Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Biolog

Managementul
laboratorului de analize și cercetare
biomedicală

Sumanaru Iuliana – Petronela

Biotehnologii microbiene și celulare
An: II

1
 Tema pentru evaluarea finală a cursului de management de laborator

A. Stabiliți care este organizarea funcțională a Departamentului de Biochimie din cadrul unui
laborator de analize medicale.

1. Tipul și performanța echipamentelor;

2. Condițiile de mediu și spațiu;
3. Controlul calității din acest departament;

Departamentul de Biochimie:

Pentru un astfel de laborator este necesar 1 cameră de lucru, dotată cu mobilier adecvat și
următoarele tipuri de echipamente: : analizoare automate de biochimie (cel puțin 2 echipamente de
același tip pentru a asigura o bună eficiență și eficacitate pentru costurile parametrilor biochimici dar
și pentru a asigura back-up în caz de defecțiune a unuia din echipamente sau alte manevre de service)
cu una sau două stații de apă distilată, care să asigure cantitatea de apă distilată necesară, analizoare
automate sau semiautomate pentru urini (cititor de stripuri urinare), microscop pentru citirea
sedimentului urinar, analizor automat pentru markeri cardiaci și SEPSIS.

Aparatura:

2 x ADVIA 1800 Chemistry – Siemens – realizează până la 1.800 teste pe oră, asigură viteza
necesară pentru a ține pasul cu volumul mare de lucru;

Clinitek Advantus – realizează date convenabile pentru până la 500 pacienți și 200 rezultate control;
asigură rezultate de calitate deoarece fiecare bandătest este verificată pentru expunerea de umiditate
pentru a preveni rapoarte false;

HYDRASYS 2 SCAN | Sebia - analizatorul "all-in-one" pentru electroforeza pe gel. Sistemul oferă
soluții analitice pentru cel mai înalt nivel de performanță, corespunzând cerințelor de diagnostic
clinic.

Se realizeză următoarele determinări: biochimice – spectrofotometrie; electroforetice - migrare

în câmp electric cu densitometrie; ionograma- metoda potentiometrica; examenul biochimic al urinii
– reflectometrie; sediment urinar - microscopie optică; determinări electroforetice- electroforeza
proteinelor serice cu imunofixare.

Monitorizarea condițiilor de mediu:

 circuitele de lucru ale laboratorului sunt separate în timp şi spațiu şi nu se intersectează.

2
  circuitul probelor: camera pentru recepția probelor → masa pentru stocarea probelor →
spațiul pentru înregistrarea probelor → spațiul pentru prelucrarea probelor. După prelucrare,
proba devine deșeu infecțios.
 circuitul personalului: intrare → cameră pentru personal → vestiar haine de stradă → vestiar
halate curate → spațiu de lucru → vestiar haine de stradă → ieșire.
 circuitul deșeurilor: masa de lucru → recipientul de colectare cu pungă din material plastic de
unică folosință, din spațiul de lucru → pubelă de colectare a deșeurilor din spațiul de
depozitare temporară a deșeurilor → crematoriu.

Condiţiile de mediu necesare desfăşurării procesului de încercări sunt descrise în

procedurile operaționale și sunt monitorizate zilnic și înregistrate în graficele de temperatură și
umiditate. Condiţiile de mediu în încăperile de lucru ale laboratorului sunt monitorizate prin
măsurători de temperatură şi umiditate. Laboratorul are un program de monitorizare a condiţiilor
Condiţiile de mediu în încăperile de lucru ale laboratorului sunt monitorizate prin măsurători zilnice
de temperatură şi umiditate care sunt înregistrate în fișe specifice.

 Grafic temperatură frigider/congelator

 Fişa de monitorizare pentru condițiile de mediu (TºC / H)
 Fişă de control a condiţiilor de mediu micro-aerofloră / suprafeţe (teste sanitaţie)
 Registrul de evidenţă sterilizare lampa UV – conform instrucţiunilor de lucru pentru
“Sterilizare, dezinfecţie”.

Curățenia în cadrul laboratorului se efectuează zilnic pentru asigurarea condițiilor de igienă

corespunzătoare, conform procedurii operaționale în vigoare. Mediul din laborator este verificat
microbiologic cu o frecvență săptămânală.

Controlul de calitate este o cerinţă a SREN ISO 15189:2013, care măsoară performanţa în cadrul
Laboratorului de analize medicale. Controlul de calitate se constituie într-o verificare continuă a
performanţelor utilizării de rutină în laborator a cuplului analizor – reactivi, precum şi a utilizării
unor metode calitative pentru a obţine confirmarea şi dovada permanentă a validităţii rezultatelor
obţinute, în raport cu nevoile proprii ale laboratorului şi cele ale clinicienilor (beneficiarilor). Acest
control de calitate detectează erorile analitice şi întâmplătoare.

Controlul de calitate reprezintă o validare continuă a procesului analitic şi urmează validării iniţiale
a metodei (adecvării la scop a metodei).

 evidenţiază limitele de variaţie ale calităţii analiţilor;

 evaluează robusteţea metodei de măsurare;

 oferă credibilitate rezultatelor analizelor furnizate de laborator;

 rezultatul poate fi folosit la evaluarea incertitudinii de măsurare şi a validării de metodă.

3
 Departamentul de biochimie corespunde - spațiului pentru procesele de post-examinare și
validare

Controlul de calitate în „faza de examinare” – Organizarea Controlului de Calitate în baza

unui Program de Control de calitate este o parte a Sistemului Calităţii şi este periodic revizuit pe
baza unor reguli interne ale laboratorului, în acord cu conceptul de „adecvare la scop”. Acest lucru
se realizează stabilind cerinţa şi scopul rezultatului analitic. Adecvarea la scop este cea care
ghidează specialistul din Laborator în stabilirea unui program de Control de Calitate, alegând: tipul
probelor de Control de Calitate (QC);tipul graficelor de QC (curbe Levey Jennings);limitele de
control: de avertizare si de intervenţie;frecvenţa controlului;

1. Alegerea echipamentului de analiză: primul pas in iniţierea acestui control este examinarea
atentă de către specialiştii din laborator (medici, biochimişti, chimiști, biologi) a dosarelor
furnizorilor de materiale şi reactivi (note, fişe tehnice, referinţe bibliografice,etc.); aceste documente
sunt corelate cu recomandările producătorilor de echipamente, cu reglementările in vigoare şi cu
criteriile de performanţă ale Laboratorului de Analize Medicale.

2. Alegerea reactivilor: reactivii utilizaţi posedă certificate de calitate de la producător, sunt gata de
utilizare, pentru a evita intervenţia factorului uman, au stabilitate prelungită şi sunt folosiţi numai în
perioada lor de valabilitate.

3. Calibrarea echipamentelor: constituie factorul major de care depinde acurateţea rezultatelor

finale obţinute. Orice analiză cantitativă sau asimilată ca atare, realizată pe un echipament de analiză
pretinde ca acesta să fie continuu calibrat.

4. Verificarea corectitudinii calibrării se face prin testarea sângelui de control şi a serurilor

/plasmelor de control, pe două sau trei nivele de concentraţie, cu valori pre-determinate ale
analiţilor, pentru alertarea specialistului de laborator atunci când apar probleme ce pot afecta
utilitatea medicală a rezultatelor. Dacă valorile de control sunt în afara limitelor impuse, nu se
raportează nici un rezultat analitic pentru probele de rutină, ci se vor lua măsuri corective de
identificare şi remediere a surselor de erori. Pentru analizoarele cu număr mare de probe zilnic, se va
face câte un control intern de calitate, la fiecare 100 de probe sau, la fiecare 8 ore. La efectuarea unei
determinări analitice, este foarte dificil, dacă nu imposibil, de a avea un control complet asupra
tuturor variabilelor din timpul lucrului.

5. Calculul statistic al rezultatelor Metoda este eficientă prin folosirea unor materiale de control
(mai mult decât testele de rutină), datorită unei mai bune omogenităţi. În acest caz, valoarea
adevărată este reprezentată prin valoarea de referinţă a MR.

4
6. Monitorizarea exactităţii şi preciziei

7. Acurateţea

8. Limite de alarmă şi de intervenţie: Rezultate în intervalul ± 1-2 DS, foarte aproape de limita a ±
2 DS; mai mult de 4 rezultate la rând aflate în intervalul ± 1-2 DS; 10 rezultate la rând, aflate de
aceeaşi parte a valorii medii.

9. Indicatorii de performanţă: Performanţele - tip de evaluat, pentru a stabili procedurile eficiente

ale Controlului Intern de Calitate sunt: bias-ul (eroarea sistematică), care reprezintă diferenţa dintre
valoarea medie a măsurătorilor şi valoarea de referinţă; eroarea aleatorie, care reprezintă diferenţa
dintre o valoare măsurată şi media măsurătorilor; evaluarea preciziei; evaluare exactităţii; evaluarea
acurateţii.

B. Determinați „Adecvarea la scop a metodei pentru FIBRINOGEN” având datele de intrare în

tabelul de mai jos :

RAPORT DE ADECVARE LA SCOP A METODEI

Nr crt Metoda CATITATIVĂ de determinare a FIBRINOGENULUI din plasma
a. denumirea analizei FIBRINOGEN
1 b. măsurand VALOARE FIBRINOGEN
c. sursa metodei METODA CLAUSS, NCCLS
RESPONSABIL DE
2 BIOL MED PR…….
VALIDARE:
CONDITII DE MEDIU
a. echipament T = 20-25° C, RH=(60±15)%
3
b. proba T = 20-25° C
c. reactivi T = 20-25° C
ECHIPAMENT
a. denumire CS 2500
b. producator ...............
c. serie L0862375 / 2008
4 d. nr. inventar 02
e. certif. etalonare
-
nr......./.....
f. domeniu de măsură 0,6 - 632 mg/dL
g. curba de calibrare ..........
h. înregistrări de Analizorul este zilnic spălat automat la începutul şi
mentenanţă sfârşitul zilei de lucru
Reactivii sunt adecvaţi lucrului cu echipamentul şi sunt în
5 REACTIVI UTILIZAŢI
termen de valabilitate.
6 MATERIALE DE Materialele de control sunt adecvate metodei care urmează
CONTROL a fi validată şi sunt în termen de valabilitate.

5
 -control N - (NORMAL) LOT ......, EXP .......
VAL. TINTA= 342.5 mg/dL (305.5 - 381.5)
- control P- (PATOLOGIC), LOT ....., EXP .....
VAL. TINTA = 135 mg/dL (100 - 170)

S-au facut 10 determinari pe dilutia 1/2 a plasmei de

control patologic.
Limita minima de detectie s-a considerat LD = 0 + 3SD al
probei pentru care concentratia este egala cu limita minima
de cuantificare.
Valorile masurarilor sunt prezentate in tabelul 1.
LD= 0,6 mg/dL
Tabelul 1
Plasma de Valoarea
control Nr.determinari obtinuta
normal (UM )
1 76,5
LIMITA MINIMĂ DE 2 76,7
7 3 76,8
DETECŢIE (LD)
4 76,3
5 76,6
6 76,5
7 76,9
8 76,2
9 76,7
10 76,5
Valoarea medie
76.57
X med
Abaterea standard SD 0.216
3SD 0.648
Incertitudinea UA 0.216
LD = 0 + 3SD 77.12
Este cea mai mica concentratie de analit care poate fi
LIMITA MINIMĂ DE determinata cu un nivel acceptabil al repetabilitatii si
8
MĂSURARE (Lmin) acuratetei;
Lmin= LC = Xmed + 3SD = 0.6 mg/dL
Pentru limita maxima de masurare s-a luat valoarea
superioara a plasmei de control cu valori normale.
LIMITA MAXIMĂ DE L max =632 mg/dL
9
MĂSURARE (Lmax) Comparativ cu limita maxima de masurare indicată de
producătorul de reactivi, respectiv mg/dL se constata ca
valorile sunt apropiate
DOMENIUL DE
10 DM= 0,6-632 mg/dL
MĂSURARE (DM)
VALORI BIOLOGICE
11 200-400 mg/dL
DE REFERINŢĂ

6
12 PRECIZIA
1. Repetabilitatea (calculați pe baza valorilor din
tabele 2 și 3)
1.1.Repetabilitate plasma de control valori normale:
S-au efectuat 10 determinari consecutive pe plasmei de
control cu valori normale.
1.2.Repetabilitate plasma de control valori patologic:
S-au efectuat 10 determinari consecutive pe plasma de
control cu valori normale.
Tabelul 2
Plasma de Valoarea
control Nr.determinarii obtinuta
normal (UM )
1 346
2 347
3 346
4 346
5 346
6 345
7 346
8 347
9 346
10 345
Valoarea medie X med 346
Abaterea standard SD 0.66
Coeficientul de variatie
0.19
CV%= SD/Xmed x100%
Tabelul 3
Plasma de Valoarea
control Nr. determinarii obtinuta
patologic (UM )
1 133
2 132
3 133
4 134
5 133
6 133
7 132
8 133
9 134
10 133
Valoarea medieX med 133
Abaterea standard SD 0.66
Coeficientul de variatie 0.50
CV%= SD/Xmed x100%

7
2.Reproductibilitatea interna (calculați pe baza
valorilor din tabele 4 și 5)
2.1. Reproductibilitatea interna plasma de control
valori normale
S-au efectuat determinari in 15 de zile diferite dar
consecutive cu sangele de control normal (Tabelul 4)
2.1. Reproductibilitatea interna plasma de control
valori patologice
S-au efectuat determinari in 15 zile consecutive dar
diferite cu plasma de control patologic (Tabelul 5)
Tabelul 4
Plasma de Valoarea
control Data determinarii obtinuta
normal (UM )
1 314.00
2 341.00
3 356.00
4 327.00
5 341.00
6 327.00
7 356.00
8 361.00
9 364.00
10 356.00
11 327.00
12 341.00
13 331.00
14 318.00
15 331.00
Valoarea medie
339.4
X med
Abaterea standard SD 16.06
Coeficientul de variatie
4.73
CV%= SD/Xmedx100%
Tabelul 5
plasma de Data determinarii Valoarea
control obtinuta
patologic (UM)
1 126.00
2 130.00
3 123.00
4 128.00
5 128.00
6 128.00
7 130.00
8 137.00
9 128.00
10 131.00

8
 11 123.00
12 128.00
13 124.00
14 130.00
15 125.00
Valoarea medie X med 127.93
Abaterea standard SD 3.59
Coeficientul de variatie
2.81
CV%= SD/Xmedx100%
Concluzii: in urma analizei rezultatelor obtinute pentru
repetabilitate şi reproductibilitate s-a constatat că valorile
medii obţinute de noi, ...339,4 si 127,93.... depăşesc ± 2DS
fata de valorile tinta specificate de producator.

1) BIAS-ul intralaborator:
S-a luat in calcul media celor 15 de valori obtinute in
perioada ....., pentru plasma de control normal si patologic
in aceleasi conditii, cu acelasi echipament, reactivi,
operator, in zile diferite si s-a estimat valoarea medie, apoi
s-a calculat Bias-ul conform formulei de mai jos. Relatia
de calcul a Bias-ului este:

Bias-ul = (Xmed – Val. tinta a plasmei de control) /

Val.tinta a plasmei de control x 100;

a) Bias valori normale.

Valoarea medie determinata a sangelui de control normal;
13 EXACTITATEA Xmed = 339.4 mg/dL
Valoarea tinta plasma de control normal din certificat ;
Vtinta = 342.5 mg/dL
Bias-ul val.normale (%) = - 0,90%
b) Bias valori patologic
Valoarea medie determinata a sangelui de control low;
Xmed = 128.6 mg/dL
Valoarea tinta ser control patologic din certificat;
Vtinta = 135 mg/dL
Bias-ul val. low (%) = -4.74%

2) Comparari interlaboratoare
Laboratorul participă la programul HEMATROM
(Diagnostic Design) de comparări interlaboratoare cu
echipamentul CS 2500, D = 0.142 la participarea din
data…, pentru laborator;
UD = 0.142 √ 3
Comparativ cu valorile publicate pe site-ul westgard.com
de 0,59, biasul interlaboratoare din control extern este mai
MIC…
INCERTITUDINEA DE pentru controlul Normal Ue= 64,78
14
MĂSURARE pentru controlul Patologic Ue = 16,22

9
 1.Au fost îndeplinite condiţiile de mediu recomandate
de producătorul analizorului pentru buna funcţionare a
acestuia (temperatura 25 oC, umiditate 42 %),
echipamentul este în bună stare de funcţionare, fiind
etalonat, reactivii şi materialele de referinţă au fost
adecvaţi lucrului şi în termen de valabilitate.
2.Limita de detectie = 0,6 mg/dL
Limita minima de cuantificare = 0,6 mg/dL
Limita maxima de masurare = 632 mg/dL fiind limitata
de maximul echipamentului datorita liniaritatii declarate
CONCLUZII
de producator sau de valoarea plasmei de control utilizat.
3.Domeniul de liniaritate cuprinde domeniul de
normalitate al pacienţilor care se adresează în mod
curent laboratorului.
4.Metoda îndeplineşte criteriile de repetabilitate si
reproductibilitate având în vedere că deviaţiile standard
obţinute sunt comparabile celor furnizate de materialele de
referinţă
Metoda propusă este adecvată scopului.
Acest raport de validare este valabil pentru
echipamentele şi reactivii utilizaţi.
SE DECLARA ADECVAREA LA SCOP A
METODEI IN SCOPUL UTILIZARII EI.

10
11
12
 C. Care sunt indicatorii de risc în Departamentul de Biochimie din cadrul laboratorului de
analize medicale, în funcție de etapele de lucru .

În cadrul departamentului de biochimie se realizeză procesele de examinare a probelor biologice.

În timpul proceselor de examinare au loc testarea si analiza rezultatelor si a consecintelor acestora.
 Risc – combinație între probabilitatea apariției daunei și severitatea acesteia :
Etape de lucru:
1. Controlul calitatii -eroare> schimbarea lotului de material de control-risc >sever

2. Testare probe- eroare> Verificarea si validarea fiecarui rezultat de catre responsabilii de

analize
Veririfcarea si validarea fiecarui buletin de analize de catre seful de laborator
Efectuarea de teste de confirmare prin alta metoda in alt laborator – risc > sever

3. Inregistrare rezultat in SIL – eroare > buletinului de analize, se solicita retestarea probelor cu
valori critice – risc > critic

Ehipament, reactivi, consumabile, personal

 nerespectarea conditiilor de mediu
 reactivi incorect transportati, expirati, incorect pastrati, incorect preparati, incorect utilizati,
contaminati, variabilitatea lotului, aparitia substantelor care pot interfera cu proba sau
reactivii
 incarcarea cu reactivi gresita
 conditii de pastrare la bord neadecvate
 material de control incorect preparat
 calibarare incorecta
 precizie si acuratete slabe
 metoda inadecvata la scop
13
 erori datorate echipamentului: calcule, caderi
 performate ale reactivilor si echipamentelor neverificate
 echipamente defecte utilizate in continuare
 mentenanta insuficienta, incorect efectuata
 echipamente incorect utilizate
 tehnici incorecte
 pregatirea insuficienta a personalului

14