RADIOIMAGISTICA

APARATULUI
OSTEOARTICULAR

Aspecte radioimagistice ale osului

normal si ale componentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X
spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,
transparente la razele X
1.
Substanta osoasa dura
este constituita din
matricea colagena proteica
(fibrile+subst glico-proteica)
care este suportul in care se depun
sarurile minerale.

2. Spatiile osului =
lumenele sistemelor Havers si ale canalelor
anastomotice pe acestea (canale
Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate
de tesut conjunctival moale si vase
sanguine nutritive)
canalul medular, ocupat de maduva
tesut conjunctival fibros
tesut adipos (maduva galbena)
tesut hematopoetic (maduva rosie)

+ Periostul = membrana conjunctivala transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la

extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.

1.

Diafiza are forma de cilindru si este

constituita din tesut osos compact care
inconjoara canalul medular.

La osul lung se disting trei parti:

diafiza, metafiza si epifizele

Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului

Epifiza

Tesutul osos compact este format din:

sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul
osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice
concentrice)
lamele complementare
una care inconjoara diafiza in manson, sub
periost
alta situata spre canalul medular = endost;
canalele Volkmann pe elementele precedente

Os spongios

Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza

canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

Periost
Rgr, CT: nevizibil
IRM: asemnal

Diafiza

Diafiza

Os compact

Canalul medular

Epifiza = tesut spongios,inconjurat de

corticala epifizara

2.

La osul lung se disting trei parti:

diafiza, metafiza si epifizele
Epifiza

Tesutul spongios este constituit din:

-

lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in

compacta, ci in trabecule mai rare,formand o retea
trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul
liniilor de forta, in raport cu functiile osului

Os spongios

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu

ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala acelasi aspect ca si compacta

diafizara, dar foarte subtire

Osul lat se compune din corticale paralele (tablii)

intre care este o spongioasa (diploe) exemplu:
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze).
Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa
spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).

Diafiza

Diafiza

Os compact

Canalul medular

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI

La nastere, toate oasele lungi, in afara de
epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr-o retea
neregulata.

Pe radiografii oasele lungi apar

constituite numai din diafiza tubulara,
delimitata la extremitati de linia de
calcificare provizorie a cartilajului de
crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm,
marginit de linia de calcificare provizorie.
El este invadat de tesut conjunctiv, care
se va transforma in os. Astfel este
asigurata cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se
extinde treptat, excentric, fiind modelat
cu timpul in tesut lamelar.

METODE DE EXPLORARE

Radioscopia
Radiografia

- 4 conditii:
1. regim de raze corect
2. efectuarea a minim 2
incidente
3. incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulatii
4. explorare bilaterala a
regiunilor simetrice

METODE DE EXPLORARE

Tomografia
computerizata:

date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile
pe rgr.
caracterizeaza partile moi
prelucrarea imaginilor
- reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
- reconstructii 2D
pentru aprecierea
leziunilor si in alt plan
decat cel axial

fereastra os

cupa axiala

fereastra parti moi

recon 3D

METODE DE EXPLORARE

ANGIOGRAFIA :
2 situatii

1.

Scop diagnostic

pentru tumorile incerte ca

punct de plecare si
structura histologica

identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie

2.

Scop terapeutic

embolizare
(prechirurgicala)

chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antitumorale, intratumoral)

METODE DE EXPLORARE
All body

SCINTIGRAFIA
sensibila, dar nespecifica
all body

Fractura de
stress

Osteom
osteoid

METODE DE EXPLORARE

Artrografia (a)
Artro-CT (b) :

presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
intraarticulara a unui
produs de contrast
Utile in patologia

tumorala sinoviala
traumatica articulara

METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia

date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica

investigatie de finete a partilor moi

date asupra maduvei osoase

MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE

3 grupe:

exostoza

1. modificari de forma :

exostoza

hiperostoza

oedostoza

scoliostoza
2. modificari de numar
3. modificari de structura

distructive

constructive

mixte

hiperostoza

Os suflat
scoliostoza
Displazie de numar

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

1.Demineralizare

= diminuarea sarurilor fosfocalcice la nivelul matricei

proteice osoase, cu
pastrarea integritatii
acesteia (reversibila)
Evidenta RADIOLOGIC la o
pierdere mai mare de 30%
din continutul normal de
saruri PCa.
Radiologic:

in spongioasa: scaderea
grosimii traveelor cu
cresterea spatiilor dintre
travee si accentuarea
transparentei

afectarea compactei
poate merge de la
discreta diminuare a
opacitatii pana la aspect
de spongiozare

Distributie:
difuza generalizata dezechilibru
metabolic general, cu rezultat activarea
mecanismelor de mobilizare a calciului
din schelet.
localizata cauzata de factori locali
producatori de hipo-/ hiperperfuzie
inflamatori
infectiosi
tumorali
parazitari
mecanici
Exemple:

Artrita hiperperfuzie locala ca

raspuns inflamator metabolizarea
sarurilor PCa scaderea
concentratiei in segmentele vecine
articulatiei demineralizare
Fractura : demineralizare prin efecte
locale + demineralizare prin
imobilizare

Os normal

Demineralizare

Demineralizare

Os normal

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

2. Osteoliza
presupune lipsa de structura osoasa prin activarea
osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si
mobilizare a sarurilor PCa

activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme:

modificari tip metabolic local (inflamatie)

dislocarea elementelor osoase normale (ex. proliferare

tumorala)
+ combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de

Sediu:
diafizar, metafizar, epifizar
cortical, spongios, canal medular

Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) +

modificare de forma a osului asociata

Contururi:
nete cu scleroza periferica (tip IA)
nete fara scleroza periferica (tipIB)
sterse, multiple = aspect mancat de molii
(tip II)
-

microgeode, punctiforme, flu = aspect

permeativ (tip III)

Matrice: omogena / septata / calcificata

IA

IB

II

IC

III

Eroziune

Geoda

Lacuna
+Sechestru osos

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

3. Osteonecroza
= leziune secundara
hipoperfuziei
sau lipsei de
perfuzie intr-un
teritoriu osos

septica

aseptica

Infarct
osos

la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
la nivelul
diafizelor,
metafizelor =
infarct osos
la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza
Osteonecroza
aseptica

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE

4. Atrofia prin presiune
= caracterizata prin lipsa de
substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de vecinatate
(adeseori vascular)

din interior spre exterior

(ex. chist osos)

dinspre exterior spre

interior (ex. sa turceasca
balonizata in adenomul
hipofizar)

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE

1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA
In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:

Endostoze formare de os la nivelul

endostului compactei
Radiologic:

ingrosarea compactei

ingustarea canalului medular

Spongioscleroza intereseaza componenta
spongioasa
Radiologic:

ingrosarea traveelor preexistente

cresterea numarului traveelor

scaderea numarului areolelor

scaderea transparentei specifice

osului spongios

evolutia pana la aspectul de

compactizare

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE

B. PERIOSTOZA
= formare de os nou la
nivelul periostului

In functie de aspectul
radiologic:
1.

unilamelara
(specifica
proceselor
inflamatorii)

2.

plurilamelara
a.inflamatie

b.sarcom Ewing

3.

spiculata
(t. maligne)

4.

apozitii
periostale
(triunghi
malign
Codman)

Periostoza lamelara

Triunghi malign Codman

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE

2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
= OSIFICARI HETEROTOPE

osteofite

sindesmofite

osificari
posttraumatice

1.

patologie de cauza traumatica

2.

osteodisplazii

3.

osteodistrofii

4.

patologie infectios - inflamatorie

5.

patologie tumorala

6.

altele (osteonecroze, patologie

metabolica etc)

PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:

Entorsa (neevidenta in conventional)

Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie)
Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsuloligamentar fie ale componentelor scheletice)
Informatii suplimentare sunt aduse de
ecografie si IRM
metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)

Ruptura
ligamentara

Fara tractiune

Cu tractiune

luxatie

fractura

Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice
Clasificare:
1. dupa aspectul traiectului de fractura
Complete presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia

anterioara/ compacta + spongioasa)
2. dupa mecanismul de producere

Tasare

Fractura completa

Fractura
incompleta

Fractura intruziva

Diagnostic

Radiografia:

= examen de prima intentie: simplu, ieftin,

informativ
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea
vindecarii.
Radiografia corect interpretata:

Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca

sediul fracturii

aspectul fracturii (completa, incompleta,

traiecte, grad de deplasare)

precizarea raportului cu structurile

invecinate

precizarea pozitiei fragmentelor

la distanta de os dar in ax
angulate
telescopate, incalecate, angrenate
cresterea distantei dintre fragmente prin
interpunere de parti moi
torsionare frecvent la nivel tibial

stabilirea contextului (os normal/ patologic)

traiect intraarticular ( modificare la nivelul

sinovialei si spatiului articular anchiloza)

leziuni asociate: hemartroza

CT :

evaluarea si pozitionarea 3D a
fragmentelor in focarul de
fractura
fracturile cominutive
traiect intraarticular
fracturile ce necesita protezare
evaluarea interesarii partilor
moi adiacente
evaluarea complicatiilor
(anchiloza, pseudoartroza,
osteita)

Scintigrafia

sensibila, dar nespecifica

IRM:

leziunile articulare
cazuri incerte, fr. oculte
compresia medulara prin
fractura vertebrala
complicatii: osteonecroza,
algodistrofie

Tipuri particulare de fractura

la copii:

fractura in lemn
verde intrerupere
unilaterala a
compactei

fractura
subperiostala
fractura intereseaza
si spongioasa si
medulara dar
periostul ramane
indemn.

decolarea epifizara

Tipuri particulare de fractura

a. Fractura de oboseala/
stress
dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian
spondiloliza

a.

a.

a.

a. Spondiloliza
a. Fractura maratonistului

Tipuri particulare de fractura

b. Fractura luxatie
se produce o deplasare a fragmentului
fracturat in apropierea unei suprafete
articulare
de

regula apare la jonctiunea diafizoepifizara, in apropierea articulatiilor cu

mobilitate mare

b. Fractura boxerului

Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC:
1. formarea calusului fibroproteic

organizarea hematomului intre

fragmentele de fractura sub
forma de coagul, apoi retea de
fibrina

hiperemie importanta
mobilizarea sarurilor PCa din
fragmentele implicate in focarul
de fractura

RADIOLOGIC:

dupa 7-10 zile:

cresterea transparentei
extremitatii osoase din focarul
fracturat = demineralizare locala
largirea solutiei de continuitate,
contururile osoase adiacente
apar sterse

2. formarea calusului conjunctiv

calusul e invadat de fibroblasti

ce produc fibre de colagen +
existenta de saruri minerale se
creeaza conditiile osteogenezei
are loc o contractare a
componentei moi, cu apropierea
segmentelor osoase implicate

dupa 2 saptamani:
demineralizare importanta
linia de fractura apare mai putin
clara (fum de tigara)

Vindecarea
RADIOLOGIC:

ANATOMOPATOLOGIC:
3. Etapa de calus osos primitiv

la nivelul matricei
conjunctive sunt depuse
saruri PCa, realizand o
structura osoasa relativ
anarhica in care sunt prinse
cele 2 extremitati
4. Calus osos definitiv

incepe procesul de
modelare sub activitate
osteoclastica

dupa 3 saptamani
opacifiere neomogena la nivelul
focarului de fractura care
depaseste limita traiectului
treptat, dispare solutia de
continuitate fiind inlocuita de
structura osoasa

dureaza cateva luni, cel putin o

luna
calusul capata aspect
trabecular
stabilirea continuitatii
compactei si reducerea
volumului calusului

Tulburari de consolidare

Calus vicios: consolidare in pozitie

anormala
Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6
luni de la producerea fracturii
Mecanisme:
distanta mare dintre fragmente
hipervascularizatia teritoriului
interpunere de parti moi si
distrugere de periost rezulta
osificare si depunere de os
nou pe fiecare dintre
fragmente, cu aparitia de
corticala noua spre focarul de
fractura
Radiologic:
lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului
de fractura
aparitia de os nou compact
la nivelul versantilor
fracturii

PSEUDARTROZA

Complicatii

imediate / tardive
Infectia in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural,

scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a
fragmentului necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic

mana si picior (tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.
Anchiloza complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.
Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi

Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura

OSTEONECROZA
POSTTRAUMATICA

ANCHILOZA
OSIFICARI IN
PARTILE MOI

Control postoperator radiologic

PATOLOGIE OSOASA INFECTIOASA

1. OSTEOMIELITA

Afectiune inflamatorie
osoasa , determinata de
agenti patogeni diferiti, ce
realizeaza entitati clinice cu
evolutie si tablou radiologic
bine definite.
Leziunea primara a
afectiunii este produsa pe
cale hematogena si are
sediul in maduva osoasa,
urmata de modificari in tella
ossea
OSTEITA - inflamatia
osoasa prin inocularea
agentilor patogeni direct din
afara sau din vecinatate, nu
pe cale hematogena.

ETIOLOGIE: cei mai frecventi

agenti patogeni sunt de
natura microbiana.
cel mai frecvent
stafilococul auriu 80-90 %

PUNCT DE PLECARE: focar

patologic cu sediu cutanat /
sinuzal / otic/...
CONDITII FAVORIZANTE:
traumatisme, frig, rezistanta
scazuta a organismului
VARSTA: afecteaza mai ales
copiii si adolescentii.

OSTEOMIELITA-localizare
Cel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus)

mai rar - oase plate

foarte rar oase scurte
monoostic / poliostic
focar unic/ duble
pe os lung cel mai frecvent: de la metafiza la
epifiza

Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie,

ceea ce duce la extindere in epifiza in
articulatie = OSTEOARTRITA

OSTEOMIELITA- forme
1. acuta
2. cronica
3. cronica de la inceput :
- forma condensata
- forma pseudotumorala
- abcesul central osos
Brodie
4. dupa varsta
(diferente copil adult)
5. dupa localizare
(os plat, os lung)

ABCES
BRODIE

FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE

Aspect anatomo-patologic

proces inflamator domina

fenomenul conj.-vascular
afectarea secundara a tesutului
osos
hiperemie demineralizarea mai
ales in spongioasa , dar si in
compacta

+ inflamatia si a periostului

Aspect radiologic

10-14 zile
os : aspect normal
parti moi: creste densitatea
partilor moi in vecinatatea
metafizei interesate
dupa 10-14 zile
os: demineralizare
difuza(spongioasa si
compacta), ce se extinde
rapid
15-20 zile + reactie periostala
unilamelara sau plurilamelara

PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE

FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE)

Aspect anatomo-patologic

abcesul format difuzeaza in toate

directiile

se produc necroze, datorita

emboliei microbiene, compresiei
vaselor (in compacta mai usor,
datorita vascularizatiei sarace si
lipsei anastomozelor)

- aspect patat al demineralizarii, cu

aparitia de mici zone de
osteoliza
- apar sechestre
in spongioasa- dimensiuni mici
in compacta dimensiuni mari
Rx vizibil dupa mai multe luni (2)
- portiuni de os izolate de tesutul
din jur prin zone de osteoliza
- delimitarea de tesutul din jur:
4-6 luni
- se pot resorbi, se pot elimina
(fistule)
- reactii periostale din ce in ce mai
bogate

- inflamatia periostului este intretinuta

de prezenta sechestrelor

Aspect radiologic

PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE

FAZA DE REMANIERE

Aspect anatomo-patologic

- dupa indepartarea sechestrelor

(eventual chirurgical) se
regenereaza osul, de obicei
neomogen , unde nu a fost
distrus (abces, sechestre);

- lipsa de substanta osoasa se

completeaza partial sau total

Aspect radiologic

- apozitiile subperiostale isi

reduc dimensiunile
structura se reface, putind
persista zone cu structura
mai condensata sau mai
rarefiata
-

pot persista cavitati

( zone de osteoliza )

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE

FAZA DE CRONICIZARE:
pusee repetate, evolutie prelungita
Aspect anatomo-patologic
- prezenta sechestrelor intretine
infectia
(congestia si staza locala
conditii pt. osteoscleroza)
circulatie locala lenta cu staza
limfatica favorizeaza formarea de
os

prezenta de abcese cu sechestre

Aspect radiologic
- reactii periostale abundente
ingrosare neregulata a
osului
- osteocondensare
- ingustare a canalului
medular
- compactizarea spongioasei

- in interiorul acestor condensari

apar zone de osteoliza bine
conturate ce pot contine
imagini de sechestre
- prezenta de fistule

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE

Forma condesanta

In curs de vindecare

Aspecte postoperatorii

COMPLICATII:
1. fracturi
2. artrita

reactie de vecinatate
supurata: la mai mult de 2-3 saptamani de la debutul
radiologic al bolii, apar semnele radiologice de artrita

largirea disparitia spatiului articular

diminuarea transparentei spatiului articular
neregularitatea conturului

3. afectarea cartilajului de crestere

- iritare se stimuleaza cresterea
- afectare incetinire pina la oprirea cresterii
- distrugere partiala devieri, deformatii, dezaxari
- decolari epifizare
4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi
5. complicatii generalizate (diseminari)

2. OSTEOARTRITA STAFILOCOCICA

3.OSTEITE

sechestre

4.OSTEOARTRITE TBC
VARSTA: adult tinar
PUNCT DE PLECARE : de obicei ,
infectii pulmonare
CALE : sanghina de obicei
contiguitate ( pleura
coaste de exemplu )
LOCALIZARE: cele mai frecvente :
coloana vertebrala, articulatia
coxo-femurala, articulatia
genunchiului, etc
ANATOMO-PATOLOGIC : localizarea
b.K. in tesutul osos epifize,
diafize, in orice os

Dezvoltarea tbc osos se produce

dupa luni / ani de la ajungerea
b.K. in os
(functie de virulenta , imunitate)

Doua tipuri de leziuni:

- Focare proliferative
(granulare foliculi tbc) - se
cazeifica
- Leziuni exudativ-necrotice
cazeificare

Macroscopic:
leziuni circumscrise caverne in
interiorul osului prin distrugerea
tesutului osos ce este inlocuit de masa
cazeoasa in care se pot gasi
sechestre ; caverna este inconjurata de
tesut de granulatie la periferie
leziuni difuze eroziune fara limite
precise , fara reactia tesuturilor din jur
+ modificari de structura difuze :
osteoporoza generalizata
+ procese reparatorii declansarea de
necroze ischemice
locale
condensari osoase
Niciodata vindecare
Linia de doliu perifocala = stabilizare
Radiologic: leziunile apar vizibile dupa
luni/ ani de la aparitia semnelor clinice

ASPECT RADIOLOGIC

1. Modificari de pozitie si forma ale

oaselor
Datorita durerilor / modificarilor din
articulatie + ale extremitatilor osoase
rezulta atitudini vicioase pentru coloana
vertebrala modificari de ax: cifoze
angulare
2. Modificarea structurii osoase
a. osteoporoza:
- prima manifestare radiologica
(accentuata, omogena, difuza)
b. osteoliza:
- subtiere a corticalei = mici
lacune marginale
- distrugeri osoase intinse (in
leziuni difuze )
- lacune in interiorul osului =
caverne
c. osteonecroza:
- mici sechestre de intensitate
scazuta in interiorul lacunelor

ASPECT RADIOLOGIC

3. Modificari ale spatiilor

articulare
a. tbc sinoviale cu lichid
intraarticular spatiul
poate fi usor largit +
stergerea contururilor
extremitatilor
b. distrugeri cartilaginoase
ingustarea spatiului pina
la disparitia completa
pierderea transparentei
spatiului lichid , cazeum;
4. Modificarea tesuturilor moi
a. leziunile capsulei
articulare ingrosare
opacitate mai intensa
decit a partilor moi
vecine
b. abcese reci = opacitati
ovalare, bine conturate
aflate in vecinatatea
leziunilor/ la distanta

TBC VERTEBRAL
LOCALIZARE :
-

la nivelul corpului vertebral de obicei

in jumatatea anterioara a corpului vertebral
in apropierea discului
coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )
Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe
care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului
vertebral vecin.

Radiologic :
- leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia
semnelor clinice
In ordine apar:
Afectari discale:
- Pensarea spatiului intervertebral
anterior sau lateral: cifoza, scolioza
in intregime, cu aspect estompat, sters
Leziuni vertebrale
a. de structura
-

platouri vertebrale cu contur sters

osteoporoza de vecinatate
lacune
- marginale, in oglinda
- centrale, cu contururi sterse

sechestre demineralizate

b. de forma si dimensiuni
- diminuarea in inaltime a corpurilor
vertebrale prin leziuni distructive
cifoze , scolioze, retrolistezis

PERIOADA DE STARE
Se accentueaza modificarile
spatiilor si corpurilor vertebrale
corpurile vertebrale isi reduc
inaltimea in mod evident
suprafetele discale vin in
contact datorita distructiei
complete a disculului =
blocuri cifoze angulare
aparitia abcesului rece
opacitati uni-/ bilaterale ce
bombeaza mai mult/ mai putin
lateral, limite nete, omogene,
depasind apofizele transverse
apar si procese reactionale =
linii de demarcatie
scleroza ce delimiteaza
leziunile si reface contururile
osoase

STABILIZARE

disparitia sechestrelor
regresia abcesului rece
delimitarea neta a focarelor
instalarea sudurii
intervertebrale

OSTEONECROZA ASEPTICA
DEFINITIE = moartea
componentelor celulare din
corticala si spongioasa
osoasa ce rezulta printr-un
fenomen ischemic local
TERMENI
1.
OSTEONECROZA
ASEPTICA = necroza
epifizara la adult
2.
INFARCT OSOS = necroza
metafizara si diafizara la adult
3.
OSTEOCONDRITA
DISECANTA = necroza
epifizara subcondrala de talie
mica (<1cm)
4.
OSTEOCONDROZA,
OSTEOCONDRITE de
CRESTERE=necroza unui
nucleu epifizar

2.

3.

3.

4.

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP

FEMURAL

DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si

spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia /
intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare,
sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze:

origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap

femoral
origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism,
hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori),
citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher)

EPIDEMIOLOGIE:
85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- CalvePerthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler)

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP

FEMURAL
ANATOMIE PATOLOGICA:

Stadiul 1 : moarte celulara la debut

Stadiul 2: aparitia unei interfete
periferice reactive

2a = osteocondensare relativa
prin scaparea de la
demineralizare - ce apare prin
hiperemia reactiva si
diminuarea activitatii

2b = osteocondensare reala
survenind la nivelul suprafetei
portante
Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor
necrozate, fractura si stergerea
osului subcondral
Stadiul 5: distructia cartilajului de
acoperire si aparitia coxartrozei

Std. 4

ASPECTE RADIOLOGICE:
Dupa STEINBERG - 5 stadii:
1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice,
histologice si izotopice
2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima
manifestare radiologica consta din modificari
structurale teoretic reversibile :

osteocondensare sectoriala a capului femoral

o plaja de demineralizare heterogena

subcondrala inconjurata la periferie de
osteocondensare arciforma (situata de obicei
in cadranul supero-extern si anterior)

forma capului femural pastrata

fara modificari ale spatiului articular, fara

osteofite
3. fractura subcondrala coaja de ou
spatiul articular in continuare normal
4. modificare de forma a capului femural
spatiul articular normal
5. leziuni articulare degenerative secundare:
ingustarea spatiului articular
remanieri osoase degenerative

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP

FEMURAL
ASPECTE IMAGISTICE:
SCINTIGRAFIE cu Tc 99

precoce: hiperfixatie sau hipofixatie

inconjurata de o hiperfixatie periferica
specificitate scazuta

TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA

corespunzator stadiilor radiologice

dupa Steinberg:
stadiul 2 - hipodensitate
subcondrala inconjurata de lizereu
curbiliniu hiperdens cu
concavitate anterioara ce pleaca
din traveele centrale (periferia
necrozei)
stadiul 3 - fractura subcondrala
stadiul 4 - pierderea sfericitatii
capului femoral
stadiul 5 semne de coxartroza
adaugate
sensibilitate inferioara RM

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP

FEMURAL

REZONANTA MAGNETICA
diagnostic din stadiul precoce
neaparat in plan coronal si sagital
aspect:

lizereul de demarcatie (interfata reactiva)

intre sectorul cefalic necrozat si epifiza femurala
viabila, intinzandu-se dintr-o parte in alta in
suprafata subcondrala :
hipoT1, hiper T2, hiper T1gadolinium

zona de necroza : 4 tipuri de semnal :

1.
grasos hiperT1, intermediarT2
stadiul 1 sau 2
2.
hemoragic hiperT1, T2 stadiul 1 / 2
3.
edematos hipoT1, hiperT2 stadiul
3, 4 sau 5
4.
fibros hipoT1, hipoT2 stadiul 5
postgadolinium zonele perfuzate apar in
hipersemnal

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP

FEMURAL
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
COXARTROZA

SEMNE RADIOLOGICE:
Pensarea spatiului articular

Condensare subcondrala
Osteofitoza a versantilor articulari
(ca in orice proces artrozic)

In faze avansate: geode (tulburari de

vascularizatie) osteonecroza aseptica, in
care pensarea spatiului articular apare tardiv,
capul femural fiind deformat

PATOLOGIA TUMORALA OSOASA

Tumori benigne
Tumori maligne
primitive
secundare
In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi:
osoasa
cartilaginoasa
vasculara
fibroconjunctiva
Leziunile pseudotumorale la granita tumora-distrofie:
Chist osos esential
Tumora cu mieloplaxe t. cu celule gigante
Chist osos anevrismal

Criterii de
malignitate

Criterii de
benignitate

tumori monooste (1 os),

monotope (1 localizare)
rata de crestere lenta (da
posibilitate osului sanatos
de a de delimita de leziunea
tumorala) = contur in harta
geografica,eventual
scleroza marginala, atrofie
prin presiune
nu distrug corticala
nu determina reactie
periostala (rar, de tip
benign)
nu invadeaza partile moi

monooste / polioste,
politope
rata de crestere rapida
(limite imprecise)
Exceptie: mielom multiplu
rata lenta
dimensiuni mari
intrerup corticala
determina reactie
periostala (spiculata,
triunghiulara)
evolutie rapida
pot recidiva

TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM

aspect de condensare

omogena (osteom compact)

neomogena (spongios)

contur neregulat/ regulat (in

functie piesa scheletica)
intereseaza oasele fetei
(sinusuri) Exceptional
intereseaza oasele lungi.

Radiologic:

osteocondensare net delimitata

fara reactie periostala

fara invazie in partile moi

TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM OSTEOID = OO

relativ frecventa

dezvoltata la tineri (8-12 ani)

comportament
pseudoinflamator: tumefactie
+ durere (cedeaza la AINS)
Radiologic:

zona de osteoscleroza +
periostoza

centrata de zona osteolitica =

nidus (dimensiuni reduse)

tumora + nidus ~ 2cm.

Recidiveaza la ablatie incompleta.

TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOBLASTOM

tumora rara, comparabila ca

aspect si structura cu
osteomul osteoid (OO gigant)

> 2cm

intereseaza arcurile
vertebrale, cu evolutie spre
compresie medulara si
interesare radiculara

poate afecta oasele lungi,

cand evolueaza asimptomatic
Radiologic:

osteoscleroza compacta,
fusiforma, > 2cm

fara reactie periostala

(exceptional)

fara extensie in partile moi

TUMORI BENIGNE
1. mezenchimale
FIBROM OSOS

tumora aparent osteolitica

intereseaza in special metafizele

oasele lungi (maxim de incidenta
tibia)

poate stagna (non-evolutie) o

perioada de timp sau cu evolutie
brutala, cu recidiva
postoperatorie.
Radiologic:

leziune osteolitica, rotund

ovalara, contur geografic

condensare marginala, septuri in

aria tumorii

nu determina reactie periostala

nu invadeaza partile moi

TUMORI BENIGNE
1. natura vasculara
HEMANGIOM

30-60 ani
localizare

90% coloana vertebrala : T-L

calota craniana

mai rar : metafize oase lungi

hiperplazie capilare sau arteriole

Radiologic:
in localizarile vertebrale

osteoliza delimitata de septuri ce

dau un aspect tigrat prin
ingrosarea trabeculelor verticale
extensie in arc

deformarea corpului : bombarea

conturului posterior, latire, tasare

asimptomatic, stabil / agresiv

in localizarile pe oase plate
(frontal, parietal, omoplat)

orientare radiala a traveelor

TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
CONDROM

histologic tumora ce rezulta

prin proliferarea cartilaginoasa
de tip hialin

localizare predilecta falange

descoperita accidental
(traumatism minor) aparitia
fracturilor pe os patologic
Radiologic:

lacuna bine delimitata, cu

scleroza marginala, pastrarea
integritatii corticalei (chiar daca
este uneori subtiata)

fara reactie periostala

dimensiuni in functie de piesa

scheletica afectata
Condromul poate degenera malign!

TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
OSTEOCONDROM

evolutie benigna de regula,

proliferarea inceteaza odata cu
incetarea cresterii

se poate maligniza: clinica

zgomotoasa, efect de masa
(durere si tumefactie), crestere
rapida in dimensiuni, aspect
radiologic modificat
Radiologic:

exostoza atasata unei piese

scheletice, pediculata, cu
structura asemanatoare osului
(corticala + spongioasa)

nu determina reactie periostala

nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera

malign!

TUMORI MALIGNE
1. osoase
OSTEOSARCOM
osteocondensant, osteolitic, mixt
in functie de locul de
dezvoltare: OS propriu-zis,
parosteal, periostal
decada 2-3 de viata
localizare metafizara
evolutie rapida = una din
tumorile cele mai agresive
Radiologic:
variabil ca aspect, in functie de
forma histologica
osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza
maligna
limite imprecise, fara scleroza
marginala, corticala distrusa
reactie periostala importanta,
fie lamelara (rar), spiculata
(frecvent)
intotdeauna monoosta,
monotopa

TUMORI MALIGNE
1. cartilaginoase
CONDROSARCOM

tumora maligna primitiva sau

secundara unui chondrom

varste inaintate

agresivitate medie, evolutie

lenta.

simptomatologie moderata
nespecifica

primul semn este tumefactia

regiunii.
Radiologic:

osteoliza cu contururi sterse,

de obicei burata prin
microcalcificari de tip condroid

fara scleroza marginala

reactia periostala poate lipsi

datorita cresterii lente
tumorale

TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
Reticulosarcom Ewing
maxim de incidenta la copii

invadeaza partile moi

agresiva - diseminari la
distanta
Radiologic:

zona intinsa de osteoliza >

5cm (toata diafiza)

imprecis delimitata, fara

zone de tranzitie

fara scleroza marginala

absenta completa a
matricei osoase tumorale

corticala intrerupta

reactie periostala specifica

tip plurilamelar = in bulb de
ceapa
Particular: in localizarea
vertebrala aspect tip
osteocondensant

TUMORI MALIGNE
1. hemopatii

MIELOM MULTIPLU / PLASMOCITOM

poliosta-politopa / rar solitara

proliferare anarhica de celule

plasmocitara, in maduva osoasa

se localizeaza la nivelul pieselor

scheletice cu maduva hematogena

40 - 70 ani
Radiologic:
a.
zone multiple de osteoliza, rotundovalare, talie relativ mica, contur
relativ bine delimitat, fara reactie
periostala, situate in os complet
sanatos
b.
plasmocitom: peste 5 cm

b.

a.

TUMORI OSOASE SECUNDARE

- METASTAZE OSOASE

1.

2.

3.

dupa tipul histologic de origine se pot

manifesta diferit la nivel osos
dupa expresia radiologica a leziunilor osoase
determinari secundare osteolitice:
comportament distructiv
determinari secundare osteocondensante:
determina o proliferare osoasa cu aspect
compact, lipsit de structura regiunii afectate.
mixte

TIP OSTEOLITIC
specifice punctelor de
plecare digestiv sau
pulmonar, rar urogenital

orice localizare
Rx, CT: osteoliza importanta,
neomogena, distruge
corticala in stadiul tardiv,
fara rc periostala
scinti: hiperfixare
RM: hipoT1, hiperT2

TIP OSTEOCONDENSANT
specifice punctelor de plecare prostatice,
vezicale, dar si primitiv gastrice sau
pancreatice

localizare predilecta pe oasele late

bazin, coloana vertebrala

sunt infiltrativ-invazive, dand aspect

intens opac heterogen

au simptomatologie stearsa, evolutie

lenta

in general evolueaza spre ocuparea

zonei hematogene a oaselor late
mieloscleroza cu pancitopenie
(punctie sternala diagnostica)

RM: hiposemnal T1, T2

Metastaze mixte

LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos esential / solitar
dezvoltat la copil, cu maxim de
incidenta 5-10 ani
localizat de regula in metafiza osului
lung
evolutie asimptomatica, descoperire
accidentala
rar are expresie clinica
Radiologic:
zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine
delimitata, ce subtiaza corticala si
prezinta inferior o zona de scleroza
marginala in semiluna (pahar de ou)
uneori are contur policiclic / septuri
nu interupe corticala
nu determina reactie periostala
(exceptie fractura pe os patologic)

LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos anevrismal
se comporta ca formatiunile
osteolitice formand multiple
cavitati chistice

localizare predilecta in
metafiza oaselor lungi sau
arcurile vertebrale

simptomatologie stearsa,
nespecifica.
Radiologic:

zona de osteoliza, rotund

ovalara, uneori septata;
crestere importanta in timp,
subtiere marcata a
corticalei.

fara reactie periostala.

cand ritmul de crestere este

rapid poate apare si o
minima reactie periostala
lamelara

CT: corticala subtire, nivele

lichid-lichid (si in RM)

LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Tumora cu mieloplaxe
= t cu celule gigante/ distrofia cu celule
gigante

la granita dintre tumora si distrofie

poate avea orice aspect in functie

de stadiul de evolutie - benign sau
malign

tineri, dupa inchiderea cartilajului

de crestere

localizare epifizara, vertebre

Radiologic:

osteoliza intinsa, de obicei

poliseptata, policiclica

fara scleroza periferica

sufla osul

subtiere importanta a corticalei,

care isi pastreaza continuitatea

intreruperea corticalei este primul

semn de virare spre maligniatte
apare reactie periostala, extensie in
partile moi

DISPLAZIILE OSOASE

Rezulta din desfasurarea defectuoasa a osificarii oaselor

1. DISPLAZII ENCONDRALE
2. DISPLAZII PERIOSTALE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE
4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MECANISMELOR DE
MODELARE SI TUBULATIE
5. DISPLAZII MEMBRANOASE

1.

DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii

Tulburarea de crestere se manifesta la nivelul modelului cartilaginos

activitate deficitara a cartilajelor de crestere
hipo/aplazia tiparelor de crestere din care se dezvolta epifizele si
oasele scurte
osificarea periostala se desfasoara normal

Anomalii dimensionale:
oase lungi subdezvoltate
oase scurte latite si diminuate in inaltime
Modificari calitative de structura a epifizelor:
epifizele turtite, structura neomogena
Incongruente articulare

1.

DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii

ACONDROPLAZIA:
nanism disproportionat
craniu normal dezvoltat, cutia toracica
de largime normala
vertebre turtite, distanta interpediculara
, pediculi scurti
bazin : diametre reduse, bascula sacru
oasele membrelor scurtate, deformate
prin
diafize scurte, late, incurbate
latirea epifizelor in ciuperca,
metafize evazate brusc
coxa vara
genu valgum
peroneul - participa la articulatia
genunchiului
cubitusul luxatia extremitatii inferioare
DISPLAZIA EPIFIZELOR PUNCTATE
DISPLAZIA MORQUIO
MALADA HUNTER-HURLER
DISPLAZII POLIEPIFIZARE

DISPLAZII CARTILAGINOASE
DIRECTIONALE
= activitatea cartilajelor de
crestere normala
cantitativ, dar in directii
aberante
BOALA EXOSTOZANTA
OMBREDANNE
oase lungi M-D, plate
BOALA BESSELHAGEN
CONDROMATOZA
OSOASA
encondroame
eccondroame
BOALA OLLIER

BOALA OMBREDANNE

BOALA BESSEL-HAGEN

CHONDROMATOZA. BOALA OLLIER

CHONDROMATOZA INTRAARTICULARA

2. DISPLAZII PERIOSTALE
prin tulburarea mecanismului de
crestere periostala
cresterea encondrala nu e afectata
oase de lungime normala
dar subtiri, mai putin mineralizate la
nivelul
diafizei
epifizele pastreaza un aspect
aproape normal
scoliostoza
fracturi multiple

OSTEOPSATIROZA

Prin hipoosteogeneza
OSTEOPSATIROZA (boala
Lobstein)
OSTEOGENEZA IMPERFECTA
CONGENITALA

Prin hiperosteogeneza
BOALA CAMURATI-ENGELMAN
(+ gigantism localizat)
HIPERFOSFATAZIE

3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE

DISPLAZII DE NUMAR

DISPLAZII DE DIMENSIUNI

DISPLAZII DE FORMA

DISPLAZII DE STRUCTURA

3 a.DISPLAZII DE NUMAR

Aplazia / agenezia / hipoplazia

amelie, hemimelie,
ectromelia, focomelie,
micromelie
brahidactilie, brahifalangie,
brahimetacarpie
oligodactilie, hipodactilie,
ectrodactilie
agenezii/hipogenezii
articulare

Poligenezii

3 b. DISPLAZII DE DIMENSIUNI

GIGANTISM

Proportionat
Disproportionat

Sindromul Marfan
Gigantismul partial
congenital ( degete)

NANISM

Proportionat
disproportionat

Acromegalie

3 c. DISPLAZII DE FORMA

SINOSTOZE

DEHISCENTE

degete, tibie+peroneu,
radius+cubitus, vertebre,
coaste
scafoid bipartit, rotula
bipartita, spondiloschisis,
somatoschisis, rahischisis,
spondiloliza

ANOMALII TRANZITIONALE
ANOMALII ARTICULARE

Luxatia congenitala de sold,

coxa vara, coxa valga, genu
varum, genu valgum

Aparitia cu intarziere / Hipoplazia

nucleului capului femural
Pozitia ncl cap = cadran extern
Intreruperea liniei cervicoobturatoare
Hipoplazia hemibazin
Intarziere in inchiderea sincondrozei
ischio-pubiene

3 d. DISPLAZII DE STRUCTURA

OSTEOPETROZA

OSTEOPOIKILIA
MELOREOSTOZA
PICNODISOSTOZA

defect de resorbtie osteoclastica

cresterea difuza, generalizata a opacitatii osoase
absenta resorbtiei modelante a metafizei, cu largirea
zonei metafizo-epifizare
Aspecte tipice: brad, os de pui, os in os
varsta osoasa normala
bilant fosfo-calcic normal

Osteocondensare generalizata cu ingrosarea corticalelor,

fara largirea metafizelor

HIPEROSTOZA CORTICALA INFANTILA

4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA

MODELATIEI SAU A TUBULATIEI
A. OSTEOPETROZA
prin lipsa modelarii

B. BOALA CAMURATI
ENGELMAN
prin lipsa
tubulatiei +
periostoza
anarhica,
exuberanta

5. DISPLAZII MEMBRANOASE

Se manifesta prin inchiderea

prematura a suturilor
craniostenoze

DISOSTOZA CRANIOFACIALA

DISOSTOZA CLEIDOCRANIANA

craniu mic, maxilar

hipoplazic

craniu mare, boselat

aplazia claviculei

DISOSTOZA MANDIBULOFACIALA

Hipoplazie mandibula

OSTEODISTROFII
= afectiuni caracterizate prin tulburari de origine nutritiva
/ sanguina / toxica cu rasunet asupra scheletului,
unde determina modificari (mai mult sau mai putin
importante) ce intereseaza forma si structurile
segmentelor scheletice afectate

OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
OSTEOPOROZA
OSTEOMALACIA
RAHITISM
SCORBUT

OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

afecteaza mai ales sexul masculin, peste 50 de ani

este de obicei generalizata, dar raman oase indemne

sau portiuni normale in oasele afectate; oasele mici
sunt afectate in intregime (ex. vertebre)

afecteaza frecvent: bazin, vertebre, femur, tibia,

craniu

consta dintr-o remaniere excesiva si anarhica a

tesutului osos determinand aparitia unui os de tip
nou, hipertrofiat, cu structura anarhica si imatura.

OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

FAZA

ANATOMO-PATOLOGIE

RADIOLOGIE

de debut activitate osteoclastica

resorptie travee

demineralizare intensa sau

osteoporoza circumscrisa cu limite
nete (craniu)

de stare

osteocondensare
- cu aspect vatos in oasele plate
- intereseaza si compacta si
spongioasa
osul compact trabecular, fibrilar
dediferentiere cortico-medulara

surplusul calcic din

demineralizare ramane in
limfaticele locale si este
folosit pentru osificare
anarhica
remaniere haversiana intensa

avansata remanierea continua

complic. deformarile osul mai

putin structurat,rezistent
degenerare sarcomatoasa

modificare de forma
(hipertrofie globala, deformari)
modificare de densitate ( )
modificare de structura
artroze,compresiuni(CT,RM)

fracturi in pct max de deformare

osteoliza cu ruperea corticalei +
mase in partile moi (CT,RM)

+ degenerare sarcomatoasa

OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA

(RECKLINGHAUSEN)
= osteita fibroasa generalizata a
scheletului cu evolutie cronica
produsa prin hiperparatiroidism I
Radiologic:
osteoporoza generalizata
formatiuni chistice si
pseudotumorale : lacune rotundovalare, unele cu lizereu
osteosclerotic, expansive
resorbtii sub-periostale sau
endostale
osteoscleroza: craniu pseudopagetic, vertebra sandwich
fracturi, deformatii osoase
manifestari articulare

NU: periostoza

OSTEODISTROFIA FIBROASA POLIOSTICA

JAFFE

= consta in inlocuirea medularei

osoase cu tesut fibros, de cele
mai multe ori sistematizata (mai
ales oase lungi, metafizodiafizar, unilateral)
Radiologic:
osteoporoza
imagini pseudochistice (lacune
in spongioasa, cu ingustarea
corticalei, aspect de sticla
pisata)
deformari (os incurbat)
fracturi diafizare
degenerescenta sarcomatoasa
(Nu radioterapie!)
NU: reactie periostala,
osteoscleroza (cu exceptia unui
fin lizereu uneori)
Scintigrafie: hiperfixatie (important
ptr leziuni multiple)
CT: extinderea, structura
IRM: hipo-izoT1, hipo-hiperT2
focare hemoragice

OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE ADULTULUI

OSTEOPOROZA
=scaderea masei osoase cu pastrarea
mineralizarii normale la nivelul
matricei osoase restante
diminuarea intensitatii stratului
osos modificarea formei
criterii cantitative densitometrie

OSTEOMALACIA
= osteodistrofie prin carenta fosfocalcica intalnita la adult in care
tesutul osos e inlocuit cu tesut
osteoid care nu se mai
mineralizeaza os de sticla
zone Looser fracturi
deformari osoase (vertebre
biconcave, cifoscolioza, protruzie
acetabulara, coxa vara)

OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE COPILULUI

RAHITISM
Radiologic:
la 2 4 saptamani de la debut
= modificari de forma si structura:

demineralizare intensa
nucleul de osificare apare tardiv,
opacitate slaba, contur sters
largire metafizara, cu contururi flu,
concave bratari rahitice
cresterea spatiului metafizo-epifizar
deformarea coloanei vertebrale,
bazin

opacitati liniare paralele cu

cartilajul de crestere marcheaza
recidivele

SCORBUT - lipsa vit. C (rol in sinteza

colagenului)
Radiologic:
initial: demineralizare
perioada de stare: afectarea zonei
de crestere - metafiza largita