RADIOIMAGISTICA

APARATULUI
OSTEOARTICULAR
 Aspecte radioimagistice ale osului
normal si ale componentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
 substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X

 spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,

transparente la razele X
1. Substanta osoasa dura 2. Spatiile osului =
este constituita din lumenele sistemelor Havers si ale canalelor
matricea colagena proteica anastomotice  pe acestea (canale
(fibrile+subst glico-proteica) Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate
care este suportul in care se depun de tesut conjunctival moale si vase
sarurile minerale. sanguine nutritive)
canalul medular, ocupat de maduva
tesut conjunctival fibros
tesut adipos (maduva galbena)
tesut hematopoetic (maduva rosie)
+ Periostul = membrana conjunctivala – transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la
extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.
1. Diafiza are forma de cilindru si este
constituita din tesut osos compact care La osul lung se disting trei parti:
inconjoara canalul medular.
diafiza, metafiza si epifizele
Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului Epifiza
Tesutul osos compact este format din:
- sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul Os spongios
osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice
concentrice)
- lamele complementare
- una care inconjoara diafiza in manson, sub
periost
- alta situata spre canalul medular = endost;
- canalele Volkmann  pe elementele precedente

Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza

canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

Diafiza Diafiza
Periost Os compact Canalul medular
Rgr, CT: nevizibil
IRM: asemnal
2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de La osul lung se disting trei parti:
corticala epifizara diafiza, metafiza si epifizele

Tesutul spongios este constituit din: Epifiza

- lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in Os spongios
compacta, ci in trabecule mai rare,formand o retea
- trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul
liniilor de forta, in raport cu functiile osului

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu

ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala – acelasi aspect ca si compacta

diafizara, dar foarte subtire

 Osul lat se compune din corticale paralele (tablii)

intre care este o spongioasa (diploe) – exemplu:
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze). Diafiza Diafiza
Os compact Canalul medular
 Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa
spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI

La nastere, toate oasele lungi, in afara de

epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr-o retea
neregulata.
 Pe radiografii oasele lungi apar
constituite numai din diafiza tubulara,
delimitata la extremitati de linia de
calcificare provizorie a cartilajului de
crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm,
marginit de linia de calcificare provizorie.
El este invadat de tesut conjunctiv, care
se va transforma in os. Astfel este
asigurata cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) – la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se
extinde treptat, excentric, fiind modelat
cu timpul in tesut lamelar.
 METODE DE EXPLORARE
 Radioscopia
 Radiografia
- 4 conditii:
1. regim de raze corect
2. efectuarea a minim 2
incidente
3. incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulatii
4. explorare bilaterala a
regiunilor simetrice
 METODE DE EXPLORARE

 Tomografia
computerizata:
- date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile fereastra os
pe rgr. cupa axiala
- caracterizeaza partile moi
- prelucrarea imaginilor
- reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
- reconstructii 2D
pentru aprecierea
leziunilor si in alt plan
decat cel axial
fereastra parti moi

recon 3D
 METODE DE EXPLORARE
 ANGIOGRAFIA :
2 situatii
1. Scop diagnostic
 pentru tumorile incerte ca
punct de plecare si
structura histologica
 identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie

2. Scop terapeutic
 embolizare
(prechirurgicala)
 chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antitumorale, intratumoral)
 METODE DE EXPLORARE
All body
 SCINTIGRAFIA Osteom
osteoid

• sensibila, dar nespecifica

• “all body ”

Fractura de
stress
 METODE DE EXPLORARE
 Artrografia (a)
 Artro-CT (b) :
 presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
a
intraarticulara a unui
produs de contrast
 Utile in patologia
 tumorala sinoviala
 traumatica articulara

b
 METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia
 date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica
 investigatie de finete a partilor moi
 date asupra maduvei osoase
B

A
 MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE

3 grupe: exostoza

1. modificari de forma :
 exostoza
 hiperostoza
 oedostoza
 scoliostoza

2. modificari de numar

3. modificari de structura
 distructive
hiperostoza
 constructive
 mixte Os suflat
scoliostoza
Displazie de numar
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
1.Demineralizare
= diminuarea sarurilor fosfo-
calcice la nivelul matricei
proteice osoase, cu
pastrarea integritatii
acesteia (reversibila)
Evidenta RADIOLOGIC la o
pierdere mai mare de 30%
din continutul normal de
saruri PCa.
Radiologic:
 in spongioasa: scaderea
grosimii traveelor cu
cresterea spatiilor dintre
travee si accentuarea
transparentei
 afectarea compactei
poate merge de la
discreta diminuare a
opacitatii pana la aspect
de spongiozare
Distributie:
• difuza generalizata – dezechilibru
metabolic general, cu rezultat activarea
mecanismelor de mobilizare a calciului
din schelet.
• localizata – cauzata de factori locali
producatori de hipo-/ hiperperfuzie
• inflamatori
• infectiosi
• tumorali
• parazitari
• mecanici …
Exemple:
 Artrita –hiperperfuzie locala ca
raspuns inflamator  metabolizarea
sarurilor PCa  scaderea
concentratiei in segmentele vecine
articulatiei  demineralizare
 Fractura : demineralizare prin efecte
locale + demineralizare prin
imobilizare
 Os normal

Demineralizare

Demineralizare Os normal
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
2. Osteoliza
– presupune lipsa de structura osoasa prin activarea
osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si
mobilizare a sarurilor PCa
 activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme:
 modificari tip metabolic local (inflamatie)
 dislocarea elementelor osoase normale (ex. proliferare
tumorala)
+ combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de

 Sediu:
- diafizar, metafizar, epifizar
- cortical, spongios, canal medular
IC
 Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + IA
IB
modificare de forma a osului asociata

 Contururi:
- nete cu scleroza periferica (tip IA)
- nete fara scleroza periferica (tipIB)
- sterse, multiple = aspect “mancat de molii”
(tip II) III
II
- microgeode, punctiforme, flu = aspect
permeativ (tip III)

 Matrice: omogena / septata / calcificata

 Eroziune

Geoda

Lacuna

+Sechestru osos
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
3. Osteonecroza

= leziune secundara
hipoperfuziei Infarct
sau lipsei de osos
perfuzie intr-un
teritoriu osos
 septica
 aseptica
 la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
 la nivelul
diafizelor,
metafizelor =
infarct osos
 la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza
Osteonecroza
aseptica
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
4. Atrofia prin presiune

= caracterizata prin lipsa de

substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de vecinatate
(adeseori vascular)

 din interior spre exterior

(ex. chist osos)

 dinspre exterior spre

interior (ex. sa turceasca
“balonizata” in adenomul
hipofizar)
 LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA

In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:

Endostoze – formare de os la nivelul
endostului compactei
Radiologic:
 ingrosarea compactei
 ingustarea canalului medular

Spongioscleroza – intereseaza componenta

spongioasa
Radiologic:
 ingrosarea traveelor preexistente
 cresterea numarului traveelor
 scaderea numarului areolelor
 scaderea transparentei specifice
osului spongios
 evolutia pana la aspectul de
compactizare
 LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
B. PERIOSTOZA
= formare de os nou la
nivelul periostului

In functie de aspectul
radiologic:

1. unilamelara 2. plurilamelara 3. spiculata 4. apozitii

(specifica (t. maligne) periostale
proceselor a.inflamatie (triunghi
inflamatorii) malign
b.sarcom Ewing Codman)
Periostoza lamelara Triunghi malign Codman
 LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
= OSIFICARI HETEROTOPE

osteofite osificari
sindesmofite posttraumatice
1. patologie de cauza traumatica

2. osteodisplazii

3. osteodistrofii

4. patologie infectios - inflamatorie

5. patologie tumorala

6. altele (osteonecroze, patologie

metabolica etc)
 PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:
 Entorsa (neevidenta in conventional)
 Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie)
 Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-

ligamentar fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de

 ecografie si IRM
 metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)
 Ruptura
ligamentara

Fara tractiune Cu tractiune

luxatie

fractura
 Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice

Clasificare:

1. dupa aspectul traiectului de fractura

Complete – presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete – solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia

anterioara/ compacta + spongioasa)

2. dupa mecanismul de producere

 Tasare

Fractura
Fractura completa incompleta

Fractura intruziva
 Diagnostic
 Radiografia:
= examen de prima intentie: simplu, ieftin,
informativ
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea
vindecarii.
Radiografia corect interpretata:
 Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca
 sediul fracturii
 aspectul fracturii (completa, incompleta,
traiecte, grad de deplasare)
 precizarea raportului cu structurile
invecinate
 precizarea pozitiei fragmentelor
 la distanta de os dar in ax
 angulate
 telescopate, incalecate, angrenate
 cresterea distantei dintre fragmente prin
interpunere de parti moi
 torsionare – frecvent la nivel tibial
 stabilirea contextului (os normal/ patologic)
 traiect intraarticular (– modificare la nivelul
sinovialei si spatiului articular  anchiloza)
 leziuni asociate: hemartroza
 CT :
 evaluarea si pozitionarea 3D a
fragmentelor in focarul de
fractura
 fracturile cominutive
 traiect intraarticular
 fracturile ce necesita protezare
 evaluarea interesarii partilor
moi adiacente
 evaluarea complicatiilor
(anchiloza, pseudoartroza,
osteita)
 Scintigrafia
 sensibila, dar nespecifica
 IRM:
 leziunile articulare
 cazuri incerte, fr. oculte
 compresia medulara prin
fractura vertebrala
 complicatii: osteonecroza,
algodistrofie
 Tipuri particulare de fractura
 la copii:
 fractura „in lemn
verde” – intrerupere
unilaterala a
compactei

 fractura
subperiostala –
fractura intereseaza
si spongioasa si
medulara dar
periostul ramane
indemn.

 decolarea epifizara
 Tipuri particulare de fractura

a. Fractura de oboseala/
stress
– dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian
spondiloliza a.
a. a.

a. Spondiloliza

a. Fractura maratonistului
 Tipuri particulare de fractura

b. Fractura luxatie
– se produce o deplasare a fragmentului
fracturat in apropierea unei suprafete
articulare
de regula apare la jonctiunea diafizo-
epifizara, in apropierea articulatiilor cu
mobilitate mare

b. Fractura boxerului
 Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC:
1. formarea calusului fibroproteic
 organizarea hematomului intre
fragmentele de fractura sub
forma de coagul, apoi retea de
fibrina
 hiperemie importanta
mobilizarea sarurilor PCa din
fragmentele implicate in focarul
de fractura
RADIOLOGIC:
 dupa 7-10 zile:
 cresterea transparentei
extremitatii osoase din focarul
fracturat = demineralizare locala
 largirea solutiei de continuitate,
contururile osoase adiacente
apar sterse

2. formarea calusului conjunctiv

 calusul e invadat de fibroblasti

ce produc fibre de colagen +  dupa 2 saptamani:
existenta de saruri minerale se  demineralizare importanta
creeaza conditiile osteogenezei
 linia de fractura apare mai putin
 are loc o contractare a
componentei moi, cu apropierea clara (“fum de tigara”)
segmentelor osoase implicate
 Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC:
3. Etapa de calus osos primitiv
 la nivelul matricei
conjunctive sunt depuse
saruri PCa, realizand o
structura osoasa relativ
anarhica in care sunt prinse
cele 2 extremitati
4. Calus osos definitiv
 incepe procesul de
modelare sub activitate
osteoclastica
RADIOLOGIC:
 dupa 3 saptamani
 opacifiere neomogena la nivelul
focarului de fractura care
depaseste limita traiectului
 treptat, dispare solutia de
continuitate fiind inlocuita de
structura osoasa
 dureaza cateva luni, cel putin o
luna
 calusul capata aspect
trabecular
 stabilirea continuitatii
compactei si reducerea
volumului calusului
 Tulburari de consolidare
 Calus vicios: consolidare in pozitie
anormala
 Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
 Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6
luni de la producerea fracturii
Mecanisme:
 distanta mare dintre fragmente
 hipervascularizatia teritoriului
 interpunere de parti moi si
distrugere de periost – rezulta
osificare si depunere de os
nou pe fiecare dintre
fragmente, cu aparitia de
corticala noua spre focarul de
fractura
Radiologic:
 lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului
de fractura PSEUDARTROZA
 aparitia de os nou compact
la nivelul versantilor
fracturii
 imediate / tardive
Complicatii
Infectia – in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica – complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural,

scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a
fragmentului necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic –

mana si picior (tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.

Anchiloza – complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.

Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi

Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura
ANCHILOZA OSTEONECROZA
POSTTRAUMATICA

OSIFICARI IN
PARTILE MOI
Control postoperator radiologic