RECOLTAREA SI TRANSPORTUL

PROBELOR.
FAZA PREANALITICA IN
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN MICROBIOLOGIE

 Diagnosticul de laborator bacteriologic/ micologic

(direct)
 Orientat/neorientat

 Diagnosticul de laborator imunologic (indirect)

 Serologic

 Combinaţie a celor 2 tipuri de diagnostic

 Diagnostic cu ajutorul spectrometriei de masa

(MALDI-TOF), a tehnicilor moleculare (PCR), etc
 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN MICROBIOLOGIE

 Diagnosticul conventional vs. diagnosticul non-cultura

 Discutii…..
 ROLUL LABORATORULUI DE MICROBIOLOGIE

 Diagnosticul microbiologic

 Diagnosticul epidemiologic

 Discutii….
 ASIGURAREA CALITATII IN LABORATORUL DE
MICROBIOLOGIE

Asigurarea calităţii este suma tuturor activităţilor în

care laboratorul este angajat pentru a se asigura că
rezultatele testelor sunt de bună calitate.

Activitatile
• Cuprinzătoare: să acopere fiecare pas în prelucrarea probelor, de la
recoltare pana la eliberarea raportului final catre clinician;
• Controlul intern al calitatii
• Raţionale: să se concentreze pe aspectele cele mai critice ale etapelor
prelucrarii probelor;
• Periodice: sa ofere o monitorizare continuă a procedurilor de testare;
• Frecvente: sa detecteze şi sa corecteze erorile daca acestea apar.
 CRITERII DE CALITATE ALE UNUI TEST DIAGNOSTIC

 Relevanţa clinică
 Sa ajute la prevenirea sau tratarea bolii (comunicare clinician-laborator)
 Fiabilitate
 Exactitatea/ corectitudinea rezultatelor: determinarea CMI, determinarea titrului
(teste cantitative), identif. ag. patogen (teste calitative)
 Utilizarea metodelor standardizate, precum şi a terminologiei standard şi a
nomenclaturii recunoscute pe plan internaţional (standarde)

 Reproductibilitate sau precizie

 Omogenitatea, stabilitatea
 Obtinerea aceluiasi rezultat atunci cand se repeta testul (metode diferite ?)

 Eficienţa- Capacitatea unui test de a furniza un diagnostic corect privitor la un agent

patogen sau la o condiţie patologică (specificitate/sensibilitate)
 Sensibilitatea -numărul total de rezultate pozitive / numărul total de pacienţi
infectaţi (sensibilitate mare, rezultate fals-negative mici)
 Specificitatea -numărul total de rezultate negative / numărul total de pacienţi
neinfectaţi (specif. mare, rez fals-poz. mici): Ziehl-Neelsen- frotiu sputa vs. urina
 CRITERII DE CALITATE

Factorii care influenteaza fiabilitatea si reproductibilitatea rezultatelor de

laborator:

- personal
-factori de mediu
-calitatea produselor biologice
-calitatea reactivilor, a produselor chimice, a sticlariei, a mediilor de cultura, a
animalelor de laborator
-metoda de testare
-echipamentele
-examinarea si citirea rezultatelor
-raportarea

Controlul sistemului de asigurarea calitatii: CIC (control intern de calitate)

CEC (control extern de calitate)
 Legislatie aplicabilă – OMS 1301 /2007:
Norme privind funcționarea laboratoarelor de
analize medicale

 ISO 15189: 2013- Laboratoare medicale.

Cerințe pentru calitate și competență
 ECHIPAMENTE NECESARE INTR-UN LABORATOR DE
BACTERIOLOGIE (MINIME)

 centrifugă;
 termostate (2/3);

 dispozitive/sisteme de anaerobioză/CO 2;

 hotă cu flux laminar;

 frigider/congelator (–800C);
 termometre
 microscop optic/coloranti;
 autoclav;

 becuri de gaz

 nefelometru
 ASTAZI…………

 Servicii de diagnostic

 Siguranta pacientului

 Asigurarea calitatii

 Eroare medicala

 Eroare de laborator

 Eroare de diagnostic
 TIPURI DE ERORI DE LABORATOR

Erorile de laborator survin predominant (68 - 83%) in fazele pre- si post –

analitica, dar procentul cel mai mare de erori nedectate este asociat cu faza
analitica.
3.TERMENI ŞI DEFINITII (ISO 15189:2013)

 Procese pre-examinare

Faza preanalitica = procese care pornesc, în ordine cronologica, de la

cererea clinicianului, cuprinzând solicitarea examinarii, identificarea si
pregătirea pacientului, prelevarea esantionului(elor) primar(e) şi
transportarea la şi în laborator şi finalizandu-se cu începerea procedurii de
examinare analitică.
 CONSIDERATII PREANALITICE

 Literatura defineste

 Faza pre preanalitica (procese pre preexaminare)

 Faza legata de evaluarea clinica si cererea de analiza, de
recoltare, transport si manipulare a probei pana in laborator

 Faza preanalitica (precese preexaminare)

 Faza de manipulare a probei (in laborator), pana la intrarea ei
in fluxul de lucru
CONSIDERATII PREANALITICE

 Faza preanalitica- Sursa majora de erori (32-75%)

 Calitatea specimenului (necorespunzator calitativ/ cantitativ, 60% dintre
erori)

 Personal/pacient insuficient instruit

 Greseli in identificarea pacientului inainte de recoltarea probei

 Lipsa ID, ID incomplet/ilizibil…..

 Lipsa unor proceduri standardizate referitoare la analiza in cauza

(sectie/laborator)

 Greseli legate de cererea de analiza

 Proba fara solicitare, solicitare incorecta….
CONSIDERATII PREANALITICE

 Recoltare si transport neadecvate

 Recipiente, cantitate, momentul recoltarii, mod de recoltare……

 Informatii incomplete privind statusul clinic al pacientului/motivul cererii

 Ignorarea importantei fazei pre/post analitice de catre personalul din

afara laboratorului

 CLSI H3-A6- erori cu risc potential sever: identificarea pacientului si

etichetarea recipientelor
(CLSI- Clinical Laboratory Standard Institute)
 ETAPELE DIAGNOSTICULUI
BACTERIOLOGIC (DIRECT)

 Cererea de analiza
 Recoltarea şi transportul produsului patologic (PP)
 Examinarea macroscopică a PP
 Examinarea microscopică a PP
 Cultivarea PP pe medii de cultură
 Identificarea microorganismului implicat patogenic
 Antibiograma/antifungigrama
 Eliberare rezultate/comentarii.

 Produs patologic: urina, sânge, materii fecale, secreţii şi lichide

biologice, reprezentative pentru statusul microbian prevalent la
nivelul zonei anatomice din care se realizează prelevarea
CEREREA DE ANALIZA
 Discutii….
 RECOLTAREA PROBELOR DE MICROBIOLOGIE
 Scop

 de diagnostic
 de monitorizare
 a unui tratament cu antibiotice
 a portajului cu bacterii multirezistente

 MRSA, KPC, ESBL

 investigational
 altele
 EVALUAREA PROBEI/NECESITATEA URGENŢEI

 Foarte urgente
 Orientează în 1-4 ore decizia clinică
 exemple

 Urgente
 Orientează în 18-24 ore decizia clinică
 exemple

 Fără constrângere
 Orientează decizia clinică la 2-5 zile
 exemple

 Rolul principal al laboratorului: confirmarea

diagnosticului clinic
 REGULI DE RECOLTARE SI TRANSPORT

 Reguli generale

 Reguli specifice fiecarui PP in parte

 REGULI GENERALE DE RECOLTARE SI TRANSPORT

 Cunoasterea corecta a tehnicilor de recoltare si

alegerea momentului optim pentru fiecare PP in
parte;

 Prelevarile se fac inaintea instituirii tratamentului

antimicrobian;

 Probele pentru examenul bacteriologic se

recolteaza aseptic (contaminare redusa), in
recipiente sterile (exceptie coprocultura), etanse,
marcate corespunzator si adaptate investigatiei;
 REGULI GENERALE DE RECOLTARE SI
TRANSPORT

 Proba trimisa la laborator trebuie sa reprezinte

realul produs patologic si sa fie in cantitate
suficienta pentru analiza solicitata;

 Proba va fi insotita de un buletin de trimitere

(cererea de analiza);

 Transportul probelor: in cel mai scurt timp posibil

(mentinerea probei la conditia microbiologica
initiala) pt. probe care au fost recoltate in recipiente
fara mediu de transport.
TRIAJUL DE CALITATE A PROBELOR

Poze originale
TRIAJUL DE CALITATE AL PROBELOR
TRIAJUL DE CALITATE AL PROBELOR
TRIAJUL DE CALITATE AL PROBELOR
 TRIAJUL DE CALITATE AL PROBELOR

 Discutii….
 ESENTIAL!

 Pentru fiecare boală infecţioasă:

DE UNDE/ CUM/ CAT/ CAND- se recolteaza?

 DE UNDE – selectarea/recoltarea produsului patologic se face in raport

cu cererea de analiza/scopul urmarit
 exemple
 CUM – tehnica corecta de recoltare
 Caracteristica fiecarui produs patologic
 CAT –exista o cantitate suficienta de PP pentru ex. solicitat ?
(bacteriologic/serologic etc) ?
 Investigatii ulterioare ?
 CAND – momentul optim/in raport cu perioada evolutiva a bolii, inainte
de administrarea terapiei antimicrobiene etc.
 MEDII DE TRANSPORT/CONSERVARE

 M. Amies (tampon exsudat)

 gel de agar, simplu/dublu (culturi bacteriene aero-anaerobe, fungice/col. Gram)
 lichid (vaginita bacteriana, candidoza bact)
 poliester/ tampon uscat simplu/dublu (test rapid Strep A/proba AND strepto A)

 M. Stuart
 gel agar
 lichid (detectie MRSA amplificare nucleica)

 M. transport universal (COPAN)

 virusuri, Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma
 specimene endocervicale/uretrale (C. trachomatis, N. gonorrhoeae- amplificare
nucleica)

 M. Carry- Blair (materii fecale)

 M. de transport pt. anaerobi
SISTEME COMERCIALE DE RECOLTARE
SISTEME COMERCIALE DE RECOLTARE
 EFECTUL ERORILOR PREANALITICE ASUPRA CALITATII
REZULTATELOR EXAMENULUI BACTERIOLOGIC

 Indicatori propusi pentru faza preanalitica

 Existenta unor proceduri operationale standard (POS) privind selectia si
utilizarea adecvata a investigatiilor efectuate

 Existenta unor POS privind recoltarea si transportul probelor

 Cunoasterea POS privind recoltarea si transportul probelor de catre personalul
non-laborator!!

 Existenta unor POS privind triajul de calitate a probelor, respectate de

catre tot personalul din laborator
 Criterii universale + criterii proprii laboratorului

 Identificarea si monitorizarea erorilor si a frecventei acestora

 Minimalizarea riscului: estimarea celor mai periculoase erori pentru rezultatul
pacientului
 Imbunatatirea comunicarii dintre clinician/sectie si personalul laboratorului
 Discutii interlaboratoare (schimb de experienta)
 CONCLUZII

 Recoltare corecta
 Procedura scrisa privind tehnica de recoltare

 Moment optim (timing)

 Transport adecvat

 Personal instruit

 REZULTAT PREDICTIBIL PENTRU CONDITIA

CLINICA
TEHNICI DE MICROSCOPIE
UTILIZATE ÎN MICROBIOLOGIA
CLINICĂ
 ETAPELE DIAGNOSTICULUI
BACTERIOLOGIC (DIRECT)

 Cererea de analiza
 Recoltarea şi transportul produsului patologic (PP)
 Examinarea macroscopică a PP
 Examinarea microscopică a PP
 Cultivarea PP pe medii de cultură
 Identificarea microorganismului implicat patogenic
 Antibiograma/antifungigrama
 Eliberare rezultate/comentarii
 Controlul intern al calitatii.

 Produs patologic: urina, sânge, materii fecale, secreţii şi

lichide biologice, reprezentative pentru statutul microbian
prevalent la nivelul zonei anatomice din care se realizează
prelevarea
 Examinarea macroscopică a PP

 spută,materii fecale, lichide biologice,

secreţii diverse
 descriere cantitativă/calitativă !!
 aspectul, culoarea, descrierea porţiunilor reprezentative
 secreţii recoltate pe tampon: PP poate să lipsească, să fie în

cantitate insuficientă etc.

rezultat preliminar
 PREPARATE MICROSCOPICE PROASPETE
 Sedimentul urinar
 Materii fecale/pacient cu diaree (dg. prezumtiv al diareei infectioase)
 Mobilitatea unor bacterii care au format colonii pe un mediu solid
 PP provenite din suspiciune de micoză superficială (sol. 10-20% KOH-glicerol)
 Preparat proaspat in SF: prezenţa Tr. vaginalis,
“ clue cells” asociate cu vaginoza bacteriana
 T. pallidum în serozitate
 Aspectul/identificarea fungilor filamentoşi
LEVURI IN PREPARAT PROASPAT CU KOH 10%

Imagine atlas
 PREPARATE MICROSCOPICE FIXATE ŞI
COLORATE

-lama microscopică cu material microbian* etalat pe suprafaţa sa.

Etapele realizării preparatelor permanente (frotiuri)

Etalare - dispersarea cât mai omogenă a probei pe o suprafaţă care să

cuprindă centrul lamei microscopice şi să nu atingă marginile acesteia.

Uscare - frotiului la temperatura camerei

Fixare termica/chimica
 denaturarea proteinelor microbiene care determină moartea
microorganismelor,
 aderarea microorganismelor la suprafaţa lamei
 creşterea afinităţii materialului biologic pentru coloranţi

Colorare
 Coloratia albastru de metilen

 Coloratie Giemsa

 Coloratia Gram
 Coloratie taxonomica
 Separare în organisme Gram pozitive (G +) şi Gram negative (G-).
 Diferenţierea pe baza coloratiei Gram nu este aplicabilă altor microorganisme (ex.
levuri, protozoare).

 Coloratie Ziehl Neelsen

 Coloratia negativa (ex. cu tus de India) (evidentierea capsulei)

 Coloratie pentru spori

 Coloratie Papanicolau

 Alte coloratii pt. levuri s.a.

• etichetare corecta:
Identitatea produsului;
Concentratia;
Conditiile de pastrare;
Date privind prepararea;
Date privind valabilitatea/perioada de pastrare recomandata;

• testarea valabilitatii si eficientei colorantilor:

De fiecare data cand se prepara un lot nou de solutie de lucru;
Periodicitate - in fiecare saptamana (etapa critica ptr. Coloratia Ziehl Neelsen la rece);
 pentru coloratia Gram – frotiu mixt Staphylococcus aureus si Escherichia coli.

•colorantii si reactivii se arunca atunci cand:

A fost atinsa data de expirare;
Apar semne de deteriorare: precipitate, modificari de culoare, modificarea turbiditatii.
 PREPARATE MICROSCOPICE FIXATE ŞI
COLORATE

 2-3 froturi, iniţial 40X, apoi imersie

 Coloraţia cu albastru de metilen
 lama uscată şi fixată se acoperă cu soluţie albastru de metilen, pentru 3-4
minute, se spală cu apă de la robinet, se usucă şi se examinează
 vizualizarea celulelor inflamatorii şi a microorganismelor

“Clue cells”
Gardnerella vaginalis

PMN si coci/cocobacili in
Frotiu din saliva LCR
 Frotiu din cavitatea bucala, coloratie Albastru de metilen (1000x)
COLORATIA ALBASTRU DE METILEN/GRAM

Coci intraleucocitar
 Tus de India

 Coloratie cu tus de India (1000x). Celule de Klebsiella pneumoniae - capsula este

zona clara din jurul celulelor.
 COLORATIA ZIEHL NEELSEN

 Scop – evidentierea microorganismelor acido-alcoolo-rezistente

(AAR) prin solubilizarea peretelui bacterian odata cu cresterea
temperaturii, facilitand penetrarea colorantului.
 BAAR apartind genului Mycobacterium tuberculosis, avium, lepreae.

 BAAR apar rosii pe fond albastru, necapsulati, nesporulati.

 Principiu: rezistenta Mycobacteriilor la decolorarea cu acizi minerali

diluati si alcool, dupa colorare cu fucsina fenicata Ziehl datorita
structurii peretelui celular bogat in acid micolic (ceara D)
BAAR IN SPUTA
 PREPARATE MICROSCOPICE FIXATE ŞI
COLORATE
 Coloraţia Gram
 din produs patologic
 din leziuni
 din cavităţi închise

 sterile: urină (rinichi, vezica), lichide biologice, spută, lavaje

 cu microbiotă specifică: aspirate, drenaje ale cavităţilor

 din culturi
 pe mediul solid
 în mediul lichid
 COLORAŢIA GRAM
 diferenţierea pe baza coloratiei Gram nu este aplicabilă altor
microorganisme (ex. levuri, protozoare)
 permite triajul de calitate al unei probe
 validare specimen
 vizualizează celule inflamatorii, bacterii Gram pozitive/
negative, levuri, alte tipuri de celule, mucus, detritus etc.
 poate diferenţia contaminări/colonizări de infecţii
(interpretare microscopică vs. cultură vs. context clinic)
 poate evidenţia prezumtiv prezenţa bacteriilor anaerobe
 permite selectarea mediilor de cultură adecvate
 nu prezintă criterii de interpretare cantitativă a frotiurilor (excepţie
sputa şi secreţia vaginală)
 COLORATIA GRAM

 Citire/interpretare
 Se examineaza frotiul colorat cu ulei de imersie
(obiective 10x, 20x, 40x, 100x)

Oculare obiective
(putere de
marire 10)

Puterea campului: ocular

(10) x obiectiv

Se specifica campul de
examinare (ex.c/40x= putere
de marire 400)
 COLORATIA GRAM- PROCEDURA

A. Pregătirea lamelor din produse patologice sau

plăci de cultură:
1. Etichetaţi lamele pe marginea mată, cu un creion.
2. Se indica sursa de probă.
3. Se pune o picătură de ser fiziologic, dupa caz (utilizând o pipetă
sterilă sau ansa bacteriologica)
4. Se etaleaza o ansa de produs biologic recoltat, in strat subtire pe
lama. Bacteriile etalate din culturi se emulsionează usor.
5. Se usuca lama spontan.
6. Se fixeaza frotiul prin trecerea rapid prin flacăra unui arzător, de
trei ori (încălzeşte aproximativ 5 - 10 secunde). Nu trebuie
supraîncălzit -modificari in morfologia şi caracteristicile tinctoriale
ale microorganismelor. Temperatura lamei ar trebui să fie
tolerabila pentru pielea de pe dosul mainii. Se lasa lamele să se
răcească complet.
 COLORAŢII UTILIZATE ÎN BACTERIOLOGIE

 Coloraţia Gram- etape

 lama uscată şi fixată se acoperă cu soluţie cristal violet, pentru circa 2
minute (coloratie primara)

 se inlatura colorantul (apă de la robinet); se adaugă lugol (iod in

iodura de potasiu=fixator de colorant) 4 minute

 se îndepărtează lugolul şi se adaugă alcool-acetonă (3:1) câteva

secunde: se spală cu apă din abundenţă, se elimina excesul de apa

 se adaugă fucsina diluată 1/10 (colorant de contrast), pentru 1 minut;

se spală frotiul, se usucă spontan şi se examinează la microscop.
 reacţia Gram, împreună cu morfologia, dispoziţia, şi mărimea

celulelor bacteriene: identificare prezumptivă.

1. Se examineaza frotiul colorat cu ulei de imersie
obiectiv (100x). Se urmaresc zonele mai bine etalate
(mai subtiri).

2. Microorganismele Gram pozitive sunt colorate in violet

sau purpuriu, în timp ce cele Gram negative sunt de
culoare roz sau roşie. Comparaţi aceste reacţii cu lamele
de control.

3. Se descriu bacteriile observate (afinitate tinctoriala,

morfologie, asezare, marime).
Violet de
gentiana Lugol
Safranina

Safranina
Violet de Lugol
gentiana
Complex
macromolecular
stabilizat

Bact. Gram pozitive

Bact. Gram negative
(Bact. Gram limita)
(Bact. Garm variabile)

Complex macromolecular
Destabilizarea complexului
macromolecular
Coloratia Gram
 Coloratia Gram/ frotiuri din cultura
(demonstrative)

Bacili Gram negativi

Bacili Gram negativi
(BGN)
(BGN)

Coci Gram negativi

(CGN)
 COLORATIA GRAM/ FROTIURI DIN CULTURA
(DEMONSTRATIVE)

CGP lanturi

Celule levurice

Coci Gram pozitivi

(CGP) gramezi

Actinomyces sp.
 COLORATIA GRAM/ FROTIURI DIN CULTURA
(DEMONSTRATIVE)

Bacili Gram variabili BGN si CGP

Bacili Gram limita

 EXAMENUL MICROSCOPIC

• prelevate normal sterile

morfologie bacteriana caracteristica = orientare rapida
ex. LCR – Str. pneumoniae, N. meningitidis, H. influenzae

• prelevate plurimicrobiene
•aprecierea starii de disbioza sau eubioza
Ex. asociatia fuso-spirochetiana -angina Vincent

• Descriere:
• Celule inflamatorii –apreciere calitativa/cantitativa a nr., descriere (intregi, degradate, detritus
celular)
• Tipul morfologic observat (Gram)- aranjare, numar
• Alte elemente

Comunicare rezultat frotiu!

Raport preliminar!
 DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECŢIOASE PRIN
EXAMINAREA DIRECTĂ A PRODUSELOR
PATOLOGICE

Specimenul Boala Coloraţia Caracteristici

examinat suspectată utilizată

Probe de la nivel Faringite acute, Nu se efectuează -

orofaringian epiglotite frotiu*
/ rutină

Ulceraţii - Angina Vincent Gram Frotiu din leziune:

orofaringiene - Candidoza -asociatie fuso-
orofaringiană spirilară
-leucocite şi levuri
Secreţii nazale
- rutină - portaj - -
- secreţie purulentă - sinuzită Gram - BGN, CGP,
anaerobi etc
Specimenul Boala Coloraţia Caracteristici
examinat suspectată utilizată
Spută, aspirat Pneumonie bact. Gram Diverse tipuri bacteriene
traheal, lavaj BAAR
Tuberculoză Ziehl-Neelsen Levuri, hife, pseudohife,
bronşic Micoză pulmonară Gram micelii

Plăgi cutanate sau Celulită Gram CGP; diverse

drenaje profunde Mycetoame Gram, ZN modif. BGP ramificaţi,
din ţesuturile filamentoşi
subcutanate BGP (sugestiv C.
Gangrena gazoasă Gram
perfringes)
Ulcere cutanate Gram Microbiotă mixtă

LCR Meningită Gram CGP lanceolaţi, CGN

bacteriană (N. meningitidis),
BGP, BGN pleomorfi
etc
Celule levurice
Tuş de India capsulate
Urină Infecţie bacteriană Gram Diverse tipuri bact.
/micotică Levuri inmugurite/
pseudohife
•contaminare orofaringiana – sputa fara
semnificatie clinica
•CEP>25/C20X, rare PMN (sub 10 PMN pentru 1
celula epiteliala)
 Frotiuri din sputa, colorate Gram

bacili Gram negativi

intra si pericelular
(Haemophilus
influenzae );

coci Gram pozitivi in levuri

diplo si lanturi scurte
(Streptococcus
pneumoniae)
Frotiu Gram-sputa/C20x

pseudomicelii si celule levurice

pseudomicelii si celulue levurice in

microcolonii
• trame de mucus,
•CI (celule inflamatorii) tip
PMN>25/C100X, mucus abundent,
•BGN in gramezi CI>25/C20x,
CEP 10-25/C20x

•PMN dezagregate,
•mucus,
•cocobacili Gram neg.
Frotiu Gram-sputa/C100x

•detritus celular,
•PMN dezagregate,
• numerosi CGP diplo.

•CGP gramezi
 Frotiu Gram-sputa/C100x

•trame bogate de mucus,

•PMN dezagragate,
•numerosi bacili Gram negativi mici, in
virf de ac.

•PMN degradate,
•detritus celular,
•mucus,
•numerosi bacili Gram negativi mici, in
gramezi si in “bancuri de peste”
 2. Frotiu Gram din lavaj bronsic

• forme filamentoase de bacili gram pozitivi ramificati; frecvente PMN -

Actinomices spp.
 2. Frotiu Gram din lavaj bronsic

 Frotiu Ziehl Neelsen din lavaj bronsic care evidentiaza PMN si

bacili incurbati, care in cultura s-au dovedit a fi Mycobacterium
tuberculosis.
 2. Frotiu Gram din lavaj bronsic

 Frotiu Ziehl Neelsen din lavaj bronsic care evidentiaza elemente

inflamatorii si forme bacteriene filamentoase, care in cultura s-au
dovedit a fi Nocardia spp.
 Sputa

 Frotiu colorat Ziehl –Neelsen

dintr-o sputa care evidentiaza
prezenta de bacili ramificati sub
forma filamentoasa dispusi
pericelular (In cultura s-au
dovedit a fi Actinomices spp).
Coloratiie Gram- Candida spp. Albastru de metilen - Aspergillus
Forma dimorfica (hife si levuri) spp. hife cu conidii cu conidiofori
(X400) (X400)
 2. Secretii vaginale

•Frotiu Gram, care permite aprecieri cantitative sau calitative ale microbiotei vaginale
•Examenul secretiei vaginale are loc numai in conditiile existentei unei secretii alta decat
normala;
•Pentru diagnosticul de vaginita cu Trichomonas, se executa rapid examen extemporaneu
lama-lamela - forma si miscari caracteristice - protozoarele isi pierd mobilitatea pe
tamponul de vata.

Studiul microbiotei vaginale: scor de la I la

IV:
 scor I – microbiota echilibrata;
 scor II, III – dezechilibrul microbiotei cu
bacili prezenti;
 scor IV – microbiota complet substituita
in favoarea anaerobilor sau Gardnerella
vaginalis, lactobacili absenti.

Fig 7.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Gram. Aspect microscopic

normal.
 Secretii vaginale

Microbiota vaginala normala:

 celule epiteliale cu un număr
semnificativ de Lactobacillus spp.,
 frotiu lipsit de bacterii gram negative;
Fara infiltrat infalamator (× 1000).
 Secretii vaginale

Frotiu secreţie vaginală –aspect normal, celule epiteliale,

bacili Gram-pozitivi
COLORATIE GRAM –FROTIU DIN PRODUS
 Stanga- Bacilli Doederlein in secretie vaginala la o gravida (sectiune prin parafina, Gram).•
 Dreapta- Lactobacillus pe suprafata uneii celule squamoase. Reprezinta microbiota
normala si nu o stare patologica
 Secretii vaginale
Vaginita
•relativ frecvente celule
epiteliale superficiale,
•relativ rar lactobacili, fără
forme alungite,
•frecvente leucocite (40x).
Vaginoza
•rare celule epiteliale superficiale,
•absenţi lactobacili,
• absenta/prezenta PMN
•Microbiotă substituita (obiectiv
imersie 100x).
Secretii vaginale
Vaginoza bacteriana

 prezenta de “clue cells”;

 frecventa microbiota cocobacilara Gram variabila
(Gardnerella vaginalis – like);
Lactobacili absenti
Reactie inflamatorie absenta

Coci Gram pozitivi pe un

frotiu de secreţie vaginală
colorat Gram
 Secretii vaginale

Vaginoza bacteriana

Fig 9.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Gram. Aspect tipic de

vaginoză bacteriană. Se remarcă coexistenţa reacţiei
inflamatorii(frecvente PMN)

Fig 10.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Gram. Aspect tipic de

vaginoză bacteriană. Se remarcă frecvenţi bacili încurbaţi Gram
negativi (Mobiluncus spp.)
82
 3. Secretii vaginale

Vaginoza bacteriana

Fig 13.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Gram. Aspect de vaginoză

bacteriană. Se remarcă existenţa de levuri cu pseudohife. 83
Secretii vaginale

Vaginoza

“clue cells” – coloratie Gram

 Secretii vaginale

Vaginoza

Fig 11.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Giemsa. Aspect tipic de

Fig 12.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Giemsa. Aspect tipic de
vaginoză bacteriană. Se remarcă coexistenţa de Thricomonas
vaginoză bacteriană. Reacţie inflamatorie şi prezenţa de
vaginalis.
Thricomonas vaginalis.
Vaginoza

Asociere Candida albicans si Gardnerella

vaginalis- pe un frotiu de secreţie vaginală
colorat Gram
“CLUE CELLS”
 Celule care arată lărgirea uşoară a nucleilor ​cu citoplasma
densă acoperite de coccobacilli Gardnerella vaginalis. Coloratii:
Gram (Stanga) şi Giemsa (Dreapta)( MO × 600).
“CLUE CELLS”
Mobiluncus sp. Bacili in forma de semiluna sau curbe, Gram-pozitivi,
raspanditi printre si pe suprafata epiteliului scuamos. (MO X 100).
COLORATIE GRAM –FROTIU DIN PRODUS

 Coloratia Gram- Forme levurice si filamentoase de

Candida spp. in secretia vaginala (MO X100).
 Secretie uretrala
• Uretrita negonocica- Frotiu Gram
din secretie uretrala cu >5 PMN
/camp (X1000)

Gonoreea- Frotiu Gram- diplococci Gram-negativi,

intracelular in secretie uretrala la un pacient cu N.
gonorrhoeae – valoare de diagnostic.