1.

Selectați investigațiile care sunt incluse în spectrul diagnosticului clinic de laborator:

 biochimie clinică,
 hematologie clinică,
 citologie,
 imunologie,
 microbiologie,
 micologie,
 parazitologie,
 toxicologie clinică

a) biochimice
b) microbiologice
c) ultrasonografice
d) imunologice
e) molecular-biologice

2. Cu ce scop sunt indicate analizele de laborator?

 Stabilirea diagnosticului,
 Monitorizarea evoluției,
 Prognosticul maladiilor,
 Estimarea eficacităţii tratamentului și controlului terapiei medicamentoase (efecte
 secundare),
 Profilaxia patologiilor (screening).

a) pentru a identifica persoanele bolnave în populația generală (screening)

b) pentru a stabili diagnosticul unei persoane bolnave
c) pentru a preveni infectarea persoanei sănătoase cu un agent infecțios
d) pentru a monitoriza evoluția bolii
e) pentru a monitoriza eficiența tratamentului și posibilele efecte adverse ale medicamentelor

3. Ce poate fi stabilit în cazul utilizării metodelor de laborator cu scop diagnostic?

 Testele unice, izolate, nu sunt suficiente pentru a pune un diagnostic, cu excepția unor boli ereditare.
 Un set de teste specifice este de obicei necesar pentru a face un diagnostic.
 O singură testare a unui anumit marker de laborator poate să nu fie suficient pentru a face un diagnostic
- măsurătorile repetate pot confirma sau infirma diagnosticul suspectat.
4. Care este utilitatea metodelor biochimice de laborator în monitorizarea tratamentului?
 Pentru a se asigura că medicamentul se află în intervalul terapeutic. De exemplu, la pacienții care iau
litiu, concentrația serică de litiu este monitorizată deoarece determină efectul clinic.
 Detectarea semnelor precoce ale efectelor secundare ale tratamentului. De exemplu, hemoleucograma
completă la pacienții care iau clozapină (Clozapinum) d-ce medicamentul provoacă eozinofilie,
granulocitopenie până la agranulocitoză, leucopenie și trombocitopenie.
 Pentru a monitoriza sau prezice răspunsul la tratament. De exemplu, evaluarea indicelui de
protrombină la pacienții care iau warfarină sau monitorizarea uratului seric la pacienții care iau
alopurinol.
 5. Selectați factorii nemodificabili asociați pacientului ce pot influența rezultatele analizelor de laborator:
sex, vârstă, etnie, sarcină etc.
6. Selectați responsabilitățile medicului curant la etapa pre-analitică a diagnosticului biochimic de laborator
ce asigură calitatea rezultatelor analizelor:
 Selectarea şi solicitarea investigaţiei de laborator;
 Alegerea termenilor optimali pentru efectuarea investigaţiei;
 Pregătirea pacientului către recoltarea probei biologice;
 Recoltarea adecvată a probei biologice;
 Prelucrarea primară a probei, transportul şi păstrarea ei
a) examinarea clinică și instrumentală minuțioasă a pacientului
b) identificarea spectrului de investigații necesare pentru stabilirea diagnosticului corect
c) informarea completă a pacientului referitor la pregătirea pentru investigație
d) obținerea acordului informat al pacientului pentru investigația de laborator
e) completarea buletinului de solicitare a analizelor de laborator

7. Ce date trebuie incluse obligator în buletinul de solicitare a analizei biochimice de laborator?

Clinica/salonul emitentă
Laborator solicitat
Nume / Prenume / vârsta bolnavului
C.N.P.
Nr. FO. (număr contrat cu CJAS pentru Lab. Policlinica)
Diagnostic la internare
Tipul lichidului / probei biologice (sânge, urină, lcr, lichid de puncţie..., spută)
Analize solicitate
Data recoltării (şi ora în cazul testelor solicitate de urgenţă şi a celor bacteriologice)
Semnătura şi parafa medicului solicitant (ştampila rotundă a cabinetului, pentru Lab. Policlin.)
Numele persoanei care a recoltat proba biologică
Ora/minutul sosirii în laborator – se notează pentru probele cu caracter de urgenţă, de către
persoana de serviciu în laborator la departamentul “Primire probe biologice”, proba fiind
preluată de la curier
8. Ce activități trebuie realizate de medicul de laborator/specialistul cu studii medii la etapa preanalitică a
diagnosticului de laborator? ???
asistenta medicală de salon / ambulanţă / laborator policlinică: RECOLTARE sânge venos sau capilar
pentru determinări serologice, hematologice, de hemostază, frotiu periferic, determinări din urină, spută,
scaun

Asistenta de salon/ambulator anunţă bolnavul asupra:

momentului/locului recoltării
dietei precedente
tratamentului medicamentos care influenteaza determinarea
toaletei premergătoare anumitor recoltări (de ex. pentru exudat faringian, urocultură)

a) completarea formularului de trimitere la investigația de laborator

b) identificarea corectă a pacientului și completarea corespunzătoare a documentelor de prelevare a materialului
biologic
c) informarea pacientului cu privire la modul de colectare a materialului biologic, posibilele complicații și modul
de prevenire/management a riscurilor
d) obținerea acordului informat al pacientului pentru prelevarea materialului biologic
e) prelevarea corespunzătoare a materialului biologic, cu respectarea regulilor asepticii și antisepticii

9. Ce activități trebuie realizate de medicul de laborator la etapa preanalitică a diagnosticului de laborator?

???
10. Selectați greșelile în pregătirea pacientului pentru investigația de laborator:

a) pacientului nu a fost informat despre particularitățile alimentației anterior prelevării materialului biologic
b) pacientului nu a fost informat despre necesitatea respectării unor reguli cu privire la activitatea fizică anterior
prelevării materialului biologic
c) medicul nu a luat în considerare impactul medicației asupra rezultatelor investigațiilor de laborator și nu a
instruit corespunzător pacientul
d) medicul nu a informat pacientul despre procedura prelevării, prelucrării, stocării și transportului materialului
biologic
e) pacientul nu a fost informat cu privire la timpul prelevării materialului biologic

11. Selectați greșelile tipice ale procedurii de prelevare a sângelui:

 Depozitarea necorespunzătoare a eprubetelor
 Selectarea greșită a eprubetei
 Erori la aplicarea garoului (Aplicarea prelungită a garoului poate duce la valori fals crescute ale
enzimelor serice, proteinelor și substanțelor legate de proteine, inclusiv calciu, colesterol și
trigliceride, ca urmare a hemoconcentrației, deoarece apa plasmatică părăsește vena din cauza
contrapresiunii).
 Amestecarea insuficientă sau excesivă a eprubetei, agitare (spumă) și depozitare în poziție
orizontală
 Nu este respectată succesiunea corectă a eprubetelor (probelor) la colectarea a mai multor probe
12. Selectați factorii ce pot influența calitatea materialului biologic colectat:
Factori externi: timpul și temperatura, deschiderea eprubetei, anticoagulant, lumina, înghețare-dezghețare,
amestec după dezghețare
13. Selectați factorii ce pot influența calitatea materialului biologic colectat:
Cele mai frecvente cauze:
– Hemoliza
– Metabolismul celulelor sangvine
– Reacţiile chimice din ser/plasmă
– Acţiunea microorganismelor
– Evaporarea apei/sublimarea
– Procese osmotice
– Acţiunea luminii
– Difuzia gazelor
 14. Selectați erorile specifice etapei pre-analitice:

a) completarea eronată a datelor pacientului în fișa de analize (nume, prenume, an naștere, adresa domiciliului,
telefon) și a termenului de prelevare (data și timpul)
b) lipsa diagnosticului prezumtiv
c) absența datelor de identificare ale medicului care a solicitat analiza de laborator
d) utilizarea recipientului nepotrivit pentru colectarea eșantionului
e) tehnica de colectare greșită (aplicarea garoului, postura pacientului etc.)

15. Ce activități sunt specifice etapei analitice a diagnosticului de laborator?

 depozitarea și pregătirea probei pentru analiză
 calibrarea sistemului analitic (utilajului)
 măsurarea unui parametru de laborator într-o serie analitică: probe ale pacienților și materiale de
control
 evaluarea validității rezultatelor obținute
16. Din ce cauze laboratorul ar avea dreptul să respingă proba biologică?
-Fără etichetare (nu se poate identifica pacientul)
-Incoerență între analiza solicitată și eprubeta în care a fost colectat specimenul
-Nerespectarea termenilor și condițiilor de depozitare înainte de livrarea la laborator
-Prezența cheagurilor într-o eprubetă cu anticoagulant
-Uneori - hemoliză severă, icter, lipemie, cantitate insuficientă de material biologic
17. Care sunt acțiunile ce pot fi întreprinse de laborator în cazul cantității insuficiente de material biologic?
Dacă va fi primită o cantitate insuficientă de probă biologică uzuală (sânge, urină, materii fecale, etc.), se
va solicita repetarea recoltării, avându-se grijă să fie respectate regulile de recoltare cu volumul necesar
de probă.
Dacă specimenul nu este uşor de recoltat (LCR, lichid pleural, ascitic, etc.) medicul care a recoltat proba
va fi contactat şi se va stabili împreună cu acesta ce parametri vor fi testaţi, în funcție de necesitățile
pacientului și disponibilitatea materialului biologic
18. De ce hemoliza are impact negativ asupra rezutatelor analizelor de laborator ale sângelui?
Hemoliza poate determina creșteri false ale potasiului, magneziului, fierului, fosfaților, amoniului, LDH,
ALT, AST și proteinelor totale
19. Care sunt cauzele celor mai frecvente erori asociate efectuării analizei de laborator?
 Defecțiune a echipamentelor
 Analiza eșantionului greșit
 Interferență (endogenă și exogenă)
 Eroare nedetectată de controlul calității

a) este utilizat material biologic necorespunzător (hemolizat, lactescent, păstrat peste termenul acceptat și/sau în
condiții improprii etc.)
b) materialul biologic nu a fost sterilizat anterior efectuării analizei ????????????
c) materialul biologic a fost contaminat biologic, chimic sau microbiologic
d) reagenții utilizați nu corespund cerințelor de calitate (expirați, puritate insuficientă, păstrare
necorespunzătoare etc.)
e) nu a fost respectată tehnica executării analizei (succesiunea adăugării reagenților, cantitatea greșită de
reagenți, timpul, termenul și condițiile de incubare, măsurarea etc.)
 20. Care sunt cauzele celor mai frecvente erori asociate efectuării analizei de laborator?
 Defecțiune a echipamentelor
 Analiza eșantionului greșit
 Interferență (endogenă și exogenă)
 Eroare nedetectată de controlul calității
21. Ce greșeli sunt asociate etapei analitice a diagnosticului de laborator?

a) utilizarea utilajului standardizat

b) utilizarea calibratoarelor necorespunzătoare
c) numărul exagerat de repetări ale testului ????
d) lipsa procedurii de validare a rezultatelor sau validarea neconformă
e) buletin de rezultate cu date incomplete

22. Ce factori nu influențează calitatea reagenților preparați „în casă” (în laboratorul ce realizează analiza)?
???
23. Ce activități este obligat să întreprindă laboratorul în domeniul standardizării utilajelor de laborator?
 la instalare și înainte de utilizare să verifice performanța echipamentului,
 să elaboreze instructiuni de utilizare pentru fiecare echipament folosit, instructiunile de utilzare si
manualele sa fie accesibile,
 personalul sa fie instruit si autorizat,
 să documenteze modul de menținere și verificare a stării echipamentelor (etalonarea),
 să detina procedura documentata pentru calibrarea echipamentelor cu influenta asupra rezultatului
final.
24. Sensibilitatea și specificitatea testelor de laborator – selectați răspunsurile corecte:
Sensibilitatea relevă probabilitatea depistării unui rezultat pozitiv la o persoană bolnavă (rata rezultatelor
adevărat pozitive), iar specificitatea este probabilitatea unui rezultat negativ
la o persoană sănătoasă (rata rezultatelor adevărat-negative).
Un test cu sensibilitatea de 90% va da rezultate pozitive la 90% și rezultate negative la 10% dintre
persoanele testate bolnave, iar un test care are specificitatea de 90% va da rezultate negative la 90% și
rezultate pozitive la 10% dintre persoanele testate sănătoase
 sunt indicatori ai acurateței diagnostice a unui test.
 relevă capacitatea unui test de a determina prezența sau absența unei boli la o valoare de prag
selectată a rezultatului.
 nu sunt caracteristici fixe și sunt calculate pentru fiecare valoare de prag stabilită.
 limitele sunt reprezentate de valorile de referinţă
25. Sensibilitatea și specificitatea testelor de laborator – selectați răspunsurile corecte: (vezi 24)
26. Valorile/intervale de referinţă – selectați afirmațiile adevărate:
Valorile/intervale de referinţă reprezintă intervalul de valori în care sunt incluse 95% de rezultate ale
indivizilor sănătoși (“normali”), iar 2,5% dintre persoanele care nu sunt bolnave vor avea rezultate de
laborator sub intervalul de referință și 2,5% dintre indivizii sănătoși vor avea rezultate de laborator peste
intervalul de referință. Atfel, valorile/intervalele de referință includ valori minime și maxime admisibile
ale unui test ce permite a face diferența între sănătate și boală.
 În cazul unor markeri, valoarea/intervalul de referința este definit ca „mai mic decât” sau „mai mare decât”
o anumită valoare sau ca o țină necesar de a fi atinsă ce nu este legată direct cu regula a 95%
27. Ce factori vor determina erori ale deciziei medicului clinician la etapa post-analitică a diagnosticului de
laborator?
Ce depind de laborator
 Validarea greșită a datelor de analiză
 Neraportarea rezultatelor/transferul rezultatelor către destinatarul greșit
 Introducerea incorectă a datelor și eroarea la înscrierea manuală a datelor
 Eșec/întârziere în raportarea valorilor critice pentru viața pacientului
Ce depind de medicul clinician
 Răspuns întârziat/Fără răspuns la raportul de laborator
 Interpretare greșită
 Plan de monitorizare inadecvat
 Neprogramarea unei consultații necesare

a) buletinul cu rezultatele analizei conține informație excesivă și inutilă (spcimenul utilizat și starea lui, metoda,
valorile de referință, comentariile medicului de laborator etc.)
b) medicul nu cunoaște specificitatea și sensibilitatea metodei
c) medicul nu cunoaște factorii de interferență a analizei de laborator
d) medicul nu a fost informat de laborator cu privire la depistarea valorilor critice ale indicilor dozați
e) rezultatele au fost eliberate pacientului și au fost prezentate medicului tardiv pentru luarea deciziei

28. Ce factori fiziologici trebuie luați în considerare la evaluarea rezultatelor analizelor de laborator?

a) vârsta și sexul pacientului

b) masa corporală și activitatea profesională
c) ritmurile circadiene
d) gravitatea maladiei
e) stadiul maladiei (acutizare/remisie)

29. Selectați proteinele pozitive de fază acută:

α1-antitripsina
α1-glicoproteina acidă
Feritina
α2-macroglobulina
Haptoglobina
Hepcidina
Fibrinogenul
Proteina C reactivă
Imunoglobulinele

Proteinele negative de fază acută

Albumina
Prealbumina
Transferina
 Antitrombina

a) Albumina
b) Proteina C-reactivă
c) Haptoglobina
d) Transferina
e) Fibrinogenul

30. Care din următoarea funcție este îndeplinită de haptoglobină?

leagă hemoglobina liberă
31. Selectați funcțiile ceruloplasminei:
 transportă 70% din Cu seric total;
 fero-xidază (oxideaza Fe2+ => Fe3+), reacție ce precede încorporarea Fe în apotransferină;
 implicată în metabolismul aminelor biogene (oxidarea hidroxitriptaminei);
 rol antioxidant, intervine în procesele de sinteză a citocromoxidazei
32. Selectați substanțele azotate neproteice:
 Azot neproteic
 Uree
 Acid uric
 Creatina
 Creatinina
33. Selectați cauzele hiperproteinemiei relative:
sindroame de hemoconcentrație ( deshidratări, vome, diaree)
34. Selectați cauzele hipoproteinemiei absolute:
 aport scăzut (malnutriție, vegetarieni);
 scăderea absorbției intestinale (boli inflamatorii intestinale);
 scăderea sintezei (insuficiență hepatică), pierderi proteice (sindrom nefrotic, enteropatii);
 sechestrare proteică (ascită, ocluzie intestinală);
 hipercatabolism proteic ( hipertiroidism sever, tuberculoză, neoplazii);
35. Care din următoarele proteine plasmatice fixează fierul și îl transportă la țesuturi?
Transferina
36. Următorii componenți plasmatici sunt legați și transportați de către albumine, cu excepția:
Albuminele leagă și transportă componenți plasmatici (bilirubina, acizi grași liberi, vitamine
liposolubile, acid uric, Ca2), unii hormoni steroizi (cortizol, estrogen), pentru hormonii tiroidieni
(tiroxina), pentru unele medicamente (aspirina, sulfonamide, penicilina).
37. Selectați izoenzimele fosfatazei alcaline:
Alcătuită din 6 izoenzime:
- Hepatobiliară (3 izoforme L1, L2, L3);
- Osoasă (2 izoforme B1 și B2, o altă izoformă osoasă B1x, a fost descoperită în serul pacienților
hemodializați);
- Intestinală;
- Placentară (formă tranzitorie în cursul sarcinii);
- Izoenzima Regan (↑ cancerul mamar, plămâni, colon și ovare)
- Izoenzima Nagao (↑ carcinomul metastatic al suprafețelor pleurale și în adenocarcinom pancreatic și
ductului biliar);
 38. Care din următoarele proteine nu este proteină de fază acută?
39. Selectați patologia însoțită de nivel scăzut de ceruloplasmina plasmatică:
Boala Wilson
40. Care din următoarele proteine plasmatice sunt sintetizate de către ficat?
Enzime secretorii - factorii coagulării, lecitin colesterol acil transferaza (LCAT), colinesteraza,
ceruloplasmina, renina
Hepcidina, fibrinogen, proteina C reactiva, transferina
41. Care este funcția α1-antitripsinei?
inhibitor natural al proteazelor (inhibă tripsina, chimotripsina, kalecreina, protrombina, plasmina, elastaza,
colagenaza etc.)

a) Inhibitor natural al proteazelor

b) Inhiba elastaza eliberată de polimorfonuclearele neutrofile
c) Este o glicoproteină
d) Este o metaloproteină
e) Deficitul de α1-antitripsină determină dezvoltarea emfizemului pulmonar.

42. Un pacient internat cu dureri osoase, ulterior este diagnosticat cu mielom multiplu. Selectați fracția
proteică care va fi cea mai elevată la electroforeza proteinelor serice:

- un spike ascuțit în domeniul gama;

- dacă se produc doar lanţuri uşoare ale Ig, acestea se vor excreta şi în urină sub forma proteinelor Bence-Jones;

43. Selectați patologiile însoțite de nivel scăzut de ceruloplasmină:

Valori scăzute: deficit genetic (Boala Wilson) și deficit dobândit: deficit de aport (malnutriție), deficit de
absorbție (enteropatii), deficit de sinteză (insuficiența hepatică), pierderi de proteine (sindrom nefrotic)
44. Selectați patologiile însoțite de nivel scăzut de α1-antitripsină:
- insuficiență hepatică;
- sindrom nefrotic, enteropatii;
- consum crescut, în contextul excesului de proteaze (CID)
45. Selectați afirmațiile corecte referitor la hepcidină:

 Hormon peptidic produs de ficat;

 Alcătuită din 25 de AA, opt resturi de cisteină;

 Modulator negativ al nivelului de fier în organism;

 ↓ absorbția și eliberarea Fe din macrofage prin inactivarea feroportinei;

 Gena hepcidinei activată transcripțional;

 Activarea genei hepcidinei prin Il-6, eliberată în timpul inflamației, apariția anemiei;

 Anemia, hipoxia și depozitele sărăcite de fier, inhibă sinteza hepcidinei, favorizează absorbția fierului.
46. Selectați modelul proteic caracteristic pentru ciroza hepatică:

 stadiul final al hepatopatiilor cronice;

  evoluează cu fibroză, necroză hepatocitară,
 noduli de regenerare;
 ↓ concentrația plasmatică de albumină;
 ↑ β și γ-globulinele, mai ales a imunoglobulinelor IgG, M şi A , (contopirea vârfurilor β şi γ pe ELFO
determină apariţia „domului cirotic”);

47. Selectați afirmația corectă referitor la ceruloplasmină:

Ceruloplasmina (cupru-oxidază sau fero-oxidază)
• Metaloglicoproteină ce conține cupru;
• Sintetizată hepatic sub formă de apoceruloplasmină (cînd ionii de Cu sunt atașați devine ceruloplasmină);
• Moleculă de ceruloplasmină este un octamer și poate lega 8 ioni de Cu.
• Masa moleculară 132,000 Da ;

Rol:- transportă 70% din Cu seric total;

- fero-xidază (oxideaza Fe2+ => Fe3+), reacție ce precede încorporarea Fe în apotransferină;
- implicată în metabolismul aminelor biogene (oxidarea hidroxitriptaminei);
- rol antioxidant, intervine în procesele de sinteză a citocromoxidazei;

48. Selectați afirmațiile corecte referior la α2-macroglobulina:

 Cea mai mare proteină plasmatică nonimunoglobulinică;
 Masa moleculară 725,000 Da;
 Sinteza hepatică;
 Inhibitor natural al proteazelor cu spectru larg, putînd inactiva aproape tipurile de serin, tiol, metal și
carboxil proteaze;
 Valori crescute
- inflamații acute/inflamații cronice acutizare (proteină pozitivă de fază acută);
- sindromul nefrotic, crește > 10 ori (greutate moleculara mare si nu se pierde la nivel renal);
 Valori scăzute
- insuficiența hepatică;
 Implicată in boala Alzeimer pe baza abilității sale de a media clearance-ul și degradarea β-amiloidului.

49. Selectați proteinele negative de fază acută:

 Albumina
 Prealbumina
 Transferina
 Antitrombina
50. La electroforeza proteinelor plasmatice, banda pentru transferină se găsește în zona:
Zona β globuline
 51. Selectați rolul proteinei C-reactive:

- clearance-ul detritusurilor celulare;

- opsonizare (se leagă de fagocite şi accelerează fagocitarea antigenelor şi microorganismelor);
- activarea complementului pe calea clasică;

52. Selectați afirmațiile corecte referitor la absorbția fierului:

 Hepcidina - modulator negativ al fierului în organism
↑[Fe] = ↑Hepcidină = ↓Ferroportin = ↓Absorbția Fe
↓[Fe] = ↓Hepcidină = ↑Ferroportin = ↑Absorbția Fe
 ↑[Fe] = > ↓sinteza de apoferitină din celulele mucoasei duodenale => Fe nu va fi fixat în celule sub
formă de feritină => transferat în plasmă.
 Supraincărcarea cu Fe => ↑apoferitina, fixează Fe în eneterocite (eliminat prin fecale).

53. Selectați afirmațiile corecte referitor la α-amilază:

2 forme izoenzimatice: salivară și pancreatică;
hidrolizează amidonul, glicogenul, poli și oligozaharidele;
Se găsește în salivă, pancreas, suc duodenal, ficat, intestin subțire;
↑ pancreatită acută, ulcerul duodenal penetrant în pancreas, ocluziile intestinale, infarctul mezenteric, colecistită
acută, administrarea de opiacee, patologii renale,
Eliminarea renală ↑patologii renale;
Valorile anormal ↑ ale acestei enzime tind să revină la normal deja în ziua a doua de la debutul fenomenelor acute
și doar în cazuri rare persistă mai mult de 72 de ore;
Valoarea diagnostică a determinărilor de α-amilază este limitată;
54. Selectați enzima, a cărei activitate serică crește la 4-8 ore după infarctul miocardic acut:
CK-MB
55. Selectați izoenzimele creatin kinazei (CK) specifice atât pentru miocard cât și mușchii striați:
 CK-MM
CK-MB
56. Selectați afirmațiile corecte privitor la LDH:
 Oxidoreductază, participă la glicoliza anaerobă, catalizând reacția reversibilă de conversie a acidului
lactic în acid piruvic;
 Enzimă citoplasmatică prezentă în toate celule organismului.
 LDH este un tetramer alcătuit din două subunități peptidice H (tip miocardic) și două subunități peptidice
tip M (tip muscular scheletic)
 Izoenzimele LDH1 si LDH2 sunt mai pentru infarct miocardic
57. Selectați markerul plasmatic care revine la valoare inițială peste 24 de ore după infarct miocardic acut:
Mioglobina
58. Selectați enzimele indicatorii sangvine:
 lactat DH
 aldolaza
 glutamat DH
 β-glucoronidaza
59. Cea mai înaltă activitate a ALAT se depistează în celulele:
Hepatocite
60. Selectați stările însoțite de creşterea activităţii ɣ-glutamil transferazei (ɣ-GT):
colestază,
hepatopatii (marker de boală hepatobiliară – alături de fosfataza alcalina, 5’nucleotidaza),
alcoolism,
pancreatită,
cancer de prostată,
tratament cu fenobarbital,
anticonvulsivante (inducție hepatică microzomală)
este folosită pentru a diagnostica alcoolismul cronic și în mod special ocult
61. Selectați enzima activitatea căreia în ser crește în afectarea cardiomiocitelor:
ASAT 1
62. Selectați enzime secretorii sangvine:
 factorii coagulării,
 lecitin colesterol acil transferaza (LCAT),
 colinesteraza,
 ceruloplasmina,
 renina
63. Selectați enzimele excretorii sangvine:
 amilaza,
 lipaza,
 tripsina
64. Care enzimă este marker al patologiei epiteliului tubular renal?
Lipaza?????????????
65. Activitatea serică a cărei enzime din cele enumerate se micşorează în hepatitele cornice?

Alat????????
 66. Dozarea activității căror enzime este utilă în diagnosticul diferenţiat al icterelor?
Bilirubina indirectă
Bilirubina directă
67. Selectați enzimele indicatorii ale afectării celulare:
în citoplasmă (lactat DH, aldolaza),
în mitocondrii (glutamat DH),
în lizosomi (β-glucoronidaza)
68. La un pacient cu acces de dureri retrosternale și în porțiunea superioară a abdomenului s-a depistat
creşterea activităţii următoarelor enzime serice: creatin kinaza (CK) > ASAT (aspartat aminotransferaza)
> ALAT (alat aminotransferaza). Care este diagnosticul prezumtiv?
Infarct miocardic acut
69. La un pacient cu acces de dureri retrosternale și în porțiunea superioară a abdomenului s-a depistat
creșterea activității următoarelor enzime serice: lipaza > amilaza. Care este diagnosticul prezumtiv?
Ulcer perforat*????
Ileus
Infarct mezenteric
Colecistită
70. La un pacient cu acces de dureri abdominale s-a depistat creșterea activității următoarelor enzime serice:
ALAT (alat aminotransferaza) > ɣ-GT (ɣ-glutamil transferaza) > ASAT (aspartat aminotransferaza). Care
este diagnosticul prezumtiv?
Alcoolism cronic
71. Selectați enzima/enzimele determinarea activității căreia/cărora este oportună în diagnosticul icterului
posthepatic:
 bilirubina serica (totala, directa si indirecta),
 enzimele hepatice (AST, ALT),
 albumina serica,
 fosfataza alcalina,
 gamaglutamiltranspeptidaza (GGT)
72. 2.19. Selectați enzima determinarea activității căreia este oportună în cazul de suspecţie de afectarea
alcoolică a ficatului:
γ-Glutamiltranspeptidaza

a) Fosfataza alcalină serică

b) Transaminaza glutamică oxaloacetică serică
c) γ-GT serică
d) Fosfataza acidă serică
e) LDH serică

73. În ce cazuri crește activitatea ASAT în ser?

infarctul pulmonar
maladii hepatice
74. Selectați enzima activitatea căreia crește la 4-8 ore după infarctul miocardic acut?
CK-MB
75. Enzima ce indică afectarea mitocondriilor hepatice:
ASAT2
76. Activitatea LDH (lactat dehidrogenazei) este crescută în următoarele afecțiuni:
LDH-1 si LDH-5 sunt cel mai adesea utilizate pentru a indica patologie cardiacă sau hepatică

77. La colectarea sângelui activitatea enzimelor se poate modifica în dependenţă de:

78. La transportarea sângelui activitatea enzimelor poate să se modifice ca rezultat al:
79. La conservarea sângelui activitatea enzimelor poate să se modifice în rezultatul:
80. Selectați maladiile în care se atestă hipernatriemie:
diabet insipid
insuficiență renală
hemoragii
• diureză osmotică în diabetul zaharat
• excesul de diuretice tiazidice şi de ansă
• insuficienţă suprarenaliană cu deficit de aldosteron şi deficit de cortizol
81. Selectați maladiile în care se atestă hiponatriemie:
insuficienţă cardiacă
insuficienţă hepatică
insuficienţă renală oligurică
82. Selectați cauzele hiponatriemiei:
↓raționului alimentar bogate în Na
↓secreția aldosteronului
vomă
hemodiluție (Sindromul Parhon=↑ADH
diuretice
diaree
83. Cea mai înaltă concentraţie de K se conţine în:
intracelular
84. Selectați principalul ion, care determină transportul apei prin membrana celulară:
Na
85. Principalul ion, care determină transportul apei prin membrana celulară este:
Na
86. Selectați stările care se caracterizează prin hiperkaliemie:
 Anurie
 Leziuni tisulare
 Contractia musculara violentă
 Boala Addison - absența aldosteronului
  Diabet zaharat
87. Selectați stările care se caracterizează prin hipokaliemie:
Pierderi excesive (renale, gastrointestinale, piele)
Terapie diuretică (thiazide, diuretic de ansă).
Hiperaldosteronism, creșterea cortizolului.
Combustie, vomă, diaree.
INFLUX INTRACELULAR :
Administrarea insulinei (tratamentul diabetului, ketoacidozei)
Utilizarea agonistului β-adrenergic (e.g. albuterol drept bronchodilator în astm bronșic)
Administrarea preparatelor anabolice
Alcaloză.
88. Selectați stările care se caracterizează prin hipercalcemie:
Hiperplaziei familiale-celule principale: Hiperplazia care implică toate cele patru glande paratiroide (15% cazuri)
• Tumori
– Adenom solitar (80-85% cazuri)
– Adenoame multiple (2% cazuri)
– Carcinom paratiroidian (< 1% cazuri)
2. Malignitate
Cea mai importantă cauză pentru pacienții internați în spital
3. Alte cauze endocrine: Hipertiroidism, Hipotiroidism, Acromegalie, Insuficiență suprarenală acută
4. Boli granulomatoase: Tuberculoza, sarcoidoza, berilioza, coccidioidomicoza.
5. Supradozaj de vitamine: intoxicație cu vitamina A și hipervitaminoză D.
6. Hipercalcemie indusă de medicamente (iatrogenă): diuretice tiazidice, spironolactonă.
7. Diverse Alte cauze
• Hipercalcemie idiopatică a sugarului (sindromul William)
• Imobilizare prelungită
• Creșterea proteinelor serice
– Hiperalbuminemie – datorată hemoconcentrației
– Hiperglobulinemie – datorată mielomului multiplu
• Insuficiență renală: Insuficiență renală acută—faza diuretică, insuficiență renală cronică, transplant postrenal
89. Selectați stările care se caracterizează prin hipocalcemie și hipofosfatemie:
deficit de vit. D
90. Ce modificări ale calcemiei și calciuriei sunt depistate în hipervitaminoza D?
Sunt crescuți

a. Atât Ca seric cât și urinar sunt majorați

b. Ca seric este scăzut și calciu urinar ridicat
c. Ca seric este crescut, iar Ca urinar este normal
d. Atât Ca seric cât și urinar este scăzut
e. Nici una dintre cele de mai sus

91. Ce diagnostic prezumtiv poate sugera o creștere a calcemiei?

Hipertiroidism,
Hipotiroidism
92. Funcțiile ionilor în organism sunt cele enumerate cu excepția:
93. Selectați organele și țesuturile unde feritina se conţine preponderent:
sânge,
ficat,
splină,
măduvă osoasă
intestin (celule mucoasei)
94. Selectați substanța chimică care facilitează absorbţia Fe:
Acid ascorbic (vitamin C)
95. Selectați indicele seric al capacității totale de fixare a Fe:
Capacitatea totală de legare a fierului reprezintă o determinare indirectă a concentraţiei transferinei
= 200-400 mg/dl
96. Selectați afirmațiile corecte referitor la fier:
97. Referitor la calciu sunt corecte afirmațiile:
a. Difuzează ca un cation bivalent
b. Difuzează liber prin reticulul endoplasmatic al celulelor musculare
c. Poate exista în sânge sub formă ionică și, legat de proteine și complexat
d. Se găsește în concentrație mare în oase
e. Necesar ca cofactor în unele reacții
98. Selectați compusul care este sintetizat în rinichi și reglează absorbția Ca în intestin:
Glucocorticoizii: Diminuează transportul intestinal al calciului.
99. Selectați pigmentul care conțin Fe:
A. Hematoidină
b. Bilirubina
c. Hemosiderina
d. Urobilinogen
e. Nici una dintre cele de mai sus
100. Selectați modificările biochimice și simptomele clinice caracteristice bolii Wilson (degenerescență
hepatolenticulară):
a. Ciroză hepatică progresivă
b. Inel Kayser-Fleischer
c. Aminoacidurie
d. Excreția urinară de Cu este scăzută
e. Nivel scăzut de ceruloplasmină
101. Selectați afirmațiile corecte referitor la boala Wilson:
a. Cu plasmatic total scăzut
b. Cupru urinar crescut
c. Artrită
d. Aminoacidurie
e. Ceruloplasmină scăzută
102. Ceruloplasmina manifestă activitate de:
fero-oxidază serică, catalizează oxidarea Fe++ la Fe++++. Acest fapt ajută la încorporarea Fe în „transferină”
pentru a facilita mobilizarea și utilizarea Fe

a. feroxidază
b. reductază
c. ligază
d. transferază
e. hidrolază

103. Absența sau insuficiența cărei enzime conduce la albinism și cărunțirea părului:
Tirozinază – albinism
Catalaza, vit B12 – cărunțirea părului
104. Selectați enzimele ce conțin zinc:
• Superoxid dismutaza
• Carbanhidraza
• Leucin amino peptidaza (LAP): a sucului intestinal
• Carboxi peptidaza ‘A’: a sucului pancreatic.
Exemple de alte enzime care conțin Zn sunt:
• Alcool dehidrogenaza
• Retinin reductaza în retină
• Fosfataza alcalina
• Glutamat dehidrogenaza implicată în transdezaminare
• Lactat dehidrogenaza
• ADN și ARN polimerazele
• δ-ALA dehidrataza

A. Succinat dehidrogenaza
b. Anhidraza carbonică
c. Superoxid dismutaza mitocondrială
d. citocromoxidaza
e. Lactat dehidrogenaza.

105. Selectați funcțiile zincului:

1. Rol în activitatea enzimatică
2.Rolul în metabolismul vitaminei A: Zn++ stimulează eliberarea vitaminei A din ficat în sânge și astfel crește
nivelul plasmatic al acesteia și utilizarea ei în sinteza rodopsinei. În plus, metaloenzima „retinin reductaza” care
conține Zn++ participă la regenerarea rodopsinei în ochi în timpul adaptării la întuneric după expunerea la lumină.
3. Rolul în secreția de insulină: s-a constatat că conținutul de Zn al pancreasului scade în diabetul zaharat. Zn
participă la depozitarea și secreția insulinei.
4.Rolul în creștere și reproducere: Deficiența de Zn poate duce la „piticism” și „hipogonadism”. Deficitul de
Zn scade spermatogeneza la bărbați și ciclurile menstruale sunt perturbate la femei.
5. Rolul în vindecarea rănilor: deficitul de Zn diminuează vindecarea rănilor. Astfel, Zn joacă un rol vital în
vindecarea rănilor.
6. Rolul în biosinteza mononucleotidelor: S-a raportat că activitatea ribonucleazei este mai mare în deficiența
de Zn.
106. Alegeți preparatul care inhiba ireversibil ciclooxigenaza-1 (COX-1)
Aspirina
107. Selectați procesul în care tromboplastina tisulară activează factorul VII:
Timpul de protrombina??
108. Selectați factorul cu rol anticoagulant
Factorul V
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2974842/
109. Alegeți procesul prin care se activează formarea cheagului în urma contactului cu sticla
Proenzimele legate de suprafață includ FXII (factor Hageman), prekalicreină (factor Fletcher) și FXI. Aceste
proteine zimogeni sunt cunoscuți și ca sistem de contact deoarece FXII se activează automat atunci când este
asociat cu o suprafață încărcată negativ, cum ar fi un tub de sticlă și mai multe substanțe fiziologice. Fenomenul
de autoactivare al FXII permite efectuarea unui test de laborator usual, timpul de tromboplastină parțială activată
(APTT), care este utilizat pentru a evalua integritatea sistemului de coagulare
110. Selectați timpul necesar căii intrinseci
Timp de tromboplastină parțial activat (APTT)
111. Selectați timpul necesar căii extrinseci
Timpul de protrombină (Quick)
112. Selectați produșii fibrinolizei
D-dimeri
113. Selectați compusul esențial în fibrinoliză:
114. Care din următoarele teste de laborator ne oferă informații similare „Timpului de coagulare (Lee-
White)”
aPPT
115. Selectați ce factor de coagulare este deficitar în cazul în care timpul de protrombină este alungit,
dar timpul de tromboplastină parțial activat (TTPA) este în limitele normei:
Factorul VII
116. Selectați factorul cu rol anticoagulant:
Factorul V
117. Care din testele de laborator enumerate este util în monitorizarea terapiei cu heparină:
 Timp de tromboplastină parțial activat (APTT)
 Timpul de trombină
 Timpul de coagulare (Timpul Lee-White)

a) Timpul de coagulare
b) Protrombina după Quick
c) INR
d) TTPA
e) Timpul de trombină

118. Selectați etapele hemostazei primare:

 Vasoconstricția
 Adeziunea +aderența trombocitară
 Activarea trombocitelor
 Agregarea trombocitelor
119. Selectați factorii coagulării evaluați prin timpul de tromboplastină parțial activat (TTPA):

a) Factorul XII
b) Factorul VII
c) Factorul VIII
d) Factorul X
e) Factorul IX
 120. Selectați care din următoarele tipuri de celule sunt implicate în hemostază:
celule endoteliale (sursa vWf), trombocite +?
121. Selectați compușii cu rol anticoagulant:
 proteina C/proteina S,
 sistemul inhibitorului plasmatic de serin protează
 TFPI (inhibitorul factorului tisular),un inhibitor de serin protează de tip Kunitz. Antitrombina
(antitrombina III) este principalul inhibitor de serin protează al enzimelor cascadei coagulării
122. În care din cazurile enumerate este inițiat mecanismul intrinsec al coagulării?
traumatisme ale elementelor figurate ale sângelui sau expunerea sângelui la colagenul dintr-un perete traumatizat
al vasului de sânge
123. Selectați factorii mecanismului intrinsec al coagulării
I, II, IX, X, XI, XII
fibrinogen, prothrombin, Christmas factor, Stuart-Prower factor, plasma thromboplastin, Hageman factor
124. Selectați factorii care activează calea extrinsecă a coagulării:
I, II, VII, X
125. Selectați produsele fibrinolizei:
D-dimeri
126. Selectați situațiile în care vor fi elevați D-dimerii:
Creşteri ale D-dimerilor sunt asociate cu: CID (fibrinoliză secundară); tromboze arteriale sau venoase;
insuficiență renală sau hepatică; embolism pulmonar; preeclampsie; infarct miocardic; tumori; inflamații; infecții
severe; terapie cu activator tisular al plasminogenului.
127. Selectați situațiile când fibrinogenul seric este elevat:
-Creşterea sintezei de fibrinogen: - în cadrul răspunsului de fază acută din inflamații, tumori, traumatisme, arsuri.
În cazul distrucției celulare întinse (de ex.intervenții chirurgicale, infarct miocardic, radioterapie) fibrinogenul
revine la normal după răspunsul de fază acută, spre deosebire de procesele inflamatorii cronice active din afecțiuni
reumatismale şi boli de colagen, în care nivelul acestuia rămâne crescut pe durate lungi de timp.
-ca răspuns compensator la pierderea de proteine (în special a albuminei) la pacienții cu sindrom nefrotic, mielom
multiplu.
-creşterea concentrației de fibrinogen reprezintă factor de risc pentru afecțiunile aterosclerotice (de ex.IMA şi
AVC).
Concentrația plasmatică a fibrinogenului pare a fi determinată de factori ereditari.
128. Selectați factorii de coagulare, activitatea cărora se modifică la administrarea warfarinei:
Suprimă sinteza factorilor de coagulare dependenți de vitamina K (II, VII, IX și X) și a proteinelor anticoagulante
C și S în ficat.
129. Selectați factorii coagulării ce necesită pentru sinteză vitamina K:
II, VII, IX, X, prot C
130. Selectați patologiile în care timpul de sângerare este crescut:
TS crescut:
1. Trombocitopenii: - pentru 80000/µl,TS va fi ~10 minute, pentru 40000/µl TS va fi ~20 de minute, pentru mai
puțin de 10000/µl,TS va fi > 30 de minute dacă funcția trombocitară este normală.
2. Afectări ale funcției trombocitare
- ereditare: boală von Willebrand, trombastenie Glanzmann, sindrom Bernard-Soulier, sindrom Wiskott-Aldrich,
sindrom Chediak-Higashi;
- dobândite: uremie, paraproteinemii (mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom), sindroame
mieloproliferative acute şi cronice, infecții virale, insuficiență hepatică severă, medicamente.
3. Tulburări ale hemostazei secundare: la 20% din pacienții cu hemofilie, 30% din pacienții cu deficit de factor
V, în unele cazuri de afibrinogenemie.
4. Unele boli de țesut conjunctiv: sindrom Ehlers-Danlos.
TS crescut în prezența unui număr normal de trombocite indică prezența bolii von Willebrand sau a unei
disfuncții trombocitare.
Afecțiunile vasculare cum sunt vasculitele alergice sau teleangiectaziile hemoragice ereditare nu se însoțesc de
obicei de prelungirea TS deşi uneori pot apare sângerări spontane. TS scăzut poate fi observat la unii pacienți cu
hiperlipoproteinemie, diabet zaharat sau ateroscleroză. La aceşti pacienți semnificația clinică nu este precizată.
131. Selectați preparatele la administrarea cărora timpul de sângerare este crescut:
aspirină, antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice (peniciline, cefalosporine, nitrofurantoin), antidepresive
triciclice (imipramin, amitriptilină), fenotiazine (clorpromazină, prometazină), anestezice (halotanl), metilxantine
(cafeină, teofilin, aminofilin), altele (dextrani, blocanți ai canalelor de calciu, , beta-blocante, nitrați, heparină şi
anticoagulante orale, substanțe de contrast).
132. Selectați factorii coagulării care influențează timpul de protrombină:
VII, X, V, II, I
133. Selectați etapele fazei plachetare:
a) Aderența trombocitelor
b) Activarea Factorului VII
c) Activare trombocitelor
d) Agregarea trombocitelor
e) Formarea fregmentelor D
134. Selectați substanțele care sunt inhibitori fiziologici ai hemostazei primare:
Celulele endoteliale eliberează prostaciclină (PGE12) și oxid nitric, ambele inhibă activarea trombocitelor. Ele
formează, de asemenea, o barieră fizică, împiedicând expunerea trombocitelor la proteinele trombogenice ale
matricei subendoteliale.
135. Selectați unitatea morfofuncțională a rinichilor:
Nefronul
136. Selectați funcțiile rinichilor:
Excretorie elimină:
- excesul de apă, substanțe anorganice și organice (acizi organici, vitamine, hormoni).
- produșii finali ai metabolismului sunt îndepărtați (ureea, acid uric, creatinină, bilirubină etc.).
xenobiotice - substanțe străine (droguri, nicotină, otrăvuri etc.).
Metabolică proteine, grăsimi, carbohidrați
Endocrină sintetizează și secretă substanțe biologic active în sânge:
- renina, - eritropoietina, 1,25-ihidroxcolecalceferol D3,prostaglandine, kininogen

137. În care procese țesutul renal consumă O2:

Oxidare aeroba
138. Selectați mecanismele de reglare a fluxului sangvin renal:
Autoreglarea :
 răspunsul miogen al arteriolelor aferente
 feedback tubular-glomerular
Umoral:
  Vasoconstrictoare (angiotensină II, norepinefrină, epinefrină, dopamină, ADH, atriopeptină, leucotriene)
 Factor Na-uretic atrial
 Vasodilatatoare (kinine: bradikinină, kalidină)
139. Selectați mecanismele de formare a urinei:
A. Filtrare glomerulară
B. Reabsorbție tubulară
C. Secreție tubulară
140. Care din substantele enumerate pot fi folosite pentru calcularea ratei filtrării glomerulare:
Clearance-ul creatininei endogene
Clearance-ul ureei
Evaluarea retenției azotate
Evaluarea integrității morfofuncționale glomerulare: albuminuria, hematuria
Clearance-ul inulinei
Clearance-ul manitolului
Cistatinei C
Aprecierea RFG cu substanțe iodate de contrast și radionuclizi
141. Selectați intervalul pentru pragul renal de eliminare a glucozei?
11 mmol/l
142. Care hormoni sunt implicați direct în reglarea funcțiilor renale:
Eritropoietina, hormonii sistemului renin-angiotensina, 1,25 -dihidroxi D3...
143. Selectați afirmația corectă referitoare la multiplicarea în contracurent:

144. Mecanismele renale de concentrare și diluare a urinei depind de urmatorii factori:

145. Care substanțe biologic active se sintetizează la nivelul țesutului renal?
renina, - eritropoietina, 1,25-ihidroxcolecalceferol D3, prostaglandine, kininogen
146. La nivelul țesutului renal pot fi catabolizați următorii hormoni:
147. Selectați căile metabolice active în țesutul renal:
-Metabolismul proteic
-Metabolismul lipidic
•beta-oxidarea
-Metabolismul glucidic
•Glicoliza
•Calea pentozo-fosfatului
•Gluconeogeneza

148. Care pot fi consecințele metabolice în caz de scădere treptată a funcției renale și progresie spre
boala cronică renală:
149. Ce dereglări se pot dezvolta în insuficiența renală cronică?

150. Selectați investigațiile de laborator utilizate pentru explorarea funcției tubulare:

151. Selectați testele utilizate pentru explorarea funcției glomerulare:

 152. Selectați afirmațiile corecte referitoare la densitatea urinei:
Hiperstenuria este o creștere a densității urinei. Hiperstenuria apare cu o scădere a aportului de lichide, creșterea
pierderii de lichide, oligurie și diabet zaharat.
Hiposenuria este o scădere a densității urinei. Hiposenuria se observă cu poliurie, post prelungit, dietă fără
proteine, glomerulonefrită cronică, pielonefrită, diabet insipid.
Izostenurie - densitatea nu depinde de volumul de urină. Apare atunci când urina primară este eliberată, când
resorbția și secreția sunt afectate.
153. Ce ne indică creșterea volumului diurezei peste 2,5 L/24 h:
Diabet ½, Diabet insipid, Sarcină, insuficiență renală, boli de ficat, sdr. Cushing, hipercalcemie, anxietate
154. Afectarea cărei porțiuni a nefronului va determina apariția eritrocitelor modificate în urină?

la nivelul endoteliului/ membranei bazele a capilarelor glomerulare

155. Selectați cauza posibilă a piuriei:
Culoare galben-verzuie - cu icter obstructiv și prezența puroiului în urină
156. Care sunt cauzele glucozuriei tranzitorii?
• Stres
• Sarcină
• Exces de carbohidrați
157. Selectați cauzele cetonuriei:
• Diabet
• Post
• Hiperinsulinemism
• Tireotoxicoză
• Perioada postoperatorie
• Acromegalie
• Infecții
• Intoxicații
158. Ce stări patologice pot fi suspectate în cazul depistării proteinuriei de 0,3-1,0 g/24 ore?
cistite, pielite, tumori ale uroteliului, TBC ale cailor renale, litiaza
159. Selectați proteinele ce pot fi depistate în urină în proteinuria selectivă:
Albumine > 85%
Globuline < 15%
160. Proteinuria > 3g/24 ore are consecințe metabolice extinse. Selectați consecințele macroproteinuriei
neselective:

161. Selectați patologiile ce pot cauza sindromul nefrotic:

162. Care sunt indicatorii ce sugerează instalarea insuficienței renale acute (criteriile RIFLE ):

163. Care sunt factorii ce determină dinamica filtrării glomerulare în normă (125mL/min)?
1.Presiunea efectivă de filtrare,
2.Permeabilitatea filtrului,
3.Suprafața de filtrare.

a) presiunea efectivă de filtrare

b) presiunea din ansa Henle
c) presiunea oncotică din capsula Bowman
d) permeabilitatea filtrului renal
e) suprafața de filtrare-numarul de nefroni.

164. Selectați afirmația corectă referitoare la funcțiile nefronului:

a) ultrafiltrarea este un proces pasiv dependent de presiunea de filtrare

b) ultrafiltrarea determină cantitatea și calitatea urinei și se realizează în TCP (tub contor proximal
c) aminoacizii și glucoza se reabsorb în totalitate în ansa Henle
d) tubul contort distal (TCD) nu este permeabil pentru apă
e) cantitatea și conținutul urinei este în totalitatea reglată direct hormonal

165. Selectați afirmațiile corecte referitoare la procesele metabolice din celulele țesutului renal:

a)fosforilarea oxidativă este mai activă în stratul cortical decât cel medular
b)ATP este necesar pentru sinteza intensivă a transportatorilor proteici membranari
c) este foarte activă sinteza de trigliceride
d)enzimele gluconeogenezei nu sunt expresate
e)intensiv se catabolizează peptidele filtrate până la AA
166. Selectați afirmațiile corecte referitoare la procesele metabolice din celulele țesutului renal

a) fosforilarea oxidativă este mai activă în stratul medular decât cel cortical
b) ATP este necesar pentru transportul activ membranar
c) oxidarea lipidelor este sursă de ATP pentru
d) enzimele gluconeogenezei lipsesc
e) intensiv se catabolizează peptidele filtrate până la AA
167. Selectați afirmațiile corecte referitoare la pH urinar:

a) în alimentație vegetariană urina este mai bazică

b) în alimentație bogată în proteine urina este acidă
c) în diabet zaharat urina este puternic bazică
d) în vome persistente urina se acidifiază
e) infectii urinare nu modifică pH urinar
168. Selectați afirmațiile corecte cu referire la izostenurie:
a) eliminarea urinei cu densitate identică plasmei deproteinate
b) prezența dereglări de reabsorbție la nivelul tubular
c) un ultrafiltrat cu densitate scăzută
d) densitatea urinii secundare persistent crescută
e) cantitatea urinii secundare persistent scăz
 169. Unui pacient cu acuze de dureri după o intervenție chirurgicală i s-a administrat intravenos sulfat
de morfină. Pacientul are o rată respiratorie 7/min, o respirație superficială și nu răspunde adecvat la
stimuli. Rezultatele de laborator sunt:
pH = 7,15 (scăzut)
C02 = 68 mmHg (mărită)
HC03 = 22 mEq/L (normal)
Alegeți diagnoza corectă:
170. La 2 ore după o intervenție chirurgicală pacientului cu acuze de dureri i s-a administrat
intravenos sulfat de morfină. Pacientul are o rată respiratorie 7/min, o respirație superficială și nu
răspunde adecvat la stimuli. Rezultatele de laborator sunt:
pH = 7,15 (scăzut)
C02 = 68 mmHg (mărită)
HC03 = 22 mEq/L (normal)
Care pot fi cauzele dezechilibrului?

171. Analizați următorul profil seric:

Electrolitul Valori de referință mEq Rezultatul Alegeți

Na +
141 141 dezechilibrul cel
Cl 103 103 mai posibil:
172. Analizați
HCO3 26 11
următorul profil
LA 12 27
seric:
Variația HCO3 0 15
Variația LA 0 15
Variația Cl 0 0
Electrolitul Valori de referință mEq Rezultatul
+
Na 141 141
Cl- 103 103
HCO3- 26 16
LA (lacuna anionică) 12 22
Variația HCO3- 0 10
Variația LA 0 10
Variația Cl 0 0

Alegeți dezechilibrul cel mai posibil:

173. Analizați următorul profil seric:

Electrolitul Valori de referință mEq Rezultatul

+
Na 141 141
Cl- 103 113
HCO3- 26 16
LA (lacuna anionică) 12 12
Variația HCO3- 0 10
Variația LA 0 0
Variația Cl- 0 10

Alegeți dezechilibrul cel mai posibil:

174. Analizați următorul profil seric:
 Electrolitul Valori de referință mEq Rezultatul
Na+ 141 141
Cl- 103 113
HCO3- 26 6
LA (lacuna anionică) 12 22
Variația HCO3- 0 20
Variația LA 0 10
Variația Cl- 0 10

Alegeți dezechilibrul cel mai posibil:

175. Afinitatea hemoglobinei faţă de O2 depinde de:

temperature, pH, CO2, 2,3-diphosphoglycerate (2,3-DPG), organic phosphates, chloride ions (Cl–).....

176. Analizați următorul profil seric:

Valori de referință Rezultatul

pH 7,35 – 7,45 7,30

PCO2 35 – 45 mm Hg 50

[HCO3-] 22 –29 mEq / L 31

Alegeți dezechilibrul posibil:

177. Analizați următorul profil seric:

Valori de referință Rezultatul

pH 7,35 – 7,45 7,30

PCO2 35 – 45 mm Hg 50

[HCO3-] 22 –29 mEq / L 31

Alegeți dezechilibrul posibil:

178. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:

179. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:
180. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:
181. Selectați funcțiile următoarelor proteine plasmatice:
182. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:
183. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice
184. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:
185. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:
186. Selectați la ce clasă se referă următoarele componente plasmatice:
187. Selectați cauzele acidozei metabolice:
188. Ce stări patologice pot fi însoțite de acidoză metabolică?
189. Selectați cauzele acidozei respiratorii:

190. Ce stări patologice pot fi însoțite de acidoză respiratorie?

 191. Referitor la abuminele plasmatice sunt corecte afirmațiile:

192. Referitor la abuminele plasmatice sunt corecte afirmațiile:

193. Referitor la albuminele plasmatice sunt corecte afirmațiile:
194. Selectați cauzele alcalozei metabolice:

Cauze:

1. Diminurea concentraţiei ionilor de hidrogen

a. Pierderi din tubul digestiv

• Aspiraţii gastrice sau vome

• Diaree cu pierderi importante de Cl

• Fistulă gastrointestinală
• Adenom vilos

2. Terapie antiacidă

b. Pierderi renale

• Diuretice de ansă sau tiazide

• Exces de mineralocorticosteroizi (aldosteronism primar, sindrom Cushing, administrare exogenă de

glucocorticosteroizi)

• Posthipercapnee

• Hipercalcemie (sindromul lapte-alcaline)

c. Translocarea ionilor de hidrogen

Hipopotasemie

Aport excesiv de substanţe alkaline

Administrare de NaHCO3 , citrat de sodiu, gluconat, acetat, antiacizi

Transfuzii masive de sânge

Antiacide (sindromul lapte alkaline)

2. Diminuarea spaţiului de distribuţie

Diuretice de ansă sau tiazidice

Tanspiraţii în fibroza cistică

Pierderi prin tubul digestiv în aclorhidrie

3. Diverse Sindromul Bartter Sindromul Gitelman

195. Selectați cauza alcalozei respiratorii:

Cauzele alcalozei respiratorii

1. Centrală - afectarea centrului respirator -

• Traumatisme craniocerebrale

• Accidente cerebrovasculare

• Sindromul de anxietate-hiperventilaţie (psihogen)

• Alte cause “supratentoriale” (durere, frică, stress, voluntar)

• Medicamente (analeptice, intoxicaţie cu salicilate)

• Substanţe endogene (progesteron în sarcină, citochine în sepsis, toxine la pacienţii cu insuficienţă

hepatică)

2. Hipoxemie (acţiune la nivelul chemoreceptorilor periferici)

• Stimularea respiraţiei datorită excitării chemoreceptorilor periferici

3. Cauze pulmonare (acţiune asupra receptorilor pulmonari)

• Embolism pulmonar

• Pneumonie

• Astm bronşic

• Edem pulmonar

4. Cauze iatrogene

Setarea incorectă a parametrilor ventilator

a) [x] hiperventilaţie pulmonară

b) [ ] hipoventilaţie pulmonară

c) [ ] vomă intensă

d) [ ] cetonemie

e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

196. Prezența cărui aminoacid determină capacitatea de tamponare a hemoglobinei?

a) [ ] fenilalanină ş i tirozină

b) [x] histidină

c) [ ] serină ş i treonină

d) [ ] prolină ş i hidroxiprolină

e) [ ] metionină ş i cistein
197. Prezența căror aminoacizi determină capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice?

a. glutamina, asparagina

b. valina, leucina
c. glutamat, aspartat

d. treonina, serina

e. lizina, arginina

[x] aminoacizii acizi

b) [x] aminoacizii bazici

c) serină ş i treonină

d) prolină ş i hidroxiprolină

e) metionină ş i cisteina

198. Selectați clasele de enzime plasmatice (clasificarea funcţională):

199. Selectați componentele organice ale sângelui:

200. Selectați componentele organice ale sângelui:

201. Selectați componentele organice ale sângelui:

a. colesterolul

b. bicarbonatul

c. potasiul

d. fierul

e. glucoza
 202. Selectați elementele figurate ale sângelui:

203. Selectați elementele figurate ale sângelui:

204. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele excretorii pancreatice:

Enzimele excreto –secretorii - provenind din glandele exocrine și pancreas, sunt excretate și acționează la
nivelul tubului digestiv (amilaza, lipaza, tripsina). Activitatea lor crește în plasmă prin lezarea celulelor de
origine sau prin prezența unui obstacol la nivelul căilor excretorii. În condiții normale activitatea lor în plasmă e
joasă.
205. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele indicatorii:

sunt localizate intracelular: în citoplasma (lactatdehidrogenaza, aldolaza), în mitocondrii

glutamatdehidrogenaza), în lizosomi (F-glucoronidaza, fosfataza alcalină).

Acestea enzime în normă în plasma se gasesc în concentrattii foarte mici. La afectiunile celulare activitatea
acestor enzime în plasma este brusc mărită

206. Selectați ce este caracteristic pentru enzimele secretorii ale ficatului.

Enzimele secretorii - se sintetizează în ficat și în normă se secretă în plasmă. Exemple: factorii coagulării,
lecitin colesterol acil transferaza (LCAT), colinesteraza, ceruloplasmina, renina). În patologia ficatului
activitatea lor în sânge scade.
204. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă
factorul VIII - globulina antihemofilică A
b. factorul XI - Rozenthal
c. factorul X - Prower-Stuart
d. factorul V - proaccelerina
e. factorul IX - globulina antihemofilică B
205. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă
a. ionii de Ca++
b. factorul XII - Hageman
c. factorul III - tromboplastina tisulară
d. factorul VII - proconvertina
e. factorul I - fibrinogenul

206. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă
a.factorul XIII - stabilizator de fibrină
b. factorul II - protrombina
c. factorul VII - proconvertina
d. factorul XII - Hageman
e. factorul IX - globulina antihemofilică B
207. Referitor la fibrinogen sunt corecte afirmațiile:
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 2 gama)
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat

b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

208. Selectați funcţiile sângelui

a. catabolică
b. homeostatică
c. de transport
d. anabolică
e. energetică
209. Selectați funcţiile sângelui
a. imunologică
b. genetică
c. homeostatică
d. amfibolică
e. anaplerotică
210. Ce proteine se referă la gama-globuline?
a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina

211. Referitor la globulinele plasmatice sunt corecte afirmațiile:

a. la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
b. îndeplinesc doar funcţie de transport
c. îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice
d. sunt proteine puternic acide
e. reprezintă o clasă eterogenă de proteine

212. Referitor la hiperproteinemie sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare
b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
213. Referitor la hipoproteinemie sunt corecte afirmațiile:
a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice
b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
a.reprezintă micșorarea concentrației proteinelor musculare
b.este caracteristică pentru ciroza hepatică c.este caracteristică pentru
glomerulonefrite d.este însoțită de retenție de apă în patul sangvin
e.poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
214. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici)
a. catecolaminele+++
b. haptoglobinele
c. acidul epsilon-aminocapronic
d. serotonina+++
e. fosfolipidele plachetare +++
215. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici)
a. lipoproteinele plasmatice
b. imunoglobulinele
c. ATP-ul+++
d. albuminele plasmatice
e. calicreinele+++
216. La coagularea sângelui participă:
a. factori eritrocitari
b. factori plachetari
c. factori tisulari
d. factori leucocitari
e. factori plasmatici

217. Selectați sistemele ce participă la menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui:

a. sistemele-tampon plasmatice
b. sistemul respirator
c. sistemul anticoagulant
d. sistemul fibrinolitic
e. sistemul endocrin

218. Selectați sistemele ce participă la menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal

219. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a. necesită prezenţa factorului XIII
b. necesită prezenţa vitaminei K
c. are loc sub acţiunea trombinei
d. necesită prezenţa ATP-lui
e. are loc sub acţiunea heparinei

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei

b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
c) [x] necesită prezenţa trombosteninei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K
220. Selectați proteinele fazei acute a inflamației:
Proteina C-reactivăhaptoglobina
ceruloplasmina plasminogen
fibrinogen protrombina

Selectați proteinele fazei acute a inflamației:

226. Selectați funcțiile proteinelor plasmatice:
a) [x] menţin presiunea oncotică
b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
c) [x] participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui
227. Selectați funcțiile proteinelor plasmatice:
[x] menţin presiunea oncotică
b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
c) [ ] nu participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui
228. Referitor la protrombină sunt corecte afirmațiile:
a) [ ] este factor anticoagulant
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa
229. Care este rolul vitaminei K în coagularea sângelui?
a. participă la carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului
b. este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
c. participă la modificările posttranslaționale ale protrombinei
d. participă la sinteza fibrinogenului
e. participă la activarea fibrinogenului

a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului

b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului
230. Selectaţi enzimele excretorii ale pancreasului: lipaza
amilaza
proteaza(endo si exopeptidaze)
231. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a. aspartataminotransferaza (ASAT)
b. lactat dehidrogenaza (izoformle LDH1, LDH2).
c. glicinamidinotransferaza
d. aldolaza B (fructozo-1-fosfat aldolaza)
e. lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)

a) [x] creatinfosfokinaza MB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] fosfataza alcalină
d) [ ] fosfataza acidă
e) [ ] sorbitol dehidrogenaza

232. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a. tripsina
b. aldolaza B (fructozo-1-fosfat aldolaza)
c. lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).
d. lipaza
e. renina
233. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
a. amilaza
b. lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
c. histidaza
d. creatinfosfokinaza (CPK)
e. alaninaminotransferaza (ALAT)

234. Selectaţi enzima organospecifică a muşchilor scheletici:

a. malat dehidrogenaza
b. creatinfosfokinaza MM
c. izocitratdehidrogenaza
d. arginaza
e. leucinaminopeptidaza

235. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a.creatinfosfokinaza
b. glicinamidinotransferaza
c. factorii coagulării sângelui
d. lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e. ceruloplasmina
236. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:
a. factorul X - Prower-Stuart
b. factorul VII - proconvertina
c. factorul III - tromboplastina tisulară
d. factorul I - fibrinogenul
e. ionii de Ca++

237. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:
a. factorul VIII - globulina antihemofilică A
b. factorul V - proaccelerina
c. factorul XI - Rozenthal
d. factorul X - Prower-Stuart
e. factorul IX - globulina antihemofilică B
238. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:
a. globulina antihemofilică B
b. globulina antihemofilică A
c. heparina
d. trombostenina
e. fosfolipidele plachetare
239. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:
a. factorul VIII - globulina antihemofilică A
b. factorul III - tromboplastina tisulară
c. ionii de Ca++
d. factorul I - fibrinogenul
e. factorul X - Prower-Stuart
240. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:
a. factorul XIII - stabilizator de fibrină
b. factorul VIII - globulina antihemofilică A
c. factorul XII - Hageman
d. factorul X - Prower-Stuart
e. factorul V – proaccelerina
241. Selectaţi sistemul-tampon care funcţionează doar în eritrocite:
a. bicarbonat
b. hemoglobinic
c. fosfat
d. proteic
242. Selectaţi sistemul-tampon care funcţionează doar în plasmă:
a. fosfat
b. hemoglobinic
c. proteic
d. bicarbonat
243. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât și în eritrocite:
a. bicarbonat
b. hemoglobinic
c. proteic
d. fosfat

244. Transformarea fibrinogenului în fibrină:

a. are loc sub acţiunea protrombinei
b. are loc în sânge
c. constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
d. constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
e. este un proces reversibil

245. Referitor la trombină sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] este sintetizată în formă activă
b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina