EXAMENUL RADIOLOGIC AL CORDULUI I VASELOR MARI

Aceast examinare d relaii asupra formei, dimensiunii i poziiei acestora n torace. Diagnosticul radiologic mpreun cu
celelalte investigaii paraclinice i simptomatologia clinic contribuie la diagnosticarea i urmrirea evoluiei bolilor valvulare,
miocardice, pericardice i afeciunilor aortei. Examenul radiologic - contribuie i la diagnosticul afeciunilor congenitale ale
cordului i vaselor. Metode de examinare - studiul cordului i vaselor mari se efectueaz cu radioscopia, radiografia,
cateterismul cardiac, angiocardiografia, aortografia, coronografia, ecografia cu ultrasunete i Doppler scintigrafia,
rezonana magnetic nuclear.
ASPECTUL RADIOLOGIC NORMAL AL CORDULUI I VASELO DE BAZ LA ADULI
Cordul este aezat n torace, oblic de sus n jos, de la dreapta la stnga i dinapoi - nainte. Se sprijin pe diafragm prin
ventricului drept. Ventriculul stng este situat posterior i constituie marginea stng a inimii, iar vrful su este partea cea
mai decliv a cordului. Atriul drept constituie marginea dreapt a cordului. Pediculul vascular este constituit din vena cav
superioar, aorta ascendent i crja, aorta descendent i trunchiul arterei pulmonare. Radiologic - umbra pediculului
vascular continu opacitatea cordului. Imaginea cardio - vascular - are form triunghiular cu baza pe diafragm i vrful
pierdut inferior. Pe laturi prezint dou arcuri pe dreapta i trei pe stnga. ntre arcuri exist puncte care se nseamn cu D
n partea dreapt i punct S pe partea stng. Aceste puncte se situeaz la ntretierea arcurilor.
Conturul cordului prezint:

n dreapta dou arcuri principale:

1. Arcul inferior drept, format de conturul lateral al atriului drept i se ntinde
ntre punctul D sau locul de intrare a cavei superioare n atriul drept i punctul
D1 sau locul de intrare a cavei inferioare n ventriculul drept. El se gsete n
vrful sinusului costodiafragmatic drept. Punctul D se gsete n depresiunea
dintre arcul drept i pediculul vascuar.
2. Arcul superior drept - se ntinde ntre punctul D i punctul A, el fiind uor
bombat. Punctul A - se gsete la intersecia arcului vascular superior drept
aortic cu coloana toracal. Punctul C - este locul de ntretiere ntre conturul
vascular drept i clavicul.
Toate aceste puncte D - D1 - C i A prim, n situaie normal sunt pe aceeai linie vertical
paravertebral. Arcul inferior drept, care este determinat de auriculul drept bombeaz spre
dreapta, mai mult dect cel superior determinat de aort. ntre A i A', conturul superior al
pediculului vascular este determinat de aort, ns este neprecis la vrstnici. Acest contur
superior al aortei se vede mai bine la tineri.

Conturul stng este format din trei arcuri - butonul aortic, arcul mijlociu i arcul inferior stng.
1. Butonul reprezint genunchiul posterior al crjei aortice.
2. Arcul mijlociu stng - reprezint conturul lateral al trunchiul arterei pulmonare. n partea inferioar se
gsete punctul S. Este continuat n sus nspre stnga de butonul aortic, iar inferior de proeminena
arcului ventricular stng. Arcul mijlociu stng - reprezint o depresiune, numit i golful cordului, cu
adncime diferit. Punctul S se gsete la ntretierea arcului mijlociu cu cel inferior stng. Atriul stng,
situat posterior nu ia parte la conturul stng al cordului.
3. Arcul inferior stng ncepe la punctul S i se ntinde pn la S1 n vrful cordului. Este constituit din
conturul lateral al ventriculului stng.

Vrful inimii este constituit din vrful geometric al ovoidului cardiac.

Conturul inferior al umbrei cordului se confund cu a ficatului i unete punctele S1 i D1.

DIAMETRELE I DIMENSIUNILE CORDULUI
Principalele diametre ale cordului sunt:
I.
Diametrul longitudinal ntre D i S1 msoar 13 cm.
II.
Diametrul orizontal sau transversal - Dl, este cu un cm mai mare dect cel orizontal
care msoar 12 cm.
III.
Diametrul bazal corespunde bazei inimii, ntre punctele D1 i S1 are 10 cm.
Msurarea diametrului transversal al cordului se efectueaz msurnd distana dintre punctul
cel mai ndeprtat al arcurilor inferioare drept i stng i mijlocul opacitii cordului i apoi
nsumarea celor dou distane.
Mai sunt i diametre pariale, cum ar fi:
i.
coarda arcului inferior stng ntre S i S1 (msoar 7,5 cm),
ii.
Diametrul ventricular drept, se msoar ntre D i S1 i reprezint conturul
diafragmatic a umbrei cordului.
Micrile cordului i pulsaiile de la baz se studiaz radioscopic sau prin chimogram. Ventriculul stng prezint pulsaii
sistolice scurte, repezi, active. Pe linia median, pulsaiile arcului aortic sunt inverse i constau n expansiunea sistolic
brusc i retracia diastolic lent. Pulsaiile atriale ale arcului inferior drept constau n micri inverse fa de a
ventriculului stng.

POZIIILE DE EXAMINARE A CORDULUI

Poziia de examinare a cordului i a vaselor de la baz, precum i a cavitilor mai accesibile.
Bolnavul va fi aezat cu faa, spatele sau poziii oblice fa de ecran. Poziiile de examinare direct sunt dou: bolnavul fiind
aezat cu faa spre examinator postero - anterior / cu spatele la ecran antero - posterior.
Principalele poziii oblice complementare ntre ele sunt:
oblic anterior dreapta - bolnavul cu faa la ecran st cu umrul drept nainte,
poziia oblic anterior stnga, cu faa spre cel care examineaz i umrul stng la ecran. Poziiile oblice posterioare
se deosebesc fa de primele pentru c sunt inversate,
mai este poziia lateral.
Poziia cordului n torace variaz cu tipul constituional. La adult sunt trei tipuri principale :
- cordul oblic la toracele normostetic - inghiul de nclinare al cordului este de 45 ;
- cordul vertical este obinuit la persoanele longevive, cu poziia aproape median, cordul n pictur sau suspendat. Are
conturul inferior pe diafragm ;
- cordul orizontal - se ntlnete la hiperstenici cu torace larg i scurt, axul longitudinal este nclinat cu unghi de nclinaie
mic.
Cordul la copilul mic se apropie de cordul orizontal. Pediculul vascular este mai larg, butonul aortic ters pn la 4 ani. La
copil, cordul are configuraie mitral, deoarece n primii ani cordul drept i artera pulmonar sunt mai mari. ntre 2 i 6 ani
configuraia se apropie de a adultului.
Examenul radioscopic si radiografie al inimii si vaselor mari
Cele doua metode de examinare se completeaza reciproc. Examenul radioscopic este mai simplu. Permite observarea
imediata a formei opacitatii cardiovasculare, permite alegerea unor pozitii ale bolnavului in care anumite modificari se vad
cel mai bine si, mai ales, permite observarea directa, "cu ochiul liber", a miscarilor pulsatile ale inimii si vaselor mari si a
modificarilor date de schimbarea pozitiei bolnavului. Cu aceasta metoda se pot recunoaste calcifierile cardiace dupa
miscarile caracteristice. Examenul radioscopic permite si corelarea imediata a imaginii radiologice cu constitutia somatica si
conformatia toracelui pacientului. Examenul radioscopic trebuie sa preceada in mod obligator toate celelalte metode de
examinare radiologica.
Examenul radiografic fixeaza imagini care apoi pot fi analizate mult mai bine si pot servi ca termeni de atie cu modificari
ulterioare (progresi prin boala sau regresi sub tratament). Permite unele aprecieri cantitative asupra dirselor parti ale inimii.
Contrastul fiind mai bun, permite citirea unor detalii sau nuante ale imaginilor, care nu pot fi reperate radioscopic.
Pentru radioscopie se utilizeaza tubul Roentgen apropiat de corp (la aproximativ 60 cm), pieptul pacientului - aflat in
picioare - fiind lipit de ecranul fluorescent. Imaginea cardiaca apare, in acest fel, marita (prin proiectie "conica"). Pentru
radiografie se utilizeaza un tub Roentgen departat la aproximativ 1,7-2 m, astfel ca razele care delimiteaza imaginea inimii
sa fie cat mai aproape de situatia paralela; inima apare in acest fel mai mica decat in imaginea scopica, adica foarte aproape
de dimensiunile normale.
Examenul radioscopie se face in cursul unei respiratii linistite si anumite detalii se examineaza in inspiratie profunda.
Radiografia se face in apnee (de obicei inspiratorie) pentru ca diafragmul sa fie cat mai coborit.
Indicatii

O radiografie toracica permite sa fie recunoscute cele mai multe dintre leziunile pulmonare, cum ar fi cele ale
tuberculozei, pneumopatiile infectioase, pneumonia indeosebi sau edemul pulmonar.

Ea usureaza, de asemenea, diagnosticarea infectiilor pleurei (pleurezie, pneumotorax), precum si a afectiunilor care
modifica forma inimii si a vaselor (insuficienta cardiaca, anevrism al aortei) sau cele ale mediastinului (adenopatii).
Contraindicatii

Acest examen nu se mai practica in mod sistematic in cadrul medicinei scolare sau al medicinei muncii cu scopul de a
limita expunerea la radiatiile X.

Indicatiile sale sunt, de asemenea, mai limitate in timpul unei spitalizari sau inaintea unei interventii chirurgicale.

Acest examen este preferabil sa fie evitat in cursul sarcinii.

Ecocardiografia
Ecografia cardiaca (ecocardiografia) bidimensionala este o metoda imagistica de explorare a inimii, prin care se
vizualizeaza pe un ecran sectiuni (felii) din inima, in aceste sectiuni putandu-se masura dimensiunile celor 4 cavitati cardiace
(atriul stang, ventriculul stang, atriul drept si ventriculul drept), precum si ale vaselor mari care se varsa in inima (vena cava
inferioara) si care pleaca din inima (aorta). Cu ajutorul unor algoritmi speciali, computerele inglobate in aparatele care
realizeaza ecografia deduc din dimensiunile cavitatilor inimii date importante despre functiile inimii - functia sistolica
(functia de golire a inimii) si functia diastolica (functia de umplere a inimii). In plus, ecografia cardiaca permite o foarte
fidela si sigura apreciere a morfologiei si functiei valvelor inimii (valva mitrala, valva aortica, valva tricuspida, valva
pulmonara).
Avantaje

Ecocardiografia este de departe cea mai importanta si cea mai frecvent utilizata metoda imagistica din domeniul
cardiologiei, datorita costurilor mai reduse comparativ cu alte metode imagistice

lipsea iradierii care o face repetabila ori de cate ori este nevoie pentru a urmari evolutia bolii unui pacient cardiac.
bolile pot fi recunoscute cu mult inainte de a se manifesta prin vreun simptom, metoda poate ajuta la diagnosticul
precoce al bolilor de inima, singurul care poate salva vieti

este recomandata, pentru stabilirea diagnosticului, oricarui pacient cardiac sau oricarui pacient care are unul sau
mai multe simtome cardiace: -durere in piept -respiratie grea -palpitatii oboseala

recomandata oricarui pacient care are hipertensiune arteriala (tensiunea arteriala crescuta), pentru a se vedea in
ce masura este afectata si inima.
Dezavantaje

imposibilitatea pacientului de a ramane nemiscat pe parcursul efectuarii testului

pacientul sufera de obezitate, boli pulmonare.

Metoda Doppler adaugata ecografiei bidimensionale, permite actualmente masurarea vitezei sangelui in orice punct al
inimii, permitand depistarea insuficientelor sau stenozelor valvulare (in aceste cazuri vitezele de circulatie a sangelui sunt
mult crescute). Doppler-ul color permite transformarea fiecarei viteze dintr-un anumit punct al inimii, in culoare, sectiunea
prin inima fiind afisata pe ecran sub diverse culori, in functie de vitezele sangelui in fiecare punct. Nu in ultimul rand,
ecografia mai permite si aprecierea pericardului (a invelisului in care se gaseste inima), cu depistarea foarte usoara a
eventualelor acumulari de lichid in sacul pericardic, echivalente, cel mai adesea, cu o inflamatie a acestui sac.

Scintigrafia Cordului
Cuprinde doua tipuri de examene: scintigrafia miocardului si scintigrafia cavitara. Este un examen ce are ca scop vizualizarea
diferitelor zone ale inimii, in scopul observarii nivelului de oxigenare si pentru a aprecia maniera in care muschiul cardiac
este irigat cu sange. Scintigrafia cardiaca se realizeaza prin injectarea in organismul pacientului a unei substante
radioactive, special alese pentru a marca celulele inimii. O camera speciala inregistreaza razele emise de acestea. Metod de
investigaie atraumatic, repetabil i aplicabilla bolnavi cu stri cardiovasculare grave. Lipsa contraindicaiilor (cu excepia
sarcinii) a fcut posibil aplicarea ei n diagnosticul pozitiv a numeroase afeciuni (ex. cardiopatii congenitale cu unt).
Utilizata la aprecierea performanei ventricolului stng (ex. accidentele acute coronariene), aprecierea unor rezultate
terapeutice, odat cu urmrirea evoluiei bolii. Folosete ca tehnici de explorare scintigrafia miocardic de perfuzie,
angiocardiografia izotopic, scintigrafia infarctului miocardic acut. Radiotrasorul utilizat este Taliul-201, cu multiple
avantaje fa de Potasiu, Rubidiniu, Cesiu
AngioCT
Examen radiologic care permite examinarea volumului interior al unui vas sangvin (artera sau vena) si ale ramurilor in care
se imparte acest vas. Medicul practician introduce un cateter (un mic tub suplu) intr-un vas, prin piele (artera carotida a
gatului, artera humerala a plicii cotului, artera femurala a plicii inghinale, o vena a membrelor). Atunci cand punctionarea nu
este directa, practicianul ghideaza acest cateter pana la vasul de examinat, urmarind inaintarea sa pe un ecran de control,
apoi injecteaza un produs de contrast iodat, opac la radiatiile X, si ia imagini ale drumului sau. Apoi cateterul este retras si
punctual de punctionare este apasat.
- Angiografia clasica sau conventionala este un examen radiologic al vaselor sangvine care consta in inregistrarea drumului
produsului pe un film radiologic, prin clisee la intervale diferite sau in serie.
- Angiografia digitalizata sau numerizata este un examen radiologic al vaselor sangvine care consta in tratarea informatica a
imaginilor. Aceasta permite sa se prinda imaginile video pe un amplificator de stralucire cu o camera adecvata, apoi
ameliorarea acestor imagini prin indepartarea anumitor informatii radiologice care nu privesc vasul de studiat (provenind, de
exemplu, de la structurile osoase).
- Angiografia prin imagerie prin rezonanta magnetica sau angio-irm sau -rmn este o aplicatie recenta a imageriei
prin rezonanta magnetica nucleara la examinarea vaselor.
Indicatii - O angiografie este utilizata, in principal, pentru studierea vaselor inimii si ale plamanilor, celor ale
creierului si maduvei spinarii (angiografii cerebrale si medulare) si a celor ale membrelor si viscerelor (rinichi, mezenter).
Acest examen serveste la depistarea leziunilor arteriale, indeosebi ale stenozelor (ingrosarile) consecutive ateromului
(depozit lipidic pe peretele arterial), anevrismelor (dilatatii localizate ale arterelor), ocluziilor unui vas de catre un aterom
sau de catre un cheag. angiografia mai permite sa fie distinsa o disectie arteriala (clivaj al peretilor) sau prezenta
unei malformatii arteriovenoase.
Inaintea unei interventii chirurgicale, o angiografie da posibilitatea sa se studieze raporturile anatomice intre vase si
leziunea de operat. In sfarsit, angiografia permite sa se practice angioplastii (tehnici de dilatare a unui vas), embolizari
(ocluzii terapeutice ale unui vas) si o chimioterapie in situ (injectare pe cale intravasculara a medicamentelor
anticanceroase). Aceasta tehnica este denumita "radiologie interventionala".
Marirea in dimensiuni a cordului
Fiecare cavitate are o cale de intrare, camera de acumulare i o cale de ieire, camera de expulsie. Calea de intrare a
ventricolului drept este situat orizontal iar cale de ieire este situat aproape vertical. Dilatarea ventricolului drept se
face n sens transversal, cnd este pe seama cii de intrare. Cnd dilatarea este pe seama alungirii cii de ieire, se face n
sens vertical i duce la configuraia mitral, prin bombarea arcului mijlociu al pulmonarei. Calea de intrare a ventricolului
stng pleac de la orificiul mitral i are direcie oblic n jos i nainte spre vrful cordului. Alungirea cii de intrare nu

produce modificri pe imaginea de fa. Calea de ieire a ventricolului stng, pleac de la vrful cordului spre orificiul aortic,
iar alungirea determin bombarea lui spre stnga. Dilataia de rezisten este la nceput omogen, mrirea cavitii ncepe la
sfritul cii de ieire i se face n sens longitudinal. Dilataia miogen, se face cnd fibra muscular este insuficient, iar
creterea cavitii se face n sens transversal. Dilataia de umplere se face cnd miocardul se adapteaz unei munci care
const n expulzarea n cursul unei sistole a unei cantiti mari de snge. Dilataia i hipertrofia de umplere se produc iniial
n vecintatea orificiului prin care ptrunde n cavitatea ventricular masa suplimentar de snge. Dilataia de umplere poate
fi : tonogen, cnd se mresc diametrele longitudinale i transversale i miogen, cu mrire transversal. Imaginea
radiografic de fa - evideniaz contururile miocardului cu cele dou arcuri superior i inferior n dreapta i cele dou
arcuri convexe - butonul aortic i arcul inferior stng i cel concav, cu golful cardiac ntre ele. Pentru ca s evideniem
cavitile cordului se folosete incidena oblic anterioar stng sau profilul stng. Tot n OAS se evideniaz atriul stng.
Procese patologice in configuratia mitrala
Stenoza mitral sau boala lui Durozier - este o afeciune de natur endocarditic i se instaleaz la civa ani dup puseul
infecios reumatismal din copilrie. Diagnosticul radiologic se realizeaz dup instalarea leziunilor anatomice.
Anatomopatologic se realizeaz ngustarea orificiului mitral datorit valvulelor simfizate i sclerozate. Fiziologic, atriul
stng ntlnete o rezisten crescut la nivelul orificiului i nu poate goli complet coninutul n ventriculul stng. Deci, se
produce o cretere a gradientului de presiune diastolic n atriul stng. Cantitatea de snge restant n auriculul stng crete
progresiv. Presiunea sporit din atriul stng n faa primului baraj, stenoza valvulei mitrale d o staz retrograd.
Hipertensiunea n venele pulmonare, cu declanarea vasoconstriciei arteriolelor din plmn realizeaz cel deal doilea baraj i
dilataia de rezisten a ventriculului drept. Astfel, n stenoza mitral se produce mrirea auriculului stng i micorarea
ventriculului stng i modificri compensatorii ale ventriculului drept i a hilurilor, n care presiunea din arterele pulmonare
sporete. Examenul bolnavului n poziii oblice i din profil, constat dezvoltarea treptat a atriului stng spre mediastinul
posterior. Opacifiind esofagul cu bariu, la examenul de fa se observ devierea traiectului acestuia n dreptul atriului stng,
pe care l nconjoar de obicei pe dreapta, iar din profil se observ bombarea esofagului i deplasarea spre coloan.
Fenomenul se ntmpl la nlimea bifurcaiei traheei. Auriculul stng dilatat mai foreaz bifurcarea traheei i impinge
cranial traheea i bronhia stng
Insuficiena mitral - valvulele mitrale nu nchid complet orificiul mitral i n timpul sistolei ventriculare stngi o parte din
snge n loc s treac din ventricul n aort, refuleaz n atriul stng i produce regurgitaie sistolic. n fiecare sistol
atrial intr n ventriculul stng o cantitate mai mare de snge, cu apariia unei dilataii de umplere a acestuia. Insuficiena
mitral organic este datorit unor leziuni valvulare, consecutive procesului de endocardit reumatismal. Modificrile
radiologice tipice sunt hipertrofia ventriculului stng, cu alungirea arcului inferior stng, ventriculul stng fiind rotunjit i
mpins n afar. Atriul stng este mrit n 50% din cazuri cu dezvoltare predominant posterioar, ctre esofag i trahee i
mai puin spre dreapta, producnd dublu contur concentric. Examenul baritat esofagian evideniaz deplasarea i dilataia
cavitilor stngi. Insuficiena mitral funcional - se ntlnete n hipertensiunea arterial, leziuni renale, miocardit,
aortit, mitralizarea cordului aortic - cnd apar aceleai semne radiologice ca i n insuficiena endocarditic, dar imaginea
se deosebete prin aceea c pe lng ventriculul stng, mrit, restul cavitilor nu sunt mrite prea mult.
Defectul de sept ventricular - boala lui Roger. Const n prezena unui orificiu septal cu
dimensiuni variabile. Cnd orificiul septal este mare, apare un unt
stnga - dreapta. Cordul ia aspect globulos, arcul mijlociu stng
poate deveni proeminent, hilul i ramificaiile lui cresc i devin
pulsatile.
Persistena canalului arterial - este cea mai fecvent anomalie
congenital. Canalul arterial face legtura arterei pulmonare cu
aorta n viaa intrauterin. n primele zile dup natere canalul se
nchide. n cazul cnd persist, dup natere apare un unt stnga - dreapta, o parte din sngele
aortei trece n artera pulmonar i determin apariia unui desen vascular pulmonar bogat,
mrirea ventriculului stng. Radiologic - apare bombarea arcului mijlociu stng, hili largi cu
ramificaii bogate. Arcul aortic drept bombat.
Stenoza arterei pulmonare - stenoza arterei poate fi la nivelul ostiumului pulmonarei, a conului sau trunchiului arterei
pulmonare. Radiologic - dilatarea i hipertrofia ventriculului drept. Umbra cordului se ntinde spre dreapta, arcul mijlociu
stng se accentueaz i ocup golful inimii. Vasele hilului sunt largi, dar nu aa de largi ca i n staz. Desenul pulmonar este
srac, ventriculul stng nu este hipertrofiat.