10 de măsurări, în intervalul15.08.09- 31.08.09,
(Anexa 9*) utilizând Multiconstituent Calibrator (Abbott) lot 60404M100, termen
de valabilitate 09.2010, cu valoarea ţintă Vţ =19mg/dL. Valoare medie calculată
fiind x = 19,4 mg/dL, rezultă D = x – Vţ = 0,4 mg/dL, deci
D% = 100D/Vţ = 2,1% < 5,5%
conform criteriului variaţiei biologice.

– Nivel patologic : S-au efectuat 10 de măsurări, în intervalul 15.08.09-

31.08.09, ( Anexa 9*) utilizând Multiconstituent Calibrator (Abbott) lot
60404M100, termen de valabilitate 09.2010, cu valoarea ţintă 56mg/dL. Valoare
medie calculată fiind x = 58,52 mg/dL, rezultă D = x – Vţ = 2,52 mg/dL, deci
D% = 100D/Vţ = 4,5% < 5,5%
conform criteriului variaţiei biologice.
Inexactitatea Nivel x Valoarea Deplasare Deplasar Limita de inexactitate adm.*
12. [mg/dL] ţintă, Vţ absolută, e (conform criteriului variaţiei
[mg/dL] D [mg/dL] Procent. biologice), Da%
D%
Normal 19,4 19,00 +0,4 2,1 5,5
Patologic 58,52 56 +2,52 4,5 5,5
(*poate fi şi un alt criteriu, vezi 2.3.4).).

2) Participare într-o schemă de intecomparare

 46

În urma participării în schema de intercomparare

RIQAS, în intrevalul 01.08.09-30.09.09, (datele pentru testarea de imprecizie şi
datele pentru testrea de inexactitate trebuie să fie culese din aceeaşi perioadă)
s-au comunicat următoarele valori:

Ciclul 40 Test 10 Test Test 12 Test 13

11
Xlab 11,2 32.9 11,32 31.08
[mg/dL]
Xref [mg/dL] 11,396 34,3 12,544 32,312
Di= – 0,196 – 1,4 –0,224 –1,232
(Xlab– Xref)i
(D/ Xref)100 1,7% 4,08% 1,78% 3,81%

Deplasarea procentuală de valoare cea mai mare 4,08% este mai mică decât
limita admisă 5,5% (conform criteriului de variaţie biologică)
D = 4,08% < Dspf = 5,5%

Nivel Xlab Xref Di Di% Limita de inexactitate adm.*

[mg/dL] [mg/dL] [mg/dL] (conform criteriului variaţiei
biologice), Da%
Normal 32,9 34,3 −1,4 4,08% 5,5
Patologic* − − − − 5,5
*
(*poate fi şi un alt criteriu).
(** Se calculeză şi se completeză inexactiatatea şi pentru nivelul patologic.În
acest exemplu, nu s-a completat nivelul patologic din lipsă de date; deoarece în
intervalul 01.08.09-30.09.09, în care s-au colectat datele şi pentru estimarea
preciziei, în schema de intercomparare nu s-a testat nici o valoare de
concentraţie care să se încadreze în domeniul de patologic, domeniul de
normalitate fiind: DR = (20, 40)mg/dL. Eventual, se poate folosi o valoare
maximă pentru D, din domeniul patologic, obţinută în schema de intercomparare
dintr-un interval, înainte sau după, dar care este vecin cu intervalul în care s-au
colectat datele pentru estimarea parametrului precizie).
(În cazul când din schema de comparaţie s-a comunicat: scorul Z =........ ,
SDintrecomp = .......şi valoarea de referinţă pe schema de intercomparare, Xref
= ... atunci rezultă se calculează deplasarae cu relaţia D = Z · SDintrecomp)
D% = 100(D/ Xref) < Dspf % (specificat de un criteriu analitic ).
(Un scor Z în intervalul (-2, +2) indică o funcţionare corectă).

3) (sau prin) Comparare cu o metodă de referinţă

S-au efectuat 20 de teste cu probe de pacient pe metoda de validat şi pe

metoda de comparat........ (denumire metodă), rezultatele sunt date în Anexa
10* S-a calculat D =..... (cu relaţiile 15);
D% < Dspf% (specificat de un criteriu analitic ).

Parametrul analitic inexactitate pentru metodă este validat, deoarece

valorile de inexactitate obţinute, atât pentru nivel normal cât şi pentru
nivelul patologic, sunt inferioare valorii limită de inexactitate admisă
conform criteriului variaţiei biologice.
 47

( Pentru validarea metodei trebuie îndeplinite simultan limitele admise de precizie şi exactitate de la
punctele 11 şi 12. Dar dacă unul din parametri ianalitici verificaţi nu îndeplineşte criteriul respectiv, totuşi,
metoda poate fi validată dacă îndeplineşte condiţia ca eroarea totală obţinută, ET, este mai mică decât
eroarea totală admisă, ETa (ET≤ ETa). De exemplu, dacă pentru valorile nivelului normal, de mai sus, s-
ar fi obţinut CV=5,71% < 6,2% (încadrare în limită) şi D% = 6 % > 5,5% (neîncadrare în limită), atunci
calculând pentru metodă valoarea erorii totale,ET, conform criteriului variaţiei biologic, se obţine valoarea
ET = 1,65· CV + D = 1,65· 5,71+ 6 = 15,4 2% < 15,7% = ETa,(încadrare în limită pentru eroarea totală,)
deci metoda realizează o eroare totală mai mică decât eroarea totală impusă pentru măsurarea analitului-
uree, conform criteriului variaţiei biologice.
Se poate considera valoarea erorii totale admise şi după un alt criteriu analitic, de exemplu după
testarea de competenţă, vezi Anexa 5, sau performanţelor de vârf.)

(Pentru estimarea incertitudinii de măsurare se folosesc datele obţinute pentru

validareaparametrilor metodei-imprecizie, inexactitate- poziţiile 11 şi 12. O
estimare robustă pentru incertitudine se obţine când datele colectate în procesul
de validare, pentru determinarea impreciziei şi inexactităţii, au fost obţinute pe o
perioadă care poate fi până la şase luni. Uzual, în stadiul actual de la noi din ţară
se utilizează pentru imprecizie datele obţinute de la controlul intern de calitate,
iar pentru inexactitate se alege valoarea maximă a deplasării comunicată dintr-o
schemă de intercomparare )
Incertitudinea compusă uc, când deplasarea s-a obţinut din intercomparare, se
calculează utilizând relaţia

uc =√ u2calib +u 2D +u 2p
în care:
– ucalib, componenta de incertitudinea datorată calibrării (cazul cel mai frecvent
întâlnit când calibratorul utilizat nu este trasabil, deci în relaţia de calcul se
introduce ucalib = 0);

– up, componenta de incertitudine standard corespunzătoare impreciziei

metodei este deviaţia standard (obţinută prin reproductibilitate) up = SD.
(Uzual, pentru calculul valorii lui SD pentru validare se utilizează datele
extrase din baza de la controlul intern de calitate pe un interval de 2-3 luni.
Pentru calculul valorii lui SD, utilizată în estimarea incertitudini, se recomandă
ca intervalul de extragere a datelor să se extindă chiar până la şase luni);
13 Incertitudinea de
măsurare
– uD, componenta de incertitudinea standard corespunzătoare inexactităţii
metodei se calculeză din valoarea deplasării D, când mărimea raportată nu
este corectată cu valoarea deplasării, prin relaţia uD = D/ √3. (Este necesar ca
intervalul din care rezultă valoarea deplasării obţinute din intercomparare
să se suprapună cu intervalul în care s-a colectat date pentru calculul valorii
lui SD. Dintre valorile comunicate pentru deplasare în acel interval se alege
valoarea maximă, max IDI. Dacă probele de test trimise prin schema de
intercomparare, în perioada respectivă, au acoperit atât domeniul de
normalitate/referinţă cât şi domeniul patologic atunci se alege pentru
deplasare o valoare maximă care să corespundă unui nivel testat din
domeniul normal şi alta care să corespundă unui nivel testat din domeniul
patologic şi se va estima două valori pentru incertitudine, una pentru domeniul
normal şi alta pentru domeniul patologic).
Cu datele de la evaluarea impreciziei, SD=2,25mg/dL(domeniu normal) şi de la
 48

evaluarea inexactităţii, maxIDI = 1,4 mg/dL, (deoarece în acest exemplu, valorile

de deplasării obţinute din intercomparare corespund unor niveluri testate situate
în domeniul de referinţă, se va calcula doar valoare de incertitudine
corespunzătoare pentru nivelele normale de analize) obţinute pentru validare la
punctul 11 respectiv 12 (din acest tabel) conform relaţiei anterioare se obţine
valoarea incertitudinii compuse, uc

√ ( ) √(
2
uc = 0+
max|D|
√3
2
+SD =
1,4 2
√3
2
)
+2 , 25 =√ 0 ,655+5 , 0625=√ 5 ,7175=2 ,39 mg/dL

Procentual, aportul parametrilor analitici în valoarea incertitudini de măsurare este:

– imprecizia metodei 100·(5,0627/5,7175) = 88,5%
– inexactitatea metodei 100·(0,655/5,7175) = 11,5%
Deci metoda este mult mai exactă decât precisă pentru domeniul de normalitate
Incertitudinea extinsă pentru k=2 ( nivel de încredere 95%) este:

U = 2· uc =2· 2,39 = 4,8mg/dL

Raportarea (va fi însoţită şi de incertitudinea de măsurare numai la cerere!) unui

test de pacient (cu valoarea în domeniul de normalitate/referinţă) se face sub
forma
x ± 4,8 mg/dL pentru k = 2
( care se interpreteaza astfel: cea mai bună estimare pentru proba măsurată este
x, dar valoarea adevărată se situază în intervalul ( x −4,8, x + 4,8), cu un nivel
de incredere de 95%)
(Se estimeză similar si pentru domeniul patologic!)
Domeniul ucalib uD up uc Raporatrea unei analize
[mg/dL] [mg/dL] [mg/ [mg/dL] de valoare x [mg/dL]
dL]
Normalitat 0 0,8092 2,25 2,39 x ± 4,8
e
Patologic* 0 - 5,44 - x± -
(*În acest exemplu nu s-a completat această linie deoarece schema de
intercomparare nu a generat un test din domeniul patologic în perioada de
validare.Dar, eventual, se poate considera o valoare pentru deplasare din
domeniul patologic, dacă aceasta există, chiar şi dintr-un interval de
intercomparare imediat vecin, înainte sau după, cu intervalul de timp în care s-a
colectat datele pentru validarea parametrilor analitici- precizia şi inexactitatea).
49