Sunteți pe pagina 1din 103

RADIOIMAGISTICA

APARATULUI
OSTEOARTICULAR

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA A S.U.U.B.


Aspecte radioimagistice ale osului
normal si ale componentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
 substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X

 spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,


transparente la razele X
1. Substanta osoasa dura 2. Spatiile osului =
este constituita din lumenele sistemelor Havers si ale canalelor
matricea colagena proteica anastomotice  pe acestea (canale
(fibrile+subst glico-proteica) Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate
care este suportul in care se depun de tesut conjunctival moale si vase
sarurile minerale. sanguine nutritive)
canalul medular, ocupat de maduva
tesut conjunctival fibros
tesut adipos (maduva galbena)
tesut hematopoetic (maduva rosie)
+ Periostul = membrana conjunctivala – transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la
extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.
1. Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos
compact care inconjoara canalul medular.
La osul lung se disting trei parti:
Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului
Tesutul osos compact este format din:
diafiza, metafiza si epifizele
- sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme
cilindrice concentrice)
concentrice)
- lamele complementare Epifiza
- una ca
care inconjoara diafiza in manson, sub periost
- alta situata spre canalul medular = endost;
endost;
- canalele Volkmann  pe elementele precedente Os spongios
Rgr:
Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

Periost
Rgr, CT:
CT: nevizibil
IRM: asemnal

Diafiza Diafiza
Os compact Canalul medular
2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de corticala epifizara La osul lung se disting trei parti:
Tesutul spongios este constituit din:
din: diafiza, metafiza si epifizele
- lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in compacta, ci in trabecule mai
rare,formand o retea
- trabeculele
rabeculele spongioasei sunt orientate in sensul liniilor de forta, in raport cu Epifiza
functiile osului
osului

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu ochiuri radiotransparente


Os spongios
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala – acelasi aspect ca si compacta diafizara, dar foarte subtire

 Osul lat se compune din corticale paralele (tablii)


intre care este o spongioasa (diploe) – exemplu:
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze). Diafiza Diafiza
Os compact Canalul medular
 Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa
spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI

La nastere, toate oasele lungi, in afara de


epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr-o retea
neregulata.
 Pe radiografii oasele lungi apar constituite
numai din diafiza tubulara, delimitata la
extremitati de linia de calcificare provizorie
a cartilajului de crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm, marginit
de linia de calcificare provizorie. El este
invadat de tesut conjunctiv, care se va
transforma in os. Astfel este asigurata
cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) – la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se extinde
treptat, excentric, fiind modelat cu timpul
in tesut lamelar.
METODE DE EXPLORARE
 Radioscopia
 Radiografia
- 4 conditii:
1. regim de raze corect
2. efectuarea a minim 2
incidente
3. incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulatii
4. explorare bilaterala a
regiunilor simetrice
METODE DE EXPLORARE

 Tomografia
computerizata:
- date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile fereastra os
pe rgr. cupa axiala
- caracterizeaza partile moi
- prelucrarea imaginilor
- reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
- reconstructii 2D
pentru aprecierea
leziunilor si in alt plan
decat cel axial
fereastra parti moi

recon 3D
METODE DE EXPLORARE
 ANGIOGRAFIA :
2 situatii
1. Scop diagnostic
 pentru tumorile incerte ca
punct de plecare si
structura histologica
 identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie

2. Scop terapeutic
 embolizare
(prechirurgicala)
 chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antitumorale, intratumoral)
METODE DE EXPLORARE
All body
 SCINTIGRAFIA Osteom
osteoid

• sensibila, dar nespecifica


• “all body ”

Fractura de
stress
METODE DE EXPLORARE
 Artrografia (a)
 Artro-CT (b) :
 presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
a
intraarticulara a unui
produs de contrast
 Utile in patologia
 tumorala sinoviala
 traumatica articulara

b
METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia
 date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica
 investigatie de finete a partilor moi
 date asupra maduvei osoase
B

A
MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE

3 grupe: exostoza

1. modificari de forma :
 exostoza
 hiperostoza
 oedostoza
 scoliostoza

2. modificari de numar

3. modificari de structura
 distructive
hiperostoza
 constructive
 mixte Os suflat
scoliostoza
Displazie de numar
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
1.Demineralizare Distributie:
• difuza generalizata – dezechilibru
= diminuarea sarurilor fosfo- metabolic general, cu rezultat activarea
calcice la nivelul matricei
mecanismelor de mobilizare a calciului
proteice osoase, cu
din schelet.
pastrarea integritatii • localizata – cauzata de factori locali
acesteia (reversibila)
producatori de hipo-/ hiperperfuzie
Evidenta RADIOLOGIC la o • inflamatori
pierdere mai mare de 30% • infectiosi
din continutul normal de • tumorali
saruri PCa. • parazitari
Radiologic: • mecanici …
 in spongioasa: scaderea Exemple:
grosimii traveelor cu  Artrita –hiperperfuzie locala ca
cresterea spatiilor dintre raspuns inflamator  metabolizarea
travee si accentuarea sarurilor PCa  scaderea
transparentei concentratiei in segmentele vecine
articulatiei  demineralizare
 afectarea compactei  Fractura : demineralizare prin efecte
poate merge de la locale + demineralizare prin
discreta diminuare a imobilizare
opacitatii pana la aspect
de spongiozare
Os normal

Demineralizare

Demineralizare Os normal
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
2. Osteoliza
– presupune lipsa de structura osoasa prin activarea
osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si
mobilizare a sarurilor PCa
 activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme:
 modificari tip metabolic local (inflamatie)
 dislocarea elementelor osoase normale ( ex. proliferare
tumorala)
+ combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de


 Sediu:
- diafizar, metafizar, epifizar
- cortical, spongios, canal medular
IC
 Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + IA
IB
modificare de forma a osului asociata

 Contururi:
- nete cu scleroza periferica (tip IA)
- nete fara scleroza periferica (tipIB)
- sterse, multiple = aspect “mancat de molii”
III
(tip II) II
- microgeode, punctiforme, flu = aspect
permeativ (tip III)

 Matrice: omogena / septata / calcificata


Eroziune

Geoda

Lacuna

+Sechestru osos
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
3. Osteonecroza

= leziune secundara
hipoperfuziei Infarct
sau lipsei de osos
perfuzie intr-un
teritoriu osos
 septica
 aseptica
 la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
 la nivelul
diafizelor,
metafizelor =
infarct osos
 la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza
Osteonecroza
aseptica
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
4. Atrofia prin presiune

= caracterizata prin lipsa de


substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de vecinatate
(adeseori vascular)

 din interior spre exterior


(ex. chist osos)

 dinspre exterior spre


interior (ex. sa turceasca
“balonizata” in adenomul
hipofizar)
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA

In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:


Endostoze – formare de os la nivelul endostului
compactei
Radiologic:
 ingrosarea compactei
 ingustarea canalului medular

Spongioscleroza – intereseaza componenta


spongioasa
Radiologic:
 ingrosarea traveelor preexistente
 cresterea numarului traveelor
 scaderea numarului areolelor
 scaderea transparentei specifice osului
spongios
 evolutia pana la aspectul de compactizare
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
B. PERIOSTOZA
= formare de os nou la
nivelul periostului

In functie de aspectul
radiologic:

1. unilamelara (specifica
proceselor 2. plurilamelara 3. spiculata 4. apozitii
inflamatorii) (t. maligne) periostale
a.inflamatie (triunghi
malign
b.sarcom Ewing Codman)
Periostoza lamelara Triunghi malign Codman
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
= OSIFICARI HETEROTOPE

osteofite osificari
sindesmofite posttraumatice
1. patologie de cauza traumatica

2. osteodisplazii

3. osteodistrofii

4. patologie infectios - inflamatorie

5. patologie tumorala

6. altele (osteonecroze, patologie


metabolica etc)
PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:
 Entorsa (neevidenta in conventional)
 Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie)
 Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-


ligamentar fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de


 ecografie si IRM
 metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)
Ruptura
ligamentara

Fara tractiune Cu tractiune

luxatie

fractura
Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice

Clasificare:

1. dupa aspectul traiectului de fractura


Complete – presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete – solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia


anterioara/ compacta + spongioasa)

2. dupa mecanismul de producere


Tasare

Fractura
Fractura completa incompleta

Fractura intruziva
Diagnostic
 Radiografia:  CT :
 evaluarea si pozitionarea 3D a
= examen de prima intentie: simplu, ieftin, fragmentelor in focarul de
informativ
fractura
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea  fracturile cominutive
vindecarii.  traiect intraarticular
Radiografia corect interpretata:  fracturile ce necesita protezare
 Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca  evaluarea interesarii partilor
 sediul fracturii moi adiacente
 aspectul fracturii (completa, incompleta,  evaluarea complicatiilor
traiecte, grad de deplasare) (anchiloza, pseudoartroza,
 precizarea raportului cu structurile osteita)
invecinate
 precizarea pozitiei fragmentelor  Scintigrafia
 la distanta de os dar in ax  sensibila, dar nespecifica
 angulate
 telescopate, incalecate, angrenate
 IRM:
 cresterea distantei dintre fragmente prin  leziunile articulare
interpunere de parti moi  cazuri incerte, fr. oculte
 torsionare – frecvent la nivel tibial
 compresia medulara prin
 stabilirea contextului (os normal/ patologic) fractura vertebrala
 traiect intraarticular (– modificare la nivelul  complicatii: osteonecroza,
sinovialei si spatiului articular  anchiloza) algodistrofie
 leziuni asociate: hemartroza
Tipuri particulare de fractura
 la copii:
 fractura „in lemn
verde” – intrerupere
unilaterala a
compactei

 fractura
subperiostala –
fractura intereseaza
si spongioasa si
medulara dar
periostul ramane
indemn.

 decolarea epifizara
Tipuri particulare de fractura

a. Fractura de oboseala/
stress
– dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian
spondiloliza a.
a. a.

a. Spondiloliza

a. Fractura maratonistului
Tipuri particulare de fractura

b. Fractura luxatie
– se produce o deplasare a fragmentului
fracturat in apropierea unei suprafete
articulare
de regula apare la jonctiunea diafizo-
epifizara, in apropierea articulatiilor cu
mobilitate mare

b. Fractura boxerului
Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC: RADIOLOGIC:
1. formarea calusului fibroproteic
 organizarea hematomului intre  dupa 7-10 zile:
fragmentele de fractura sub forma
de coagul, apoi retea de fibrina  cresterea transparentei
 hiperemie importanta extremitatii osoase din focarul
mobilizarea sarurilor PCa din fracturat = demineralizare locala
fragmentele implicate in focarul de
fractura
 largirea solutiei de continuitate,
contururile osoase adiacente
apar sterse
2. formarea calusului conjunctiv

 calusul e invadat de fibroblasti ce


produc fibre de colagen +
existenta de saruri minerale se  dupa 2 saptamani:
creeaza conditiile osteogenezei
 are loc o contractare a
 demineralizare importanta
componentei moi, cu apropierea  linia de fractura apare mai putin
segmentelor osoase implicate clara (“fum de tigara”)
Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC: RADIOLOGIC:

3. Etapa de calus osos primitiv


 la nivelul matricei
 dupa 3 saptamani
 opacifiere neomogena la nivelul
conjunctive sunt depuse focarului de fractura care
saruri PCa, realizand o depaseste limita traiectului
structura osoasa relativ  treptat, dispare solutia de
anarhica in care sunt prinse continuitate fiind inlocuita de
cele 2 extremitati structura osoasa

4. Calus osos definitiv


 incepe procesul de  dureaza cateva luni, cel putin o
modelare sub activitate luna
osteoclastica
 calusul capata aspect trabecular
 stabilirea continuitatii compactei
si reducerea volumului calusului
Tulburari de consolidare
 Calus vicios: consolidare in pozitie
anormala
 Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
 Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6
luni de la producerea fracturii
Mecanisme:
 distanta mare dintre fragmente
 hipervascularizatia teritoriului
 interpunere de parti moi si
distrugere de periost – rezulta
osificare si depunere de os nou
pe fiecare dintre fragmente, cu
aparitia de corticala noua spre
focarul de fractura
Radiologic:
 lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului de
fractura
 aparitia de os nou compact
PSEUDARTROZA
la nivelul versantilor
fracturii
 imediate / tardive
Complicatii
Infectia – in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica – complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural ,


scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a
fragmentului necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic –


mana si picior (tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.

Anchiloza – complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.


Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi


Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura
ANCHILOZA OSTEONECROZA
POSTTRAUMATICA

OSIFICARI IN
PARTILE MOI
Control postoperator radiologic
PATOLOGIE OSOASA INFECTIOASA

1. OSTEOMIELITA
 Afectiune inflamatorie ETIOLOGIE: cei mai frecventi
osoasa , determinata de agenti patogeni sunt de
agenti patogeni diferiti, ce natura microbiana.
realizeaza entitati clinice cu - cel mai frecvent –
evolutie si tablou radiologic
stafilococul auriu 80-90 %
bine definite.
 Leziunea primara a
afectiunii este produsa pe PUNCT DE PLECARE: focar
cale hematogena si are patologic cu sediu cutanat /
sediul in maduva osoasa, sinuzal / otic/...
urmata de modificari in “tella
ossea” CONDITII FAVORIZANTE:
 ≠ OSTEITA - inflamatia traumatisme, frig, rezistanta
osoasa prin inocularea scazuta a organismului
agentilor patogeni direct din
afara sau din vecinatate, nu VARSTA: afecteaza mai ales
pe cale hematogena. copiii si adolescentii.
OSTEOMIELITA-localizare
Cel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus)

 mai rar - oase plate


 foarte rar – oase scurte
 monoostic / poliostic
 focar unic/ duble
 pe os lung – cel mai frecvent: de la metafiza la epifiza

Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie,


ceea ce duce la extindere in epifiza  in
articulatie = OSTEOARTRITA
OSTEOMIELITA- forme

1. acuta
2. cronica
3. cronica de la inceput :
- forma condensata
- forma pseudotumorala
- abcesul central osos
Brodie
4. dupa varsta
(diferente copil – adult)
5. dupa localizare
(os plat, os lung…) ABCES
BRODIE
FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE
 Aspect anatomo-patologic  Aspect radiologic

proces inflamator  domina 10-14 zile


fenomenul conj.-vascular  os : aspect normal
afectarea secundara a tesutului  parti moi: creste densitatea
osos partilor moi in vecinatatea
metafizei interesate
hiperemie  demineralizarea mai  dupa 10-14 zile
ales in spongioasa , dar si in  os: demineralizare
compacta difuza(spongioasa si
compacta), ce se extinde
rapid

+ inflamatia si a periostului 15-20 zile + reactie periostala


unilamelara sau plurilamelara

PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE


FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE)
 Aspect anatomo-patologic  Aspect radiologic

- abcesul format difuzeaza in toate - aspect patat al demineralizarii, cu


directiile aparitia de mici zone de
osteoliza
- se produc necroze, datorita - apar sechestre
emboliei microbiene, compresiei in spongioasa- dimensiuni mici
vaselor (in compacta mai usor, in compacta – dimensiuni mari
datorita vascularizatiei sarace si Rx vizibil dupa mai multe luni (2)
lipsei anastomozelor)
- portiuni de os izolate de tesutul
din jur prin zone de osteoliza
- delimitarea de tesutul din jur:
4-6 luni
- se pot resorbi, se pot elimina
(fistule)
- inflamatia periostului este intretinuta - reactii periostale din ce in ce mai
de prezenta sechestrelor bogate

PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE


FAZA DE REMANIERE
 Aspect anatomo-patologic  Aspect radiologic

- dupa indepartarea sechestrelor - apozitiile subperiostale isi


(eventual chirurgical) se reduc dimensiunile
regenereaza osul, de obicei - structura se reface, putind
neomogen , unde nu a fost
persista zone cu structura
distrus (abces, sechestre);
mai condensata sau mai
rarefiata

- lipsa de substanta osoasa se - pot persista cavitati


completeaza partial sau total
( zone de osteoliza )

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE


FAZA DE CRONICIZARE:
pusee repetate, evolutie prelungita
 Aspect anatomo-patologic  Aspect radiologic
- prezenta sechestrelor intretine - reactii periostale abundente
infectia  ingrosare neregulata a
(congestia si staza locala – osului
conditii pt. osteoscleroza) - osteocondensare
- circulatie locala lenta cu staza - ingustare a canalului
limfatica favorizeaza formarea medular
de os - compactizarea spongioasei

 prezenta de abcese cu - in interiorul acestor condensari


sechestre apar zone de osteoliza bine
conturate ce pot contine
imagini de sechestre
- prezenta de fistule

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE


Forma condesanta In curs de vindecare Aspecte postoperatorii
COMPLICATII:
1. fracturi
2. artrita

 reactie de vecinatate
 supurata: la mai mult de 2-3 saptamani de la debutul
radiologic al bolii, apar semnele radiologice de artrita
 largirea  disparitia spatiului articular
 diminuarea transparentei spatiului articular
 neregularitatea conturului
3. afectarea cartilajului de crestere
- iritare  se stimuleaza cresterea
- afectare  incetinire pina la oprirea cresterii
- distrugere partiala  devieri, deformatii, dezaxari
- decolari epifizare
4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi
5. complicatii generalizate (diseminari)
2. OSTEOARTRITA STAFILOCOCICA
3.OSTEITE

sechestre
4.OSTEOARTRITE TBC
VARSTA: adult tinar Macroscopic:
PUNCT DE PLECARE : de obicei ,
infectii pulmonare • leziuni circumscrise  caverne  in
CALE : sanghina de obicei interiorul osului prin distrugerea
contiguitate ( pleura  tesutului osos ce este inlocuit de masa
coaste de exemplu ) cazeoasa in care se pot gasi sechestre
LOCALIZARE: cele mai frecvente : ; caverna este inconjurata de tesut de
coloana vertebrala, articulatia
coxo-femurala, articulatia granulatie la periferie
genunchiului, etc • leziuni difuze – eroziune – fara limite
ANATOMO-PATOLOGIC : localizarea precise , fara reactia tesuturilor din jur
b.K. in tesutul osos – epifize,
diafize, in orice os + modificari de structura difuze :
osteoporoza generalizata
 Dezvoltarea tbc osos se produce + procese reparatorii – declansarea de
dupa luni / ani de la ajungerea
b.K. in os necroze ischemice locale 
(functie de virulenta , imunitate) condensari osoase
• Niciodata “vindecare“
 Doua tipuri de leziuni: • “Linia de doliu“ perifocala = stabilizare
- Focare proliferative
(granulare – foliculi tbc) - se Radiologic: leziunile apar vizibile dupa
cazeifica
- Leziuni exudativ-necrotice 
luni/ ani de la aparitia semnelor clinice
cazeificare
ASPECT RADIOLOGIC
1. Modificari de pozitie si forma ale
oaselor
Datorita durerilor / modificarilor din
articulatie + ale extremitatilor osoase 
rezulta atitudini vicioase pentru coloana
vertebrala – modificari de ax: cifoze
angulare

2. Modificarea structurii osoase


a. osteoporoza:
- prima manifestare radiologica
(accentuata, omogena, difuza)
b. osteoliza:
- subtiere a corticalei = mici
lacune marginale
- distrugeri osoase intinse (in
leziuni difuze )
- lacune in interiorul osului =
caverne
c. osteonecroza:
- mici sechestre de intensitate
scazuta in interiorul lacunelor
ASPECT RADIOLOGIC
3. Modificari ale spatiilor
articulare
a. tbc sinoviale cu lichid
intraarticular  spatiul
poate fi usor largit +
stergerea contururilor
extremitatilor
b. distrugeri cartilaginoase
 ingustarea spatiului pina
la disparitia completa
pierderea transparentei
spatiului lichid , cazeum;

4. Modificarea tesuturilor moi


a. leziunile capsulei
articulare  ingrosare –
opacitate mai intensa
decit a partilor moi
vecine
b. abcese reci = opacitati
ovalare, bine conturate
aflate in vecinatatea
leziunilor/ la distanta
TBC VERTEBRAL

LOCALIZARE :

- la nivelul corpului vertebral de obicei


- in jumatatea anterioara a corpului vertebral
- in apropierea discului
- coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )

Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe


care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului
vertebral vecin.
Radiologic :
- leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia
semnelor clinice
In ordine apar:
 Afectari discale:

- Pensarea spatiului intervertebral


 anterior sau lateral: cifoza, scolioza
 in intregime, cu aspect estompat, sters
 Leziuni vertebrale

a. de structura
- platouri vertebrale cu contur sters
- osteoporoza de vecinatate
- lacune
- marginale, “in oglinda”
- centrale, cu contururi sterse
- sechestre demineralizate

b. de forma si dimensiuni
- diminuarea in inaltime a corpurilor
vertebrale prin leziuni distructive
 cifoze , scolioze, retrolistezis
PERIOADA DE STARE
Se accentueaza modificarile
spatiilor si corpurilor vertebrale
 corpurile vertebrale isi reduc
inaltimea in mod evident 
suprafetele discale vin in
contact datorita distructiei
complete a disculului = blocuri
 cifoze angulare
 aparitia abcesului rece –
opacitati uni-/ bilaterale ce
bombeaza mai mult/ mai putin
lateral, limite nete, omogene,
depasind apofizele transverse
 apar si procese reactionale = “
linii de demarcatie “ – scleroza
ce delimiteaza leziunile si
reface contururile osoase

STABILIZARE
 disparitia sechestrelor
 regresia abcesului rece
 delimitarea neta a focarelor
 instalarea sudurii intervertebrale
OSTEONECROZA ASEPTICA
DEFINITIE = moartea componentelor
celulare din corticala si
spongioasa osoasa ce rezulta
printr-un fenomen ischemic local
TERMENI
1. OSTEONECROZA ASEPTICA = 2.
necroza epifizara la adult
2. INFARCT OSOS = necroza
metafizara si diafizara la adult
3. OSTEOCONDRITA DISECANTA
= necroza epifizara subcondrala
de talie mica (<1cm)
4. OSTEOCONDROZA, 3.
OSTEOCONDRITE de
CRESTERE=necroza unui
nucleu epifizar

3. 4.
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL

DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si


spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia /
intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare,
sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze:
 origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap
femoral
 origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism,
hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori),
citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher)
EPIDEMIOLOGIE:
85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- Calve-
Perthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler)
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
ANATOMIE PATOLOGICA: ASPECTE RADIOLOGICE:
 Stadiul 1 : moarte celulara la debut Dupa STEINBERG - 5 stadii:
 Stadiul 2: aparitia unei interfete
periferice reactive 1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice,
 2a = osteocondensare relativa prin histologice si izotopice
“scaparea” de la demineralizare - 2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima
ce apare prin hiperemia reactiva si
diminuarea activitatii manifestare radiologica consta din modificari
 2b = osteocondensare reala structurale teoretic reversibile :
survenind la nivelul suprafetei  osteocondensare sectoriala a capului femoral
portante
 Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor
 o plaja de demineralizare heterogena
necrozate, fractura si stergerea osului subcondrala inconjurata la periferie de
subcondral osteocondensare arciforma (situata de obicei
 Stadiul 5:
5: distructia cartilajului de in cadranul supero-extern si anterior)
acoperire si aparitia coxartrozei
 forma capului femural pastrata
 fara modificari ale spatiului articular, fara
osteofite
3. fractura subcondrala “coaja de ou”
spatiul articular in continuare normal
Std. 4 4. modificare de forma a capului femural
spatiul articular normal
5. leziuni articulare degenerative secundare:
ingustarea spatiului articular
remanieri osoase degenerative
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
ASPECTE IMAGISTICE:

SCINTIGRAFIE cu Tc 99
 precoce: hiperfixatie sau hipofixatie
inconjurata de o hiperfixatie periferica
 specificitate scazuta

TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
 corespunzator stadiilor radiologice
dupa Steinberg:
 stadiul 2 - hipodensitate
subcondrala inconjurata de lizereu
curbiliniu hiperdens cu
concavitate anterioara ce pleaca
din traveele centrale (periferia
necrozei)
 stadiul 3 - fractura subcondrala
 stadiul 4 - pierderea sfericitatii
capului femoral
 stadiul 5 – semne de coxartroza
adaugate
 sensibilitate inferioara RM
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL

REZONANTA MAGNETICA
 diagnostic din stadiul precoce
 neaparat in plan coronal si sagital
 aspect:
 lizereul de demarcatie (interfata reactiva)
intre sectorul cefalic necrozat si epifiza femurala
viabila, intinzandu-se dintr-o parte in alta in
suprafata subcondrala :
hipoT1, hiper T2, hiper T1gadolinium
 zona de necroza : 4 tipuri de semnal :
1.      grasos – hiperT1, intermediarT2 –
stadiul 1 sau 2
2.      hemoragic – hiperT1, T2 – stadiul 1 / 2
3.      edematos – hipoT1, hiperT2 – stadiul
3, 4 sau 5
4.      fibros – hipoT1, hipoT2 – stadiul 5
 postgadolinium – zonele perfuzate apar in
hipersemnal
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

COXARTROZA

SEMNE RADIOLOGICE:

•Pensarea spatiului articular

•Condensare subcondrala

•Osteofitoza a versantilor articulari

(ca in orice proces artrozic)

•In faze avansate: geode (tulburari de


vascularizatie)  osteonecroza aseptica, in
care pensarea spatiului articular apare tardiv,
capul femural fiind deformat
PATOLOGIA TUMORALA OSOASA
 Tumori benigne
 Tumori maligne

 primitive

 secundare

In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi:


 osoasa

 cartilaginoasa

 vasculara

 fibroconjunctiva

Leziunile pseudotumorale – la granita tumora-distrofie:


 Chist osos esential

 Tumora cu mieloplaxe ‘ t. cu celule gigante

 Chist osos anevrismal


Criterii de Criterii de
benignitate malignitate
 tumori monooste (1 os),
 monooste / polioste,
monotope (1 localizare) politope
 rata de crestere lenta (da  rata de crestere rapida
posibilitate osului sanatos de a (limite imprecise)
de delimita de leziunea
tumorala) = contur „in harta Exceptie: mielom multiplu–
geografica”,eventual scleroza rata lenta
marginala, atrofie prin presiune  dimensiuni mari
 nu distrug corticala
 intrerup corticala
 nu determina reactie periostala
(rar, de tip benign)  determina reactie
 nu invadeaza partile moi periostala (spiculata,
triunghiulara)
 evolutie rapida

 pot recidiva
TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM
 aspect de condensare
 omogena (osteom compact)
 neomogena (spongios)
 contur neregulat/ regulat (in
functie piesa scheletica)
 intereseaza oasele fetei
(sinusuri) Exceptional
intereseaza oasele lungi.

Radiologic:
 osteocondensare net delimitata
 fara reactie periostala
 fara invazie in partile moi
TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM OSTEOID = OO
 relativ frecventa
 dezvoltata la tineri (8-12 ani)
 comportament
pseudoinflamator: tumefactie +
durere (cedeaza la AINS)
Radiologic:
 zona de osteoscleroza +
periostoza
 centrata de zona osteolitica =
nidus (dimensiuni reduse)
 tumora + nidus ~ 2cm.

Recidiveaza la ablatie incompleta.


TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOBLASTOM
 tumora rara, comparabila ca
aspect si structura cu
osteomul osteoid (OO gigant)
 > 2cm
 intereseaza arcurile
vertebrale, cu evolutie spre
compresie medulara si
interesare radiculara
 poate afecta oasele lungi,
cand evolueaza asimptomatic
Radiologic:
 osteoscleroza compacta,
fusiforma, > 2cm
 fara reactie periostala
(exceptional)
 fara extensie in partile moi
TUMORI BENIGNE
1. mezenchimale
FIBROM OSOS
 tumora aparent osteolitica
 intereseaza in special metafizele
oasele lungi (maxim de incidenta
tibia)
 poate stagna (non-evolutie) o
perioada de timp sau cu evolutie
brutala, cu recidiva
postoperatorie.
Radiologic:
 leziune osteolitica, rotund ovalara,
contur geografic
 condensare marginala, septuri in
aria tumorii
 nu determina reactie periostala
 nu invadeaza partile moi
TUMORI BENIGNE
1. natura vasculara
HEMANGIOM
 30-60 ani
 localizare
 90% coloana vertebrala : T-L
 calota craniana
 mai rar : metafize oase lungi 
 hiperplazie capilare sau arteriole
Radiologic:
in localizarile vertebrale
 osteoliza delimitata de septuri ce
dau un aspect “tigrat” prin
ingrosarea trabeculelor verticale
extensie in arc
 deformarea corpului : bombarea
conturului posterior, latire, tasare
 asimptomatic, stabil / agresiv 
in localizarile pe oase plate
(frontal, parietal, omoplat)
 orientare radiala a traveelor
TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
CONDROM
 histologic – tumora ce rezulta
prin proliferarea cartilaginoasa
de tip hialin
 localizare predilecta – falange
 descoperita accidental
(traumatism minor)  aparitia
fracturilor pe os patologic
Radiologic:
 lacuna bine delimitata, cu
scleroza marginala, pastrarea
integritatii corticalei (chiar daca
este uneori subtiata)
 fara reactie periostala
 dimensiuni in functie de piesa
scheletica afectata
Condromul poate degenera malign!
TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
OSTEOCONDROM
 evolutie benigna de regula,
proliferarea inceteaza odata cu
incetarea cresterii
 se poate maligniza: clinica
zgomotoasa, efect de masa
(durere si tumefactie), crestere
rapida in dimensiuni, aspect
radiologic modificat
Radiologic:
 exostoza atasata unei piese
scheletice, pediculata, cu
structura asemanatoare osului
(corticala + spongioasa)
 nu determina reactie periostala
 nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera


malign!
TUMORI MALIGNE
1. osoase
OSTEOSARCOM
osteocondensant, osteolitic, mixt
 in functie de locul de
dezvoltare: OS propriu-zis,
parosteal, periostal
 decada 2-3 de viata
 localizare metafizara
 evolutie rapida = una din
tumorile cele mai agresive
Radiologic:
 variabil ca aspect, in functie de
forma histologica –
osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza
maligna
 limite imprecise, fara scleroza
marginala, corticala distrusa
 reactie periostala importanta,
fie lamelara (rar), spiculata
(frecvent)
 intotdeauna monoosta,
monotopa
TUMORI MALIGNE
1. cartilaginoase
CONDROSARCOM
 tumora maligna primitiva sau
secundara unui chondrom
 varste inaintate
 agresivitate medie, evolutie lenta.
 simptomatologie moderata
nespecifica
 primul semn este tumefactia
regiunii.
Radiologic:
 osteoliza cu contururi sterse, de
obicei burata prin microcalcificari
de tip condroid
 fara scleroza marginala
 reactia periostala poate lipsi
datorita cresterii lente tumorale
TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
Reticulosarcom Ewing
 maxim de incidenta la copii
 invadeaza partile moi
 agresiva - diseminari la
distanta
Radiologic:
 zona intinsa de osteoliza >
5cm (toata diafiza)
 imprecis delimitata, fara
zone de tranzitie
 fara scleroza marginala
 absenta completa a
matricei osoase tumorale
 corticala intrerupta
 reactie periostala specifica
tip plurilamelar = „in bulb de
ceapa”
Particular: in localizarea
vertebrala – aspect tip
osteocondensant
TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
MIELOM MULTIPLU / PLASMOCITOM
 poliosta-politopa / rar solitara
 proliferare anarhica de celule
plasmocitara, in maduva osoasa a.
 se localizeaza la nivelul pieselor
scheletice cu maduva hematogena
 40 - 70 ani
Radiologic:
a. zone multiple de osteoliza, rotund-
ovalare, talie relativ mica, contur
relativ bine delimitat, fara reactie
periostala, situate in os complet
sanatos
b. plasmocitom: peste 5 cm

b.
TUMORI OSOASE SECUNDARE
- METASTAZE OSOASE -
 dupa tipul histologic de origine se pot
manifesta diferit la nivel osos
 dupa expresia radiologica a leziunilor osoase
1. determinari secundare osteolitice:
comportament distructiv
2. determinari secundare osteocondensante:
determina o proliferare osoasa cu aspect
compact, lipsit de structura regiunii afectate.
3. mixte
TIP OSTEOLITIC
specifice punctelor de
plecare digestiv sau
pulmonar, rar urogenital
 orice localizare
 Rx, CT: osteoliza importanta,
neomogena, distruge
corticala in stadiul tardiv,
fara rc periostala
 scinti: hiperfixare
 RM: hipoT1, hiperT2
TIP OSTEOCONDENSANT
specifice punctelor de plecare prostatice,
vezicale, dar si primitiv gastrice sau
pancreatice

 localizare predilecta pe oasele late –


bazin, coloana vertebrala

 sunt infiltrativ-invazive, dand aspect


intens opac heterogen

Metastaze mixte
 au simptomatologie stearsa, evolutie
lenta

 in general evolueaza spre ocuparea


zonei hematogene a oaselor late 
mieloscleroza cu pancitopenie
(punctie sternala diagnostica)

 RM: hiposemnal T1, T2


LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos esential / solitar
 dezvoltat la copil, cu maxim de
incidenta 5-10 ani
 localizat de regula in metafiza osului
lung
 evolutie asimptomatica, descoperire
accidentala
 rar are expresie clinica

Radiologic:
 zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine
delimitata, ce subtiaza corticala si
prezinta inferior o zona de scleroza
marginala „in semiluna” („pahar de ou”)
 uneori are contur policiclic / septuri
 nu interupe corticala
 nu determina reactie periostala
(exceptie – fractura pe os patologic)
LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos anevrismal
 se comporta ca formatiunile
osteolitice formand multiple
cavitati chistice
 localizare predilecta in
metafiza oaselor lungi sau
arcurile vertebrale
 simptomatologie stearsa,
nespecifica.
Radiologic:
 zona de osteoliza, rotund
ovalara, uneori septata;
crestere importanta in timp,
subtiere marcata a
corticalei.
 fara reactie periostala.
 cand ritmul de crestere este
rapid poate apare si o
minima reactie periostala
lamelara
 CT: corticala subtire, nivele
lichid-lichid (si in RM)
LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Tumora cu mieloplaxe
= t cu celule gigante/ distrofia cu celule
gigante
 la granita dintre tumora si distrofie
 poate avea orice aspect in functie de
stadiul de evolutie - benign sau malign
 tineri, dupa inchiderea cartilajului de
crestere
 localizare epifizara, vertebre
Radiologic:
 osteoliza intinsa, de obicei poliseptata,
policiclica
 fara scleroza periferica
 sufla osul
 subtiere importanta a corticalei, care isi
pastreaza continuitatea
 intreruperea corticalei este primul
semn de virare spre maligniatte 
apare reactie periostala, extensie in
partile moi
DISPLAZIILE OSOASE

 Rezulta din desfasurarea defectuoasa a osificarii oaselor

1. DISPLAZII ENCONDRALE
2. DISPLAZII PERIOSTALE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE
4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MECANISMELOR DE
MODELARE SI TUBULATIE
5. DISPLAZII MEMBRANOASE
1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
 Tulburarea de crestere se manifesta la nivelul modelului cartilaginos
 activitate deficitara a cartilajelor de crestere
 hipo/aplazia tiparelor de crestere din care se dezvolta epifizele si oasele scurte
 osificarea periostala se desfasoara normal

 Anomalii dimensionale:
 oase lungi subdezvoltate
 oase scurte latite si diminuate in inaltime

 Modificari calitative de structura a epifizelor:


 epifizele turtite, structura neomogena

 Incongruente articulare
1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
 ACONDROPLAZIA:  DISPLAZII CARTILAGINOASE
 nanism disproportionat
 craniu normal dezvoltat, cutia toracica de
DIRECTIONALE
largime normala = activitatea cartilajelor de
 vertebre turtite, distanta interpediculara , crestere normala cantitativ,
pediculi scurti dar in directii aberante
 bazin : diametre reduse, bascula sacru
 BOALA EXOSTOZANTA
 oasele membrelor scurtate, deformate prin
OMBREDANNE
 diafize scurte, late, incurbate
 oase lungi M-D, plate
 latirea epifizelor “in ciuperca”,
 BOALA BESSEL-HAGEN
 metafize evazate brusc
 coxa vara  CONDROMATOZA OSOASA
 genu valgum  encondroame
 peroneul - participa la articulatia
 eccondroame
genunchiului
 cubitusul – luxatia extremitatii inferioare  BOALA OLLIER

 DISPLAZIA EPIFIZELOR PUNCTATE


 DISPLAZIA MORQUIO
 MALADA HUNTER-HURLER
 DISPLAZII POLIEPIFIZARE
BOALA OMBREDANNE
BOALA BESSEL-HAGEN
CHONDROMATOZA. BOALA OLLIER
CHONDROMATOZA INTRAARTICULARA
2. DISPLAZII PERIOSTALE
 prin tulburarea mecanismului de crestere
periostala
 cresterea encondrala nu e afectata
 oase de lungime normala
 dar subtiri, mai putin mineralizate la nivelul
diafizei
 epifizele pastreaza un aspect aproape normal
 scoliostoza
 fracturi multiple

 Prin hipoosteogeneza
 OSTEOPSATIROZA (boala Lobstein)
 OSTEOGENEZA IMPERFECTA
OSTEOPSATIROZA
CONGENITALA

 Prin hiperosteogeneza
 BOALA CAMURATI-ENGELMAN (+
gigantism localizat)
 HIPERFOSFATAZIE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE

 DISPLAZII DE NUMAR

 DISPLAZII DE DIMENSIUNI

 DISPLAZII DE FORMA

 DISPLAZII DE STRUCTURA
3 a.DISPLAZII DE NUMAR

 Aplazia / agenezia / hipoplazia


 amelie, hemimelie,
ectromelia, focomelie,
micromelie
 brahidactilie, brahifalangie,
brahimetacarpie
 oligodactilie, hipodactilie,
ectrodactilie
 agenezii/hipogenezii
articulare

 Poligenezii
3 b. DISPLAZII DE DIMENSIUNI

 GIGANTISM
 Proportionat
 Disproportionat
 Sindromul Marfan
 Gigantismul partial
congenital ( degete)

 NANISM
 Proportionat
 disproportionat

Acromegalie
3 c. DISPLAZII DE FORMA
 SINOSTOZE
 degete, tibie+peroneu,
radius+cubitus, vertebre, •Aparitia cu intarziere / Hipoplazia
nucleului capului femural
coaste •Pozitia ncl cap = cadran extern
•Intreruperea liniei cervico-
 DEHISCENTE obturatoare
•Hipoplazia hemibazin
 scafoid bipartit, rotula •Intarziere in inchiderea sincondrozei
bipartita, spondiloschisis, ischio-pubiene
somatoschisis, rahischisis,
spondiloliza
 ANOMALII TRANZITIONALE
 ANOMALII ARTICULARE
 Luxatia congenitala de sold,
coxa vara, coxa valga, genu
varum, genu valgum…
3 d. DISPLAZII DE STRUCTURA
 OSTEOPETROZA
 defect de resorbtie osteoclastica
  cresterea difuza, generalizata a opacitatii osoase
  absenta resorbtiei modelante a metafizei, cu largirea
zonei metafizo-epifizare
 Aspecte tipice: “brad”, “os de pui”, “os in os”
 varsta osoasa normala
 bilant fosfo-calcic normal
 OSTEOPOIKILIA
 MELOREOSTOZA
 PICNODISOSTOZA
 Osteocondensare generalizata cu ingrosarea corticalelor,
fara largirea metafizelor
 HIPEROSTOZA CORTICALA INFANTILA
4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA
MODELATIEI SAU A TUBULATIEI
A. OSTEOPETROZA B. BOALA CAMURATI –
 prin lipsa modelarii ENGELMAN
 prin lipsa tubulatiei
+ periostoza
anarhica,
exuberanta
5. DISPLAZII MEMBRANOASE
 Se manifesta prin inchiderea
prematura a suturilor 
craniostenoze

 DISOSTOZA CRANIO-
FACIALA
 craniu mic, maxilar
hipoplazic
 DISOSTOZA CLEIDO-
CRANIANA
 craniu mare, boselat
 aplazia claviculei
 DISOSTOZA MANDIBULO-
FACIALA
 Hipoplazie mandibula
OSTEODISTROFII
= afectiuni caracterizate prin tulburari de origine nutritiva
/ sanguina / toxica cu rasunet asupra scheletului,
unde determina modificari (mai mult sau mai putin
importante) ce intereseaza forma si structurile
segmentelor scheletice afectate

 OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)


 OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
 OSTEOPOROZA
 OSTEOMALACIA
 RAHITISM
 SCORBUT
OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

 afecteaza mai ales sexul masculin, peste 50 de ani

 este de obicei generalizata, dar raman oase indemne


sau portiuni normale in oasele afectate; oasele mici
sunt afectate in intregime (ex. vertebre)

 afecteaza frecvent: bazin, vertebre, femur, tibia,


craniu

 consta dintr-o remaniere excesiva si anarhica a


tesutului osos determinand aparitia unui os de tip
nou, hipertrofiat, cu structura anarhica si imatura.
OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)
FAZA ANATOMO-PATOLOGIE RADIOLOGIE

de debut activitate osteoclastica demineralizare intensa sau


resorptie travee osteoporoza circumscrisa cu limite
nete (craniu)
de stare surplusul calcic din  osteocondensare
demineralizare ramane in - cu aspect “vatos” in oasele plate
limfaticele locale si este
- intereseaza si compacta si
folosit pentru osificare
spongioasa
anarhica 
 osul compact trabecular,
remaniere haversiana intensa fibrilar  dediferentiere cortico-
 medulara
avansata remanierea continua   modificare de forma
(hipertrofie globala, deformari)
modificare de densitate (  )
modificare de structura
complic. deformarile  osul mai artroze,compresiuni(CT,RM)
putin structurat,rezistent  fracturi in pct max de deformare
degenerare sarcomatoasa  osteoliza cu ruperea corticalei +
mase in partile moi (CT,RM)
+ degenerare sarcomatoasa
OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
= osteita fibroasa generalizata a
scheletului cu evolutie cronica
produsa prin hiperparatiroidism I

Radiologic:
 osteoporoza generalizata
 formatiuni chistice si
pseudotumorale : lacune rotund-
ovalare, unele cu lizereu
osteosclerotic, expansive
 resorbtii sub-periostale sau
endostale
 osteoscleroza: craniu pseudo-
pagetic, vertebra “sandwich”
 fracturi, deformatii osoase
 manifestari articulare

 NU: periostoza
OSTEODISTROFIA FIBROASA POLIOSTICA
JAFFE
= consta in inlocuirea medularei osoase
cu tesut fibros, de cele mai multe ori
sistematizata (mai ales oase lungi,
metafizo-diafizar, unilateral)
Radiologic:
 osteoporoza
 imagini pseudochistice (lacune in
spongioasa, cu ingustarea corticalei,
aspect de sticla pisata)
 deformari (os incurbat)
 fracturi diafizare
 degenerescenta sarcomatoasa (Nu
radioterapie!)
 NU: reactie periostala, osteoscleroza
(cu exceptia unui fin lizereu uneori)
Scintigrafie: hiperfixatie (important ptr
leziuni multiple)
CT: extinderea, structura
IRM: hipo-izoT1, hipo-hiperT2 ± focare
hemoragice
OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE ADULTULUI
OSTEOPOROZA
=scaderea masei osoase cu pastrarea
mineralizarii normale la nivelul
matricei osoase restante 
diminuarea intensitatii stratului
osos  modificarea formei
– criterii cantitative – densitometrie

OSTEOMALACIA
= osteodistrofie prin carenta fosfo-
calcica intalnita la adult in care
tesutul osos e inlocuit cu tesut
osteoid care nu se mai
mineralizeaza  “os de sticla”
 zone Looser  fracturi
 deformari osoase (vertebre
biconcave, cifoscolioza, protruzie
acetabulara, coxa vara)
OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE COPILULUI
RAHITISM
Radiologic:
 la 2 – 4 saptamani de la debut
= modificari de forma si structura:
 demineralizare intensa
 nucleul de osificare apare tardiv,
opacitate slaba, contur sters
 largire metafizara, cu contururi flu,
concave  “bratari rahitice “
 cresterea spatiului metafizo-epifizar
  deformarea coloanei vertebrale,
bazin
 opacitati liniare paralele cu cartilajul
de crestere – marcheaza recidivele

SCORBUT - lipsa vit. C (rol in sinteza


colagenului)
Radiologic:
 initial: demineralizare
 perioada de stare: afectarea zonei
de crestere - metafiza largita