Sunteți pe pagina 1din 18

GHID DE RECOLTARE PROBE BIOLOGICE

Page 1

INTRODUCERE
Ghidul cuprinde descrierea tehnicilor de recoltare si receptie a probelor biologice (inclusiv pe cele de autorecoltare) cat si materialele necesare fiecarui tip de recoltare. Ghidul este utilizat de personalul care recolteaza si receptioneaza probele biologice pentru a asigura calitatea necesara a probelor biologice care sa permita efectuarea analizelor si interpretarea corecta rezultatelor. TIPURI DE PROBE I. Probe recoltate de personal medical Sange o sange pe anticoagulant (EDTA, citrat de sodiu, heparina) o sange fara anticoagulant o sange pentru hemocultura* Exsudat o exsudat faringian o exsudat nazal o exsudat lingual Secretii o secretie conjunctivala o secretie otica o secretie vaginala/col o secretie uretrala/prostatica o secretii purulente (foliculita, abcese, flegmoane, fistule) Lichide de punctie o lichide de punctie articulara o lichide de punctie pericardica o lichide de punctie pleurala Fanere o scuame o fire de par o fragmente de unghie II. Probe obtinute de la pacienti prin autorecoltare: Urina o urina pentru examen de urina o urina pentru urocultura Materii fecale o materii fecale pentru coprocultura o materii fecale pentru examen coproparazitologic, amprenta anala o materii fecale pentru examen coprocitologic, proba de digestie, hemoragii oculte, detectie antigene diversi agenti patogeni Sputa Sperma pentru spermocultura Page 2

CEREREA DE ANALIZE
Recoltarea si primirea probelor se face intre anumite ore care trebuie anuntate pacientilor In situatii de urgenta se pot recolta probe la orice ora dar acest lucru trebuie avut in vedere la interpretarea rezultatului care poate fi influentat de acest factor. Recoltarea probelor si executarea analizelor se efectueaza numai in baza unei cereri de analize : - in baza unei recomandari scrise si parafate de la un medic. - la cererea pacientului Cererile de analize includ, dupa caz: o datele de identificare ale solicitantului: nume, prenume, sex, varsta, CNP, adresa, numar de telefon; o datele de identificare ale medicului care a recomandat analizele respective: nume, prenume; o tipul probei: sange, urina, fecale, exudat faringian, exudat nazal etc. o analizele solicitate o informatii clinice despre pacient (boli suferite, tratamente efectuate etc.) o data si ora recoltarii probei primare Pacientul va semna pe cererea de analize ca este de acord cu recoltarea probelor biologice si cu efectuarea analizelor solicitate, cat si pentru calitatea si autenticitatea probelor autorecoltate, precum si pentru conformitatea datelor personale si corectitudinea inscriptionarii probelor primare recoltate/autorecoltate. Probele primare se eticheteaza cu numele si prenumele pacientului si numarul Cererii de analize (eventual cu eticheta cu cod de bare). Acest lucru se face in prezenta pacientului verificanduse ca toate datele de identificare sa fie corecte.

Page 3

1. Recoltarea sangelui
Sangele se recolteaza de catre un cadru medical cu competenta pe acest domeniu. Unele analize sunt influentate de alimentatie, altele nu. Din acest motiv se recomanda ca recoltarea sangelui pentru analizele ce sunt influentate de alimentatie (glicemie, colesterol, trigliceride, etc) sa se faca dimineata, pe nemancate. Seara anterioara se va manca mai devreme si putin, fara grasimi, caci o alimentatie bogata in grasimi poate produce seruri lipemice, fenomen care poate influenta rezultatele analizelor. Persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata este bine sa-si ia cu ele un pachetel cu alimente pentru a manca imediat dupa recoltarea sangelui. Nu se recomanda efectuarea analizei de sange la persoanele care vin de la distante mari cu trenul sau masina, obosite, nedormite, nervoase; in aceste situatii rezultatele analizelor pot fi afectate. Pregatirea adultului pentru recoltare Pentru pacient recoltarea nu trebuie sa fie dureroasa, voluminoasa sau lenta. Pacientul este invitat sa se aseze pe scaunul de recoltare explicandu-i-se tehnica de recoltare in termeni accesibili, fara exagerari, deoarece pacientii sunt mai capabili sa faca fata durerii, stresului situational daca cunosc ce-i asteapta. Pacientului i se permite sa puna intrebari si i se raspunde cu amabilitate. Cand nu este capabil, pacientul este ajutat si mentinut in pozitia optima pentru recoltare pentru a preveni accidentele. Pentru obtinerea unor rezultate concludente ale analizelor, pacientul este intrebat despre eventuale tratamente medicamentoase sau situatii clinice (viroze, diaree), iar femeile ar trebui sa evite perioada menstruala. Acesti factori pot modifica temporar rezultatele analizelor medicale. Cerinte minime - recoltare probe de sange o pacientul trebuie sa fie nemancat pentru a evita probele lipemice (12 ore); o pacientului i se va recomanda evitarea efortului fizic si a activitatilor stresante inainte de recoltare . Pregatirea copilului pentru recoltare Pregatirea copiilor in vederea recoltarii probelor de sange trebuie sa reduca stresul si anxietatea care se manifesta aproape in egala masura atat la copii cat si la parinti. Pentru copiii mici nici o pregatire prealabila nu este de folos, astfel: o in mod sigur copilul va plange o este nevoie de imobilizarea copilului o plansul copilului se datoreaza mai mult mediului nefamiliar, prezentei persoanelor straine, lipsei parintilor din zona recoltarii o prezenta parintilor poate incuraja copilul. Copiii mai mari incep sa constientizeze frica, iar plansul se datoreaza si durerii resimtite in timpul recoltarii. Este foarte important sa fie diminuata frica copilului prin lamurirea lui despre ce se va intampla astfel: o se explica copilului in cuvinte simple manevrele ce urmeaza a fi efectuate o orice lamurire trebuie data inainte cu 5-10 minute de recoltare Page 4

o se pot folosi jucarii care sa distraga atentia copilului de la manevrele de recoltare o in timpul recoltarii este foarte probabil sa fie nevoie de imobilizare; prezenta parintilor ajuta foarte mult; o se convinge copilul ca procedura de recoltare nu este o pedeapsa. Recoltarea se face in camera de recoltare prevazuta cu compartiment pentru recoltarea probelor de sange si un compartiment pentru recoltarea produselor pentru microbiologie. Camera de recoltare trebuie dotata cu instalatii de incalzire si ventilatie corespunzatoare pentru a se asigura confortul termic si aerisirea. Se asigura intimitatea pacientilor la recoltare. In cazul in care in timpul desfasurarii manevrelor de recoltare pacientul face lipotimie sau alte manifestari declansate de reactia de teama la recoltare, se aseaza pacientul in pozitie orizontala prin extensia spatarului scaunului sau pe pat, ridicand membrele inferioare mai sus decat nivelul capului pentru favorizarea circulatiei cerebrale. Daca pacientul nu-si revine sau apar convulsii sau alte manifestari mai grave asistentul medical anunta medicul de garda pentru acordarea primului ajutor. Materiale necesare recoltarii: Sala pentru recoltarea probelor de sange este dotata cu: o tuburi vidate pentru probe de biochimie, hematologie, VSH, coagulare si fibrinogen o tampoane sterile, alcool/tampoane cu antiseptice pentru dezinfectia tegumentelor, plasturi o ace sterile pentru adulti si pentru copii o ace fluturas (copii cu vene greu accesibile) o holder, seringi de unica folosinta o garouri o stative pentru tuburile vidate si genti izoterme pentru transportul probelor catre compartimentul biochimie, hematologie, imunologie

Sala trebuie dotata si cu trusa de prim ajutor.

Page 5

PROTOCOLUL RECOLTARII PROBELOR DE SANGE Pentru asistentul care efectueaza recoltarea, procedura incepe cu spalarea mainilor, dezinfectia lor si aplicarea manusilor de unica folosinta. Recoltarea se face pentru obtinerea unei probe unice sau multiple conform cererii de analize, in tuburi selectionate in functie de analizele solicitate, inscriptionate cu datele pacientului, confirmate de acesta . o Tuburile pentru recoltarea sangelui pentru diagnosticul serologic (cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului) sunt vidate, sterile, de unica folosinta fara anticoagulant, cu capac rosu; se pot folosi si tuburi cu activator de coagulare si gel separator (capac galben). In cazul recoltarii si a hemoculturii (in sectiile clinice ale spitalului), ordinea utilizarii tuburilor va fi urmatoarea: flacon pentru hemocultura, tub fara aditivi (capac rosu/galben) Etapele recoltarii in tuburi vidate sunt: o Verificarea identitatii pacientului (numele si prenumele acestuia/un numar de ordine unic de identificare: ID - codul cererii de analize); o In prezenta pacientului este lipita eticheta cu codul de bare pe tuburile vidate in care i se va recolta sange; o Pacientul este indrumat sa se aseze pe scaunul de recoltare, este informat asupra procedurii de recoltare, este rugat sa certifice corectitudinea datelor personale si etichetarea corecta a probelor in prezenta sa si sa-si dea acordul pentru recoltarea, prelucrarea, externalizarea probelor (dupa caz), in vederea efectuarii analizelor de solicitate; o Se aseaza la indemana materialele necesare pentru recoltare (materiale dezinfectante, garou, ace, tuburile vidate inscriptionate) si se atrage atentia pacientului asupra integritatii sigiliului acului de recoltare; o Se efectueaza recoltarea propriu-zisa, conform tehnicii de mai jos; o Se depoziteaza materialele folosite in colectorul de materiale sanitare ; o Asistenta care a efectuat recoltarea semneaza pe cererea de analize. Probele de sange se centrifugheaza dupa o perioada de 30 de minute (timp necesar formarii cheagului) pentru obtinerea serului din care se lucreaza testele solicitate. Dupa terminarea recoltarii, probele de sange sunt transportate in genti izoterme spre compartimentele in care vor fi analizate. Tehnica recoltarii sangelui venos este urmatoarea : o se abordeaza venele accesibile la plica cotului (cefalica, bazilica), radiala, venele de pe fata dorsala a mainii o se face staza venoasa prin aplicarea garoului, la circa 7-10 cm deasupra locului unde urmeaza sa se efectueze punctia o se repereaza vena care trebuie abordata o se aseptizeaza tegumentul cu tamponul cu solutie alcoolica asteptand pana la evaporarea alcoolului Page 6

o o o o o o o o o o o o o o

desigilarea acului se face in fata pacientului, aratandu-i integritatea sigiliului se solicita pacientului sa stranga pumnul, pentru a mari staza venoasa se nurubeaz foarte bine acul n holder se punctioneaza vena cu acul la un unghi de aprox 30 se introduce primul tub de recoltare in holder, tinandu-se cu cealalta mana cat mai fix holderul cu acul dupa ce sangele incepe sa curga in tub i se cere pacientului sa desfaca pumnul se lasa tubul sa se umple pana cand vacuumul este epuizat si curgerea sangelui inceteaza se scoate tubul asigurandu-se stabilitatea sistemului ac-holder se introduce un nou tub prin miscare de impingere-rotatie cand se introduce ultimul tub si incepe sa fie umplut cu sange, se desface garoul se retrage din vena sistemul ac-holder se aplica peste locul punctiei un tampon cu alcool si se apasa dupa cateva minute (5 minute) se indeparteaza tamponul se face securizarea locului punctiei prin aplicarea unui plasture

Aplicarea garoului mai mult de un minut inainte de recoltarea sangelui poate duce la modificari ale unor parametri (cresteri sau scaderi). CRITERII DE RESPINGERE A PROBELOR DE SANGE Se resping si nu se lucreaza probele: incorect/insuficient recoltate, in tuburi inadecvate probe de sange intens hemolizate, probe de sange lipemice, orice proba care nu este corect identificata/etichetata specimen transportat/stocat inadecvat

o o o o o o

In situatia respingerii probelor din motiv ca sunt intens hemolizate sau lipemice, se anunta medicul sau pacientul asupra acestui aspect (Formular de notificare) si se solicita repetarea recoltarii. In cazul in care se lucreaza totusi probele intens hemolizate sau lipemice (cum ar fi de pilda probele care se obtin cu dificultate), aceasta informatie este semnalata medicului solicitant la rubrica Comentarii din Buletinul de Analiza.

Page 7

2. RECOLTAREA EXSUDATUL FARINGIAN Materiale specifice o tuburi de plastic cu tampon faringian steril (si mediu de transport) Cerinte o pacientul nu trebuie sa manance, sa bea sau sa fumeze cu 3-4 ore inainte de recoltarea exsudatului faringian o exudatul faringian se prelev nainte sau la trei ore de la toaleta gurii sau ingestia de alimente, lichide o se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor Tehnica o se aeaz pacientul pe scaun, cu faa spre o surs de lumin, gatul n uoara extensie i ceafa sprijinit de tetiera scaunului. o in condiii de iluminare adecvata, se deprim baza limbii cu apasatorul steril i, in timp ce pacientul pronuna vocala A se sterge cu tamponul ferm, dar nu brutal, amigdalele i peretele posterior al faringelui, vizand n special orice zon inflamata, ulcerata, depozite purulente. o cnd exista, falsa membrana trebuie uor desprinsa la periferie i tamponata mucoasa subjacenta. o atat la introducerea cat i la scoaterea tamponului se evita atingerea lui cu baza limbii sau palatul moale. o se reintroduce tamponul n tubul de plastic etichetat. o avand in vedere c prelevarea faringiana declaneaza reflex de tuse, prelevatorul se va proteja cu masca de tifon sau de hartie. o intervalul de timp n care trebuie fcuta examinarea i modalitatile de conservare a probei sunt in funcie de microorganismele urmarite. 3. RECOLTAREA EXUDATULUI NAZAL Materiale specifice o tuburi de plastic cu tampon nazal steril (si mediu de transport) Cerinte o recoltarea se face dimineata Tehnica o se sterge pe rand vestibulul foselor nazale cu tamponul umectat cu solutie salina izotona o exsudatul nazo-faringian se preleva cu tamponul, cel mai usor pernazal o se utilizeaza tampon de unica folosinta steril o se aseaza pacientul pe scaun cu fata spre sursa de lumina, se introduce bland tamponul printr-o nara in lungul planseului nazal, se lasa tamponul pe loc cateva secunde, apoi se roteste usor pentru a-l incarca cu exsudat si se retrage. o se reintroduce tamponul in tubul de plastic etichetat Exsudatul faringian si nazal trebuiesc insamantate cat mai repede dupa recoltare daca sunt recoltate in laborator sau trebuiesc recoltate pe mediu de transport daca pacientul le aduce de la distanta mare. Page 8

4. RECOLTAREA EXSUDATUL LINGUAL Materiale specifice o apasator de limba de unica folosinta o tuburi de plastic cu tampon steril (si mediu de transport) Cerinte o pacientul nu trebuie sa manance, sa bea sau sa fumeze cu 3-4 ore inainte de recoltarea exsudatului faringian o exudatul lingual se prelev nainte sau la trei ore de la toaleta gurii sau ingestia de alimente, lichide Tehnica o pacientul se aeaz pe scaun cu capul aplecat pe spate i deschide gura la maximum o cu muchia unui apasator de limba se racleaza suprafata limbii o exsudatul astfel recoltat se sterge de pe apasatorul de limba cu tamponul de exsudat o se reintroduce tamponul n tubul de plastic etichetat.

5. RECOLTAREA SECRETIEI CONJUNCTIVALE Materiale specifice o tampoane sterile o tuburi de plastic cu tampon steril (si mediu de transport) Cerinte o recoltarea se face inainte de administrarea medicatiei topice o se recomanda ca recoltarea secretiei conjunctivale sa se efectueze de catre medicul specialist oftalmolog; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda ca asistentul care efectueaza recoltarea sa aiba un instructaj minim privind precautiile de recoltare. Tehnica o se face cu tamponul din fundul de sac conjunctival o se aseaza pacientul pe scaun cu capul pe spate o persoana care recolteaza isi pune manusi o cu policele stang se coboara pleoapa inferioara pentru a evidentia fundul de sac conjunctival, iar cu indexul se ridica pleoapa superioara pentru a evita contaminarea cu germeni de pe geana superioara prin clipire, dupa care se recolteaza material cu ajutorul unui tampon umezit cu ser fiziologic steril, dinspre unghiul interior spre unghiul exterior o se reintroduce tamponul in tubul de plastic etichetat o cand pleoapele sunt tumefiate se va recolta cu tamponul direct de la nivelul unghiului interior fara coborarea pleoapei o In caz de orgelet, prelevarea se face direct cu tamponul direct din leziune.

Page 9

6. RECOLTAREA SECRETIEI OTICE Materiale specifice o tampoane sperile o tuburi de plastic cu tampon steril (si mediu de transport) Cerinte o recoltarea se face inainte de administrarea medicatiei topice o se recomanda ca recoltarea secretiei otice sa se efectueze de catre medicul specialist ORL; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda ca asistentul care efectueaza recoltarea sa aiba un instructaj minim privind precautiile de recoltare; este recomandat ca recoltarea sa fie facuta de catre personal mediu doar in cazul unei otite externe sau intr-o otita medie supurata cu secretii abundente, pentru a evita perforarea sau fisurarea timpanului Tehnica o pacientul este asezat pe scaun cu urechea indreptata spre sursa de lumina o se introduce cu grija tamponul in conductul auditiv extern si se roteste o daca secretia este foarte abundenta se recomanda stergerea secretiei scurse in pavilion cu un tampon steril si apoi recoltarea secretiei din conductul auditiv extern cu un alt tampon steril o se reintroduce tamponul cu secretia recoltata in tubul de plastic etichetat 7. RECOLTAREA DE SECREIE PURULENT DIN COLECII DESCHISE Materiale specifice o tampoane sterile o pensa sterila o tuburi de plastic cu tampon steril (si mediu de transport) Cerinte o secretiile purulente din colectii deschise nu se recolteaza dupa efectuarea tratamentelor locale cu substante antiseptice sau antibiotice o este recomandat ca secretiile purulente din colectii deschise sa se preleveze pentru examenul bacteriologic in salile de mica chirurgie sau salile de pansament de catre personal superior sau calificat pe specialitati chirurgicale sau dermatologice, pentru a evita contaminarea leziunilor Tehnica o tegumentele adiacente si marginile leziunii se sterg cu tampon steril prins in pensa sterila o se sterge cu tamponul de recoltare suprafata leziunii rotindu-se usor o se reintroduce tamponul cu secretia recoltata in tubul de plastic etichetat

Page 10

8. RECOLTAREA DE SECREIE PURULENT DIN COLECII NCHISE Materiale specifice o tampoane sterile o solutie iod (sau betadina) pentru dezinfectia tegumentelor o seringa sterila si ac de unica folosinta Cerinte o acest tip de produs se recolteaza prin punctie in conditii aseptice stricte de catre medicul specialist, in sala de interventii chirurgicale sau sala de tratamente de mica chirurgie. Tehnica o se dezinfecteaza tegumentul in zona de punctionat si adiacent o se recolteaza colectia purulenta inchisa prin punctionare o dupa efectuarea punctiei se monteaza capacul acului fixat pe seringa o seringa se aduce in cel mai scurt timp la laborator 9. RECOLTAREA DE SECREIE VAGINALA/COL Materiale specifice o valve ginecologice (pereche) o tampoane sterile o pensa sterila o lame de microscop o tuburi de plastic cu tampon steril (si mediu de transport) o periute cervicale o flacon cu mediu pentru Ag Chlamydia trachomatis procurat din laborator; se pastreaza la temperatura camerei o flacon cu mediu pentru Ag Mycoplasma/Ureaplasma procurat din laborator; se pastreaza la frigider o flacon cu mediu si periuta pentru HPV procurate din laborator; se pastreaza la temperatura camerei Cerinte o recoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit de medicul specialist o se verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru efectuarea examenului din secretii genitale Tehnica o se invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si relaxat o se introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si se departeaza peretii vaginului pentru a se exprima colul uterin intre cele doua valve o pe valva posterioara se preleva o cantitate de secretie din fundul de sac vaginal din care se recolteaza cu tamponul steril Page 11

o se retrage tamponul si se introduce in tubul de plastic etichetat o se preleva 3 astfel de tampoane pentru examenul bacteriologic complet o se extrage valva si se depune secretia la unul din capetele unei lame de microscop; cu ajutorul unei alte lame se intinde secretia uniform si in strat subtire pe aproximativ din lungimea lamei, care apoi se lasa la uscat o in cazul secretiei de col se sterge cu o compresa sterila exocolul indepartand secretia vaginala de pe suprafata acestuia o cu un tampon steril se patrunde aproximativ 1,5 cm in endocol si se imprima miscari de rotatie completa o se retrage tamponul si se reintroduce in tubul de plastic etichetat o pentru examen Chlamydia sau Mycoplasma/Ureaplsma, dupa recoltare, varful tamponului se introduce in recipientele speciale dedicate corespunzator fiecarui antigen avand grija ca partea cu produs sa fie imersata in mediul de transport; tija tamponului se rupe pentru a putea permite inchiderea cu capac o pentru examen HPV, dupa recoltare, varful periutei se introduce in flaconul cu mediu si se agita energic, pentru a descarca tot produsul recoltat, dupa care se arunca iar flaconul se inchide ermetic 10. RECOLTAREA DE SECRETIE URETRALA Materiale specifice o comprese sterile o lame de microscop o tuburi de plastic cu tampon steril (si mediu de transport) o flacon cu mediu pentru Ag Chlamydia trachomatis procurat din laborator; se pastreaza la temperatura camerei o flacon cu mediu pentru Ag Mycoplasma/Ureaplasma procurat din laborator; se pastreaza la frigider Cerinte o este recomandat ca recoltarea sa se faca de catre medicul urolog sau ginecolog la cabinetul de consultatii; in cazul in care acest lucru nu este posibil recoltarea se face de catre personal mediu instruit in prealabil de catre medicul specialist o se insista asupra faptului ca pacientul nu trebuie sa fi urinat cu cel putin 2 ore inainte de recoltare Tehnica o se preleva pe tampon scurgerea uretrala spontana sau provocata prin presiunea blanda asupra meatului uretral o daca nu apare scurgere spontana se prinde penisul intre degetul medius si inelar iar cu degetul mare si indexul se deschide meatul urinar; in conditiile in care meatul urinar prezinta urme de fluid, acestea se preleva pe tampon o daca nu se poate face prelevare la nivelul meatului se recolteaza intrauretral cu tamponul o pacientul se asaza in pozitie culcata o tamponul se introduce in uretra bland, cu miscari fine de rotatie, aproximativ 2 cm o la retragere se imprima tamponului aceleasi miscari de rotatie Page 12

o primul tampon se descarca pe o lama de microscop pe care se scrie cu creionul numele pacientului/ se lipesc etichete cu cod de bare corespunzator cererii o cu un al doilea tampon, patrunzandu-se intrauretral cu cca 1 cm mai adanc decat cu primul tampon, se recolteaza secretia uretrala pentru culturi o dupa recoltare se reintroduce tamponul n tubul de plastic etichetat o pentru examen Chlamydia sau Mycoplasma/Ureaplsma, dupa recoltare, varful tamponului se introduce in recipientele speciale dedicate corespunzator fiecarui antigen avand grija ca partea cu produs sa fie imersata in mediul de transport; tija tamponului se rupe pentru a putea permite inchiderea cu capac

INSTRUCTIUNI PENTRU AUTORECOLTARE

11. RECOLTAREA URINII Pentru precizarea diagnosticului, medicul consultant recomanda aproape totdeauna si un examen de urina. Analiza urinei se face nu numai in bolile aparatului urinar, ci si in bolile altor organe. Recoltarea urinei se face la domiciliu. In raport cu analiza solicitata se recolteaza: fie urina de dimineata fie urina din 24 de ore. Recoltarea urinii pentru sumar de urina si sediment urinar Persoanele, indiferent de sex, care recolteaza urina la domiciliu, in vederea analizelor curente, trebuie sa respecte urmatoarele indicatii: o pacientul foloseste doar urocultor primit de la laborator sau cumparat din farmacie o se va recolta urina proaspata de dimineata, imediat dupa desteptare, dupa toaleta locala, direct in recipient, din jetul din mijloc; volumul necesar de urina este de 30-50 ml; nu are importanta daca persoana a mai urinat in timpul noptii; proba se va aduce la laborator in maxim 2 ore o pe urocultor se va lipi o eticheta cu numele si prenumele persoanei o daca medicul suspecteaza o infectie urinara, recomanda pacientului sa faca o urocultura. In aceasta situatie, urina se va recolta tot dimineata in conditii de sterilitate, intr-un urocultor steril procurat de la laborator. Recoltarea urinii pentru urocultura Proba se recolteaz din prima urin de diminea sau dup cel puin trei ore de la miciunea anterioar. Volumul probei trebuie s fie de aprox. 10 ml. o se spala mainile cu apa i sapun si se usuca cu hartie de toaleta; o se face toaleta organelor genitale cu apa si sapun o se clateste abundent regiunea decontaminata cu apa fiarta i racita apoi se sterge cu un tampon steril; o pacientul urineaz cca 100 ml urina in closet Page 13

o fara a intrerupe jetul de urina, pacientul va prinde in flaconul steril jetul mijlociu, cu precautii pentru a nu atinge gura recipientului de tegumente. Recipientul de recolta este steril, de unica utilizare, transparent si cu gura larga. Nu se accepta recolta in eprubeta pentru ca predispune la contaminarea probei; o fara a intrerupe mictiunea se retrage recipientul din jet, o la pacientele cu scurgeri vaginale se introduce in vagin un tampon steril de vata; o se va specifica prezenta simptomatologiei (disurie, polakiurie, febra) sau administrarea de antibiotice. Recoltarea urinii de la copilul necooperant o se decontamineaz i se usuc organele genitale externe i perineul; o se fixeaz n jurul perineului sau vulvei orificiul unei pungi sterile de material plastic; o n lipsa acestui dispozitiv, se pndete momentul miciunii pentru a prinde proba n recipientul de recolt Recoltarea urinii pentru proba Addis-Hamburger Se face toaleta zonei genitale cu apa si sapun. Prima urina de dimineata se arunca; pacientul ramane la pat; se recolteaza urmatoarea urina la un interval de 3 ore fara a se consuma lichide. Se recomanda utilizarea unui urocultor. Intreg volumul de urina recoltat se aduce la laborator intr-un interval de timp de 2 ore. Recoltarea urinii din 24 de ore In cazul in care este necesara recoltarea urinii din 24 ore se va proceda astfel: se goleste vezica urinara, dimineata la ora 6 (de exemplu). Incepand de la aceasta ora, se recolteaza toata urina pana a doua zi la aceeasi ora (ora 6). Pentru a nu se pierde din cantitatea de urina se recomanda sa se urineze separat, inainte de scaun. Se masoara apoi volumul urinei din 24 de ore si se noteaza. Apoi se amesteca si se omogenizeaza urina (in cazul in care a fost recoltata in mai multe sticle) si se opreste pentru laborator numai o cantitate de 100-200 ml, iar restul se arunca. Reguli particulare o o o cand persoana care colecteaza urina lucreaza, este elev sau student, urina din 24 de ore se poate recolta intr-o zi de repaus pentru copiii mici se va utiliza dispozitiv special pe timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastra la frigider, pentru a nu se altera; cand cantitatea de urina recoltata in 24 de ore este mai mare de un litru, se va recolta in mai multe recipiente femeile vor specifica daca urina a fost recoltata in perioada menstruala sau daca au utilizat ovule cu medicamente cu 24 de ore inainte de analiza se va comunica laboratorului daca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit inainte de analize cu circa 24 ore nu se vor consuma cantitati mari de lapte sau derivate din lapte care tulbura urina si produc o crestere a calciului din urina; de asemenea, persoanele

o o o

Page 14

care urmeaza un regim fara sare trebuie sa comunice laboratorului pentru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina este scazuta o nu se va transporta urina la laborator in borcan fara capac sau cu capac neinchis ermetic, deoarece exista riscul scurgerii de urina si contaminarii altor persoane cu microbi sau virusuri prezente in urina. 12. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE Analiza materiilor fecale este indicata pentru descoperirea bolilor digestive de natura: - infectioasa (bacteriene, parazitare, virale, toxiinfectii etc.): coprocultura, examen coproparazitologic, depistare antigene diversi agenti patogeni, detectie toxine; - precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor, a prezentei sangelui in scaun etc.: proba de digestie, depistare hemoragii oculte, examen coprocitologic. Recoltarea materiilor fecale pentru examen coproparazitologic Recoltarea materiilor fecale pentru examenul coproparazitologic se face in recipiente speciale (colectoare de plastic cu lingurita), primite de la laborator. Nu se vor recolta materii fecale in cutii de carton, cutii de chibrituri etc. intrucat exista riscul infectarii persoanelor care transporta si prelucreaza aceste materiale. Se recolteaza materii fecale emise spontan in coprorecoltor fara mediu de transport inaintea administrarii oricarui tratament antiparazitar. Se recolteaza o cantitate mica din mai multe parti ale bolului fecal. Trebuie evitata contaminarea cu urina. Daca recoltarea a fost facuta seara, proba se va pastra la rece. Examenul coproparazitologic trebuie repetat de 3 ori din 3 scaune emise spontan. Este indicat sa se recolteze 3 probe la interval de 5-7 zile deoarece eliminarile de paraziti sunt intermitente. In cazul in care in scaun se observa viermisori sau fragmente suspecte de viermi intestinali acestia vor fi recoltati cu o pensa si introdusi intr-un vas de sticla sau de material plastic prevazut cu capac care se inchide ermetic. Pentru ca acesti paraziti sa nu se usuce si sa se altereze, se va turna peste ei spirt sanitar sau apa sarata si dupa aceea vor fi transportati la laborator. Nu se vor transporta parazitii in hartie, in vata, deoarece exista pericolul de infestare a persoanelor care executa analizele. Pentru examenul parazitologic se vor recolta materii fecale emise n mod spontan, fr utilizarea de purgative uleioase sau laxative pe baz de crbune. Se vor recolta i primi la laborator orice fragment suspect, mucoziti sau produse nedigerate prezente n fecale. De la recoltare trebuie ca proba s ajung n laborator n max. 4 ore; dac nu este posibil vor fi pstrate la +40C i apoi aduse la laborator n max. 24 ore. Recoltarea esantionului pentru examenul amprentei anale Ouale de Enterobius vermicularis (oxiuri) sunt depuse de parazit in pliurile anale. Pentru evidentierea lor, probele se recolteaza dimineata, inaintea toaletei perianale sau a defecarii, prin Page 15

introducerea in anus, cativa milimetri, a unei baghete pe care este fixata o bucata de scotch transparent, cu suprafata adeziva la exterior; ulterior - banda este lipita pe o lama de microscop. Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultura Cand bolnavului i se recomanda coprocultura, va solicita un recipient special (coprorecoltor steril din material plastic de unica folosinta), steril, de la laborator. Recoltarea materiilor fecale se va face ca si pentru examenul coproparazitologic. Nu se va utiliza insa nici un medicament (antibiotice, sulfamide, etc.) inainte de analiza deoarece ar putea distruge microbii din scaun. Produsul care permite cele mai multe izolari este scaunul proaspat emis spontan; daca nu este posibil ca pacientul sa ajunga la laborator in aceeasi zi cand a recoltat proba, aceasta va fi pastrata la +40 C si apoi adusa la laborator in maxim 24 ore. Cantitatea minima este de 5 g, iar daca scaunul este lichid, recoltorul trebuie umplut in proportie de . La bolnavii cronici, purtatori, persoane nespitalizate, scaunul va fi provocat prin purgativ salin (amestec de sulfat de magneziu, cate 15 g pentru adult, dizolvat in 250 mL de apa).

Indicatii: o Analiza materiilor fecale este obligatorie pentru urmatoarele categorii de persoane: cele care lucreaza in sectorul alimentatiei publice, copii care merg la gradinite, crese, bolnavii care au suferit de boli infectioase digestive (febra tifoida, dizenterie, holera etc.), calatorii care au sosit din tarile in care exista boli infectioase digestive. o Dupa ce pe recipient se va nota numele bolnavului si varsta, se va ambala in hartie si va fi transportat cat mai repede la laborator. Este indicat ca fiecare persoana, mai ales in caz de boala, sa observe si aspectul scaunului: daca este colorat si ce culoare are, sau daca este necolorat, albicios, daca are urme de sange etc. Reguli particulare o La copii mici, materiile fecale se vor recolta din oala de noapte care in prealabil a fost bine spalata. o In caz de constipatie, materiile fecale se vor recolta dupa luarea unui purgativ usor (laxativ). o Se va avea grija ca materialele fecale sa nu se amestece cu apa sau urina. o La recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sangelui (hemoragii oculte) sau pentru cercetarea digestiei alimentelor bolnavul va urma un regim alimentar special, recomandat de medic si nu se va lua nici un medicament cu 24 de ore inainte de analiza 13. RECOLTAREA SPERMEI PENTRU SPERMOGRAMA o Inainte de examen, pacientul trebuie sa se abtina de la orice relatie sexuala timp de 3-5 zile; o In ziua examenului, dupa ce a urinat pentru a elimina germenii prezenti in canalul uretral, barbatul isi recolteaza singur sperma prin masturbare Page 16

o Nu se recomanda recoltarea prin coitus interruptus deorece se poate pierde portiunea initiala a ejaculatului care contine un numar crescut de spermatozoizi; pH-ul acid al secretiei vaginale poate, de asemenea, influenta caracteristicile spermatozoizilor o Se aduce intreaga cantitate a ejaculatului la laborator in maximum 1 ora, cu pastrarea spermei, pe toata durata transportului, la 37oC; o Este preferabil sa se repete analiza dupa minim 7 zile, dar nu mai mult de 3 saptamani, iar daca se obtin diferente mari intre probe, sunt necesare investigatii suplimentare, deoarece numarul de spermatozoizi poate varia considerabil de la o proba la alta. 14. RECOLTAREA SPUTEI o se face nainte de nceperea unui tratament antibiotic sau la 5 zile dup terminarea tratamentului o este indicata recoltarea unei probe expectorate dimineaa la trezire o inainte de recoltare se va efectua igiena cavitarii bucale (periajul dinilor, clatirea gurii i gargar) o prelevarea probei se face prin tuse spontan i profund, in recipiente sterile din plastic, cu gura larg i capac etans o transportul se efectueaz n maxim o ora de la prelevare o sunt acceptate pentru examen microbiologic probe muco-purulente o dac proba are aspect de saliv (spumos, aerat, fara striuri muco-puruelnte) trebuie insistat pentru prelevarea unei noi probe corespunztoare calitativ Fluturasi de informare Pentru a veni in sprijinul pacientilor pentru autorecoltarea diferitelor produse biologice, Laboratorul pune la dispozitia pacientilor fluturasi cu informatii specifice penru autorecoltare. CRITERII DE RESPINGERE A PROBELOR AUTORECOLTATE Probele autorecoltate sunt mai intai examinate de asistentul de la recoltare care observa daca ele corespund din punct de vedere calitativ, cantitativ, al recipientului in care este adusa proba si daca sunt corect identificate/etichetate. Se resping si nu se lucreaza probele: o o o o o o incorect recoltate, in recipiente neadecvate insuficiente cantitativ sau in cantitate ce depaseste instructiunile, orice tip de probe care nu sunt corect identificate/etichetate specimen neadecvat recoltat (de ex: saliva in loc de sputa) specimen transportat/stocat inadecvat.

Page 17

INSTRUCTIUNI DE PASTRARE A PROBELOR PENTRU ANALIZE SUPLIMENTARE: Dupa ce au fost lucrate, serurile se pastreaza timp de 3 zile pentru eventuale solicitari suplimentare sau repetari. Probele de sange integral se pastreaza pana la 24 de ore. Serurile pentru teste care urmeaza a fi efectuate (teste de imunologie, de exemplu) se pastreaza la frigider sau in congelator in functie de tipul testului cat si de stabilitatea analitului in proba.

INDEPARTAREA CONSUMABILELOR UTILIZATE LA RECOLTARE: Dupa efectuarea recoltarii materialele utilizate se colecteaza in recipiente speciale: acele in recipient de plastic de unica folosinta cu pereti rigizi, de culoare galbena, pentru intepatoaretaietoare, iar seringile si materialul moale contaminat cu sange (tampoane de vata sau tifon, plasturi) se colecteaza in cutii de unica folosinta din carton, de culoare galbena, pentru deseuri infectioase. Dupa ce s-au umplut (nu mai mult de 2/3 din capacitatea lor), recipientele de colectare de unica folosinta se transporta in spatiul pentru depozitare temporara unde se depun in containerul pentru deseuri biologice. De aici vor fi colectate de firma specializata care le transporta la incinerator. Ulterior recoltarii, se procedeaza la decontaminarea locului de munca folosind solutii clorinate pentru suprafete lavabile si pentru pavimente.

INSTRUCTIUNI PRIVIND TRANSPORTUL PROBELOR Transportul probelor recoltate in sectiile de spital sau in alte labortoare se face in genti de transport care se pot curata si dezinfecta usor, separate in functie de tipul de proba si cu asigurarea conditiilor de temperatura pentru a nu favoriza multiplicarea microorganismelor pastrandu-le insa viabilitatea. Pentru transportul la distanta (cu avionul, trenul, auto) trebuie respectata regula triplului ambalaj - ambalaj primar (care vine in contact direct cu proba steril, sa se inchida etans, sa nu fie casant - ambalaj secundar (se inchide etans, contine material absorbant, previne scurgerea in caz de spargere a ambalajului primar) - ambalaj tertiar (asigura protectia mecanica a celor anterioare, se inscriptioneaza cu adresa destinatarului si a emitentului si cu sigla de pericol biologic si cu codul international pentru transport materiale infectioase)

Page 18